Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De patru ani, peste 500 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Ne jena și am preferat să ne uităm în altă parte. De ce ministrul Educației nu are curaj să redeschidă școlile

tanara - masca - Foto: Speed Media/ Shutterstock Editorial/ Profimedia)

Foto: Speed Media/ Shutterstock Editorial/ Profimedia

S-a decis. Școlile nu se vor redeschide pentru majoritatea elevilor și studenților. O decizie salutară având în vedere riscurile expunerii la contaminare. Școala va continua însă „în online” pentru cei ce își permit lucrul acesta. 

Pentru cei ce au destule calculatoare, laptop-uri, tablete și smartphone-uri pe cap de elev. Lucruri ce par soluții simple pentru țări dezvoltate ne arată că România, deși este pe o pantă ascendentă tehnologic, este mult în urma celorlalte state membre ale UE.

Inegalitatea dintre elevii ce vin din mediul rural și cei din urban este încă mult prea mare. În câte țări din Europa încă există sate fară electricitate, școli cu toaleta în curte și case fară cel puțin un calculator? În câte țări din Europa există o proporție atât de mare de oameni peste 40 de ani care nu sunt alfabetizați digital? În câte țări din Europa există profesori care nu știu nici măcar să deschidă un calculator? În Teleorman, unde m-am născut, eu știu cel puțin doi.

Un lucru e pozitiv însă. Cred că este pentru prima dată când ne lovim de aceste diferențe în societatea noastră – diferențele dintre copiii ce provin din familii nevoiașe și ceilalți – și căutam soluții să îi ajutăm.

Când mă gândesc la școala pe care eu am făcut-o, în anii 2000, nu pot să nu trăiesc un sentiment de dezgust când mă gândesc cum erau tratați copiii care veneau din mediul rural sau cei de altă etnie de către elevi și unii profesori deopotrivă. Iar ei erau printre cei norocoși, care reușeau totuși să facă „școală la oraș”. Inegalității financiare (mulți nu își permiteau culegeri pe care trebuia să le plătim din banii proprii sau meditații cu profesorii de la clasă) i se adăuga și stigmatul social pe baza mediului de unde provin sau etniei. Totul se desfășura ca un lucru dat, nimeni nu ne învăța ce este toleranța, bullying-un nu se numea așa și nimeni nu era solidar cu cei dezavantajați.

În ziua de azi însă mulți oameni au început să vorbească deschis despre asta și mulți au început să caute soluții pentru acești copii. Pentru prima dată Ministerul Educației este nevoit să ia măsuri imediate și concrete să îi ajute pe acești elevi.

Deocamdată la nivel declarativ – inspectoratele vor trebui să îi identifice pe cei ce nu își permit să continue cursurile de acasă din cauza lipsei aparaturii necesare, iar apoi să le distribuie acestora laptopuri și tablete. Un mic pas pentru o societate mai echitabilă. Să sperăm că în lunile ce vor urma până în septembrie vor reuși să rezolve și problema toaletelor din curte și a săpunului lipsă. 

