Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De cinci ani, peste 500 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

SpaceX și triumful inițiativei private: cum au ajuns rachetele Musk să aibă un cost cu 70 la sută mai mic decât rachetele din programele NASA

sua - Foto: Avalon Editorial / Profimedia

Foto: Avalon Editorial / Profimedia

Motto: Cina noastră nu ne este dată prin bunăvoința măcelarului, brutarului și a berarului, ci prin preocuparea acestora pentru propriul lor interes - Adam Smith „Avuția națiunilor"

Ziua de sâmbătă 30 mai 2020 trebuia să fie o zi numai de entuziasm, admirație și mândrie națională.

Urma să fie o sărbătorire a reintrării Statelor Unite în eșalonul fruntaș al zborurilor spațiale, prin lansarea rachetei SpaceX, cu doi cosmonauți americani la bord, într-o misiune care întrunea multe elemente originale care îi confereau calitățile unei premiere istorice.

Amploarea prezentării de presă a fantasticului eveniment tehnologic generat de mintea unui inventator genial, Elon Musk, a fost umbrită și împinsă în planul doi de tulburările sociale copleșitoare legate de crima rasială din Minneapolis.

O mare nedreptate istorică s-a desfășurat sub ochii noștri, când oroarea uciderii unui reținut de către polițiști cel puțin demenți și văzută în transmisie directă de milioane de oameni a privat națiunea americană de o sărbătorire demult așteptată și la care avea dreptul. 

Ultima lansare de pe teritoriul Statelor Unite a unei nave spațiale cu om la bord fusese la 8 iulie 2011.

Pentru următorii ani, astronauții americani au călătorit în spațiu ca pasageri ai rachetelor rusești.

Era un compromis al situației create de care nimeni nu voia să vorbească, pe care nimeni nu și-l dorise și pe care fiecare îl simțea ca o îndepărtare de la momentul de neuitat când președintele John Fitzgerald Kennedy trezise în inimile americane dorința de reușită în cucerirea „noilor frontiere": Am hotărât să mergem pe Lună în acest deceniu nu fiindcă este ușor, ci pentru că este greu, pentru că acest scop va sluji să punem împreună și să măsurăm ceea ce este cel mai bun în forța și priceperea noastră, pentru că această provocare este cea pe care noi am fost de acord să o acceptăm, cea pe care nu vrem să o amânăm, aceea pe care noi vrem să o facem să reușească...

Agenția federală NASA (National Aeronautic and Space Agency) fusese de la începuturile ei o structură guvernamentală și demonstrase în ultimul timp o scădere vizibilă de energie și inventivitate, îngreunată de gigantismul instituțional și de birocrația care se infiltrează în orice instituție care devine prea mare.

Și care se arăta rănită de limitările financiare introduse de două admnistrații lipsite de viziune: cea a lui George W. Bush, captivă a marilor cheltuieli legate de războaiele din Orientul Mijlociu și cea a lui Barack Obama, moștenitoare a unei crize financiare și obsedată de modificările sociale stângiste. 

Foto  Avalon Editorial / Profimedia

Lansarea rachetei Falcon-9 cu nacela spațială Crew Dragon este rezultatul unei cooperări de tip nou între NASA și o companie particulară.

De la fondarea companiei SpaceX, în anul 2002, principalul acționar Elon Musk a anunțat cele două proiecte originale: perfecționarea tehnologică și reducerea costului rachetelor spațiale și realizarea programului de călătorie spre Marte, cu plasarea unei stații permanente pe suprafața „planetei roșii".

Până în prezent, compania SpaceX a realizat un nou tip de rachete (Falcon), un nou tip de nacelă spațială (Dragon), a plasat sateliți permanenți pe orbite în jurul Pământului (Starlink, care asigură conexiunea globală de internet broadband), a participat la crearea de rachete specializate în misiuni militare și a pregătit programul de cercetare și călătorii spațiale pentru viitor (Starship).

Dacă misiunea astronauților Bob Behnken și Doug Hurley va fi dusă la bun sfârșit, în toamna acestui an SpaceX va lansa o nouă rachetă, cu patru cosmonauți la bord.

Cosmonauții Bob Behnken și Doug Hurley în automobilul Tesla care i-a dus la rampa de lansare. Foto Joe Marino / UPI / Profimedia

Printre premierele misiunii prezente sunt noile calități tehnice ale capsulei spațiale, capabilă de funcțiuni automatizate de mare complexitate, noul tip de rachetă cu decolare verticală, sistemul de siguranță care permite detașarea capsulei de rachetă și revenirea ei pe pământ în siguranță, sistemul de recuperare a treptei I-a a rachetei care coboară pe o platformă plutitoare și noile costume de protecție ale astronauților, cu multe îmbunătățiri.

Foto: NASA / UPI / Profimedia

Capsula Crew Dragon în cursul manevrelor de cuplare cu stația spațială internațională

Foto B2820 / Avalon Editorial / Profimedia

Manevra de desprindere a capsulei de rachetă, în caz de accident, prin motoarele SuperDraco

Inițiativa particulară, motorul progresului tehnic și economic, este solid integrată în programul spațial elaborat de Elon Musk.