Multă vreme situația precară a infrastructurii de educație din România - cu peste 1000 de școli cu toaleta „în fundul curții”, cu săli supraaglomerate, cu elevi care învață uneori în 3 schimburi, cu elevi care străbat kilometri pe jos ca să ajungă într-o sală de clasă etc - ne-a jenat și am preferat să ne uităm în altă parte. La olimpici, la doamne ambițioase, la școli de elită... Astăzi, un ministru al Educației nu are curaj să redeschidă școlile, pentru că nimeni nu poate garanta că acestea sunt locuri sigure pentru elevi. Iar fără să construiești acum școli și grădinițe în care copiii să beneficieze de un cadru sănătos de învățare, situația va rămâne multă vreme la fel.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nu deschide şcolile pentru că dacă le deschide, majoritatea celor de peste 40 de ani (cadre didactice) este pregătită să intre în concediu medical/an sabatic etc, sau sa iasa anticipat la pensie. exact ca profii Germania. De-aia!
    • Like 0
  • Sunt absolventa unei școli de la țară, cu toaleta în curte și apa din fântâna din curtea școlii. Nu m-au deranjat timp de opt ani deoarece și acasă toaleta era în curte și apa la fântână. Nu aceasta este problema esențială a școlilor de la țară ci, să vorbim deschis, calitatea profesională a învățătorilor și profesorilor. În copilărie am avut un avantaj uriaș: eram la mai puțin de 40km de București, cu posibilități de navetă, așa că satul nostru pierdut în câmpie era foarte atrăgător pentru absolvenții de pe primele locuri ale facultăților, când prezentarea la repartiție era obligatorie. Și părinții erau altfel: realizau că doar școala ne poate ajuta să scăpăm de cei 1,5 lei/zi la CAP și, dacă era cazul, ne sileau să învățăm. Erau de partea profesorilor, nu de partea noastră. Acum, dacă s-ar face o statistică a cadrelor calificate din învățământul rural și a gradului de calificare abia atunci ne-ar apuca jalea pe toți. Nu din cauza toaletelor din curte. Mai ales mă gândesc la copilașii din satele izolate. Ne plângem că ne dispar satele, dar când tinerii hotărăsc să plece din sat o fac și pentru că se gândesc la calitatea școlii copiilor. Aici trebuie umblat - la calitatea învățământului. Dacă se poate și la toalete și apă curentă, cu atât mai bine.
    • Like 0
  • Știți câți elevi care au tot ce le trebuie refuză să intre la orele online ? La mine sunt aproximativ 25% ...
    Familiile nu mai reușesc să transmită copiilor motivația de a învăța.
    • Like 2
  • "Multă vreme situația precară a infrastructurii de educație din România - cu peste 1000 de școli cu toaleta „în fundul curții”, cu săli supraaglomerate, cu elevi care învață uneori în 3 schimburi, cu elevi care străbat kilometri pe jos ca să ajungă într-o sală de clasă etc - ne-a jenat și am preferat să ne uităm în altă parte. La olimpici, la doamne ambițioase, la școli de elită... " - nu stiu exact la ce perioada se refera autoarea aici, dar in ultimii ani cred ca a fost mai degraba pe dos. Au fost multe articole publicate legate de problemele sistemului de invatamant romanesc, asta este o chestie care se discuta in fiecare an. Uneori justificat, alteori nu, dar se discuta, ceea ce e foarte bine. Cat despre olimpici, nu mai tin minte cand am vazut ultimul articol despre echipa de mate sau de fizica a Romaniei, ce medalii s-au obtinut, etc. In 2018 olimpiada internationala de mate s-a sustinut la Cluj. A vuit presa? Parca nu tin minte sa fi fost asa. Concursurile de robotica au primit ceva atentie (si foarte bine, bravo celor implicati), dar... cam atat, cred.