Astfel compania SpaceX produce propriile materiale, fabrică propriile componente ale rachetelor și sateliților și a introdus conceptele revoluționare ale lansării verticale și ale recuperării componentelor din rachete.

Economiile calculate prin aceste măsuri rezultă într-un cost al rachetelor Musk redus cu 70% față de rachetele din programul NASA.

Prima misiune spațială cu participare umană a companiei particulare SpaceX a debutat cu succes.

Echipajul Expedition 63 s-a extins la cinci membri odată cu sosirea capsulei Dragon, la 31 mai 2020. De la stânga la dreapta: Anatoly Ivanishin, Ivan Vagner, Chris Cassidy, Bob Behnken si Doug Hurley. Foto NASA / UPI / Profimedia

Prin compania subsidiară Space Adventures, Musk a anunțat că se vor face zboruri comerciale pentru cetățeni particulari, în echipaje de patru, care vor fi plasați pe orbite circumterestre la 1.000 de km. distanță și vor avea experiența unui zbor spațial cu durata de cinci zile.

Printre alte inițiative de viitor mai sunt zborurile de transport cargo în spațiu, contracte cu alte țări pentru lansare de sateliți, proiecte de cercetare pentru materiale și dispozitive specifice pentru zborurile cosmice și construirea propriilor baze de lansare în mai multe regiuni din Statele Unite.

Articol preluat de pe www.marginaliaetc.ro

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Valentin check icon
    E ciudat cum ştiinţa e împinsă undeva la urmă de latura socio-umană etc. Prima certificare a unei găuri negre. Ne-am fi aşteptat la un val uriaş de speranţe high-tech, cucerirea a spaţiului etc. Cinci zile mai târziu ardea catedrala Notre-Dame. Valul uriaş apare, dar nu este despre gaura neagră, ci despre catedrală. Şi este cu adevărat unul din acele valuri care răscoleşte mass-media atunci când omenirea simte o durere. Prima dovadă a unei găuri negre, acum SpaceX...

    Cumva Zeiţa Ştiinţei şi-a pierdut fascinaţia pentru noi? Ultimul telefon mobil nu mai e o minunăţie a tehnicii, ci un brand cu care să ne împăunăm şi să trimitem poze cu pisici pe Insta.
    • Like 1
  • Valentin check icon
    Nu cred că e vorba de a inventa un lucru, ci de a-l optimiza. Problema nu e cu ştiinţa, ci cu povestea din spatele ei. De la începutul erei moderne şi până în prezent stiinţa a stârnit o fascinaţie extraordinară. Astăzi a devenit un lucru obişnuit. Fascinaţia nu mai funcţionează ca înainte; oricât ne minţim, ne căzinim să fim fascinaţi. Asta pentru că înainte invenţiile importante apăreau într-un ritm lent, digerabil. Acum asistăm la un foc de artificii. Minunile ştiinţei au devenit atât de comune încât nu mai fascinează pe nimeni.
    • Like 0
    • @ Valentin
      Parerist check icon
      Sau mai bine spus, sunt luate de bune fără a fi conștienți de efortul și talentul celor din spatele lor
      • Like 2
  • Nenea autor, elon musk nu a inventat absolut nimic legat de SpaceX, e glorificat acum cum era steve jobs. In al doilea rând nu e o crimă.istorica. au mai fost și o sa mai fie
    • Like 2
  • Mai zilele trecute vreo cateva cassandre de serviciu , plangeau si deplangeau , ascensiunea de mult apusa si decaderea previzibila si iminenta , vai , a Statelor Unite ... mai ca-i vedeam oferind azil economic si sprijin umanitar , la vreo 4- 5 duzini de pauperi americani... Tara asta , acest Nou Imperiu Roman al zilelor noastre , este obligat , de legi stiute ale economiei , politicii , stiintei si legitati nestiute ale Istoriei, sa detina rolul predominant al acestui Ev . In contrar , si o stim cu totii , dupa secolul III , dinspre Asia , au venit in valuri nesfarsite trimisii haosului - populatiile migratoare ; involutia a durat 1000 de ani . Astazi , in cliseu , Asia bate iar in portile lumii civilizate occidentale ; doar prin stiintele de varf aplicate - dupa cum ilustreaza si prezentul articol , vom reusi sa stavilim puhoaiele nesfarsite de la Rasarit .
    • Like 2
  • Deci cu 70% mai ieftin la privat decat la stat, care se dovedeste un prost administrator peste tot in lume. Asta e de retinut.
    • Like 5
    • @ Adrian Gabriel
      Like . SUA stie asta de peste 100 de ani , Europa Occidentala de vreo 2-3 decenii iar noi , inca bajbaim in acest sens . Cel mai negru cosmar pentru un bugetar - si avem probabil , peste 1.200.000 din acest regn - este sa-i trimiti in mediul privat ! Sper sa apucam sa vedem un Stat suplu , care-si rezerva doar sarcini esentiale - aparare , justitie , ordine publica ,finante , diplomatie , 1/5 din sanatate , cateva parghii de control . Restul , la munca , la creat de valoare adaugata ! Sanatate .
      • Like 4
    • @
      Privatizarea sănătății și educației în RO sînt o glumă proastă, aceiași salariați de la stat, aceeași organizare ca la stat, dar cu costuri de Luxemburg.
      • Like 1
    • @ Ionut Catalin Dimache
      Ionuț a reușit să surprindă exact apucăturile privaților din România. Luigi exagerează ca de obicei randamentul celor din privat altfel de ce România are deficite comerciale cronice ? Cu cel mai mic salariu minim/economie din UE ar trebui să fim campionii exporturilor nu ? Din păcate răspunsul nu e chiar așa simplu. Mentalitatea și cultura organizațională e aceeași indiferent de forma de proprietate. În multe firme private nepotismul e în floare, sub 10 % din angajați sunt veniți prin concurs iar conducerea e populată de neamuri, prieteni, amante. Știu o să sară mulți în sus că sunt banii lor și fac ce vor cu ei dar asta nu înlătura adevărul și principiile sănătoase care trebuie să guverneze o companie. Apoi mentalitatea medievală de arendaș a multor patroni români e aceeași cu cea a șefului pus politic să conducă o instituție bugetară. Ăsta din urmă are totuși o urmă de frică că va fi schimbat odată cu ciclul electoral în timp ce patronul se va schimba mult mai greu. E suficient să observi disciplina financiar-fiscală sau contractuală a multor SRL-uri românești cu jeep pe firmă și sejururi în locuri exotice decontate pe cheltuieli sau ponderea ratelor la vilă ale patronului în indicatorii financiari ai companiei în timp ce le cere sacrificii salariale angajaților. O privatizare a serviciilor publice nu ar crește calitatea acestora sau profesionalismul ci mai degrabă prețul acestora. E suficient să ne amintim de episodul cu ambulanța privată care a asistat la moartea fotbalistului Patrick Ekeng care avea acumulatorii expirați la aparatul de resuscitare iar medicul de serviciu era o pensionară care se reangajase la serviciul privat pe un salariu mai mic pe care-l cumula cu pensia în timp ce rata la Bentley-ul patronului și CASCO -ul aferent acestuia era la zi. Acum revenind la PR-ul excelent al firmei private de transport spațial girat copios de Trump eu unul nu aș fi așa de entuziast. O reducere a costurilor se face mai mereu in detrimentul siguranței echipajului pentru că la privat profitul contează. Dacă asta merge la lansări comerciale de echipamente militare sau sateliți , la cele cu echipaj uman e mai complicat. Indiferent cât de inovativ ești tot vor apărea probleme și să nu uităm că Space X a primit majoritatea finanțărilor tot de la stat adică de la NASA. Inovarea continua făcută de NASA după programul Apollo și mai ales introducerea navetelor spațiale a fost un real succes având în vedere perioada mare de transport asigurat 1975-2011. Că au apărut ulterior accidente și pentru siguranță s-a apelat la transportoarele rusești o perioadă, nu înlătură anii de succes ai agenției. Nu cred că privatizarea ar rezolva asemenea greșeli. Mă gândesc cu groază ce s-ar întâmpla la un accident cu echipaj uman privat. Aveți în vedere că a fost doar un prim zbor în timp ce navetele construite de NASA au efectuat sute de zboruri până la primul accident
      • Like 0
  • Rachetele de dinaintea SpaceX erau construite tot de companii private americane.Intodeauna au fost proiectate si construite de companii private in SUA.La fel si navetele spatiale. Elon Musk a participat la un bid ,in care competitor a fost Boeing. Daca era lansata racheta de Boeing,nu mai era privata? NASA i-a platit lui Elon Musk pentru racheta si capsula. S-a spus ca echipajul va fi privat,aiurea erau 2 veterani NASA. Intr-un cuvant ,nu inteleg care e stirea..
    • Like 0
  • Valentin check icon
    Spre deosebire de NASA, SpaceX s-a concentrat şi pe design, cu intenţia clară de a aprinde imaginaţia tinerilor. Explorarea spaţială e legată de visare, iar SpaceX a înţeles foarte bine acest lucru.
    • Like 6


Îți recomandăm

Komoder 1

Fotoliile smart fac masaj la degetele de la picioare, la călcâi, la gambe, la mâini, au role încălzite care fac masaj la spate, mai puternic sau mai blând, te cântăresc, îți măsoară pulsul.

Citește mai mult

Tânără la calculator

Academia prietenoasă de IT Wantsome și-a făcut în ultimii patru ani o misiune din a ajuta profesioniști din toate domeniile să facă tranziția spre o carieră de succes în domeniul tehnologiei informației, prin cursuri care urmează atent cerințele companiilor IT, prin sesiuni de practică și printr-o activitate intensă de mentorat calibrată pe nevoile lor. (Foto: Getty Images)

Citește mai mult

Marc Areny

Marc Areny este de origine catalană, este cetățean spaniol și francez și a venit în România în urmă cu 10 ani. Este unul dintre primii din Europa care a identificat o nouă nișă de piață: convertește mașini cu motor termic în mașini electrice.

Citește mai mult