    • Like 2
  • Stau si ma uit cum toata lumea isi da cu parerea daca sa se deschida sau nu,scolile,dar nu am vazut nici macar un articol,o cerinta,o idee in legatura cu schimbarea programei,cu adaptarea invatamantului la cerintele de astazi,de schimbarea metodei de predare.....etc. Au avut si au timp pentru asa ceva dar.....oare se vrea? Si.......ma refer la toate categoriile sociale care participa la procesul de invatamant,s-a uitat oare?
    • Like 1
    • @ Mirela Stan
      Ce ar trebui schimbat la programa si de ce?
      • Like 2
    • @ Jonn Jonzz
      Dorin check icon
      Trebuie schimbată pentru numărul mare de semianalfabeți funcționali pe care îi scoate.
      • Like 1
    • @ Dorin
      De unde rezulta ca programa scolara are legatura cu numarul de analfabeti? Programa a ramas in mare neschimbata in ultimele decenii, pe aceeasi programa au iesit din scoala de-a lungul timpului si oameni educati si analfabeti.
      • Like 2
    • @ Jonn Jonzz
      Parerist check icon
      De unde rezulta ca oamenii educați scos de-a lungul timpului sunt meritul programei?
      "prega" se face de pe vremea lui Dej.
      • Like 0
    • @ Parerist
      Poate corelatia e slaba in ambele cazuri, nu stiu. Fara dovezi concludente n-avem de ce sa tragem astfel de concluzii transante.
      • Like 2
    • @ Mirela Stan
      Totusi ceva s-a schimbat. La examenul pentru functia de inspector scolar general sunt 10 "itemi"(nu se putea folosi un cuvant romanesc) fiecare valorand 0.85 puncte,in total 8.5 puncte. Restul de 1.5 este rezervat probei de evaluare a competentelor digitale. Foarte bine,veti zice. Ei bine,nu veti mai spune asta cand veti vedea in ce consta aceasta proba:
      "Candidatul va trebui sa trimita un e-mail cu rezolvarea celor 10 itemi la o adresa dată". Cum vi se pare? A trimite un e-mail pare o sarcina extrem de grea,nu? Mai ales pentru cineva care ,teoretic,are grija de tot ce inseamna invatamant intr-un judet sau tara.
      • Like 2
    • @ Jonn Jonzz
      In programa scolara se detaliaza foarte mult niste notiuni care nu ajuta cu nimic la modelarea elevului intr-un cetatean util societatii. Cati dintre noi cunoastem in detaliu timpurile, modurile si cazurile verbelor? De exemplu, fiica-mea dintr-a VIII-a va fi evaluata daca stie ca, in propozitia "Andrei are vise marete", "are" este predicat verbal (neaparat verbal, nu de alt fel), "vise" este complement direct (nu cumva indirect) iar "marete" este atribut adjectival.
      Trebuie sa stim ca "paraiasului" e un diminutiv dar chiar e necesar sa stim ca terminatia "-lui" este articol hotarat (chiar e relevant pentru cunoasterea limbii daca e gresit perceput ca sufix?) iar vocala "u" dinaintea lui e vocala de sprijin (adica nu e parte din acel articol hotarat). Da, din asta sunt evaluati elevii nostri de a VIII-a......
      Eu nu stiu detaliile astea si, totusi, ma consider un adult fuctional. Ba mai mult, la un moment dat chiar am publicat intr-un saptamanal fara sa am nevoie de cunostintele de mai sus.
      La limba romana as insista pe: intelegerea unui text – (desi pare simplu, trecerea in revista a unui forum va demonstra ca nu e), elaborarea clara si concisa a unui text, care sa transmita mesaje fara echivoc si alte asemenea care lipsesc multora dintre noi. Poate de asta avem concetateni care nu inteleg corect o stire, care cad usor in plasa stirilor false, care nu inteleg corect un email etc.
      Situatia e cam aceeasi la majoritatea materiilor.

      Sunt tari in care:
      - elevii sunt evaluati dpdv al aptitudinilor intelectuale majoritare (matematice, lingvistice, tehnice, artistice etc);
      - materiile sunt impartite in obligatorii si optionale. Elevii participa la cele obligatorii si isi aleg optionalele in functie de aptitudinile de mai sus.
      In acest fel elevii isi cultiva exact acele aptitudini care il vor face un adult eficient. Ideea este ca tara are nevoie, spre exemplificare, de ingineri buni (ma intereseaza sa faca sosele trainice, nu sa stie caracteristicile genurilor literare).

      Bref: de multe ori am impresia ca programa e conceputa doar sa dea un sens profesorilor - din moment ce contine atatea notiuni abstracte – si nu urmareste transmiterea de cunostinte cu adevarat necesare unui adult.

      • Like 1
    • @ Cristi Crisan
      Da, pe asa ceva am fost evaluat si eu in clasele 5-8 la gramatica si nu mi se pare exagerat deloc. Gramatica are o structura logica, e util sa o intelegem. Gramatica se studiaza si in alte tari, se poate insa ca gramaticile altor limbi sa fie mai simple (sau mai complicate) ca a noastra.

      "materiile sunt impartite in obligatorii si optionale. Elevii participa la cele obligatorii si isi aleg optionalele in functie de aptitudinile de mai sus." - da, stiam si de asta. Noi avem optiuni diferite in ceea ce priveste profilurile liceelor. Mai mult de atat nu vad de ce am fragmenta,

      "Ideea este ca tara are nevoie, spre exemplificare, de ingineri buni " - nu stau nici gramatica nici genurile literare in calea viitorilor ingineri. Ca un bonus, ce se face in liceu la mate pregateste bine terenul pentru inceperea unei facultati de inginerie. Ce se face pe urma la facultate, daca facultatile noastre sunt sau nu bune, asta e alta discutie, aici era vorba de sistemul preuniversitar.

      "La limba romana as insista pe: intelegerea unui text " - nu mi s-a parut niciodata ca profii mei de romana NU ar fi insistat pe asta. Prin programa iarasi nu se interzice intelegerea textului, din contra. E stupid sa te apuci de orice fel de analiza daca nu intelegi mai intai textul.
      • Like 0
    • @ Mirela Stan
      Suntem câţiva care au scris asta, dar, noi scriem, noi citim.
      • Like 0
    • @ Mirela Stan
      Suntem câţiva care au scris asta, dar, noi scriem, noi citim.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Redusă în multe domenii şi înlocuită partea teoretică cu cea practică.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Se cere de trei ori mai mult decât în Germania, de exemplu, de vreo 4 ori mai mult decât când eram noi la şcoală. Lucruri teoretice, care nu au aplicabilitate practică şi care nu antrenează gândirea critică. Asta 1. întrerupe legătura cu realitatea 2. duce la lipsă de interes care se materializează în faptul că elevii nu mai învaţă şi la abandon şcolar 3. la faptul că fără ajutor de acasă, un elev normal nu face faţă cerinţelor, ceea ce iar duce la ne-învăţare şi abandon şcolar. Este o legătură directă între programă şi analfabetismul funcţional. Şi învăţatul pe de rost duce la asta.
      • Like 0
    • @ Cristi Crisan
      Exact aşa este. Se porneşte de la principiul că trebuie "păstrate catedrele colegilor". Restul pe urmă.
      • Like 0
    • @ Cristi Crisan
      Exact aşa este. Se porneşte de la principiul că trebuie "păstrate catedrele colegilor". Restul pe urmă.
      • Like 0
    • @ Cristi Crisan
      Exact aşa este. Se porneşte de la principiul că trebuie "păstrate catedrele colegilor". Restul pe urmă.
      • Like 0
    • @ Cristi Crisan
      Exact aşa este. Se porneşte de la principiul că trebuie "păstrate catedrele colegilor". Restul pe urmă.
      • Like 0
    • @ Ioana Andrea Diaconu
      Nu stiu cand ati facut dvs. scoala, eu am terminat-o binisor dupa 2000 si cerintele erau aceleasi ca cele de azi, exceptie facand examenele - testarea nationala si bacul. Programele insa au ramas in mare aceleasi. Lucruri care antreneaza gandirea critica se fac - mate si stiintele exacte. Legat de partea practica - avem nevoie de laboratoare, asta cu siguranta. Informatica insa se face, acolo unde exista resurse pentru asa ceva, de exemplu. De scoli profesionale ar fi nevoie, si asta e adevarat.
      In Germania am studiat la facultate si master, am vazut cu ce pleaca elevii de liceu de acolo si... depinde. O diferenta exista, dar mai mult la calitate decat la cantitate si nu chiar atat de mare, cel putin la mate. Studentii romani care venisera din licee de profil real aveau in general un start mai bun decat cei germani care venisera dintr-un mediu similar, din ce am observat eu, cel putin. Asta nu inseamna ca germanii nu stiau notiuni de baza de analiza, de exemplu.

      "faptul că fără ajutor de acasă, un elev normal nu face faţă cerinţelor, ceea ce iar duce la ne-învăţare şi abandon şcolar." - nu vad de ce ar fi asa. Sa iei 5-6 chiar nu mi se pare greu. Legatura dintre abandon scolar si programa (!) mi se pare greu de demonstrat, avand in vedere ceilalti factori care pot duce la asta.

      "Este o legătură directă între programă şi analfabetismul funcţional." - asta cand si cum s-a demonstrat? Nu de alta dar pe aceeasi programa au iesit din scoala si oameni educati si analfabeti functional.

      " Şi învăţatul pe de rost duce la asta." - ce treaba are invatatul pe de rost cu programa? Nu cred ca am intalnit vreodata un prof care sa ne spuna "invatati ma, pe de rost, nu conteaza ce intelegeti". Mesajul de obicei era fix pe dos.
      • Like 0
  • Valentin check icon
    E foarte clar că motivul principal sunt părinţii. Aceştia au şi participat la multe din lecţiile online, dându-şi seama cum stă treaba cu sistemul educaţional autohton.
    Pe scurt există examene şi există umplutură. Multă umplutură. Examenele se pot rezolva prin studiu personal şi prin meditaţii, aşa că umplutura a devenit de prisos. Părinţii nu vor să rişte pentru cine ştie ce aberaţii pe care niciun sistem de învăţământ nu le practică. Se vor da examenele şi cu asta basta. Mai mult nici nu e nevoie.
    • Like 0
    • @ Valentin
      Nu e clar, de unde rezulta concluzia dvs., mai exact? S-a facut vreun sondaj pe tema asta? De ce ar fi parintii cauza principala avand in vedere situatia actuala cu covid19?

      "Aceştia au şi participat la multe din lecţiile online, dându-şi seama cum stă treaba cu sistemul educaţional autohton." - adica toti sau majoritatea NU stiau ce se face la scoala? In ciuda ... sedintelor cu parintii?

      "Mai mult nici nu e nevoie." - cum sa nu fie. Nu doar matematica si romana conteaza.
      • Like 2


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Halep - Moisescu

Sportivii români trebuie să depășească- pentru a face performanță- limite care le sunt impuse de la vârste mici. „Nu poți să faci aia”, „Nu ești în stare”, „Nu poți să ajungi numărul unu”, „Nu poți să câștigi un Grand Slam”, spune Simona Halep, care crede că un sportiv cu pishicul „tare”, e mai pregătit să fie campion. Ea are și câteva sfaturi pentru părinții care își încurajează copiii să facă sport.

Citește mai mult

ANAF - declarații online

În ultimele două luni și jumătate, multe dintre instituțiile publice din România au descoperit că pot funcționa și fără dosar cu șină. O ordonanță dată de Guvern în perioada pandemiei le obligă astăzi să primească de la cetățeni documente în format electronic și să le răspundă în același fel. „

Citește mai mult

Emil Hurezeanu

„Altă soluție nu mai e. Nu avem încotro. trebuie să recurgem la cele mai bune strategii pentru obținerea acestor bani și, mai ales, pentru folosirea lor”, spune Emil Hurezeanu. (Foto: Inquam Photos/ Virgil Simonescu)

Citește mai mult

Meat-up

În vara lui 2018, Paul Petri şi Vio Nechiti și-au deschis un restaurant de burgeri în Cluj, după ce și-au cultivat și antrenat pasiunea pentru gătit în bucătăria unui restaurant de 4 stele din Anglia.

Citește mai mult

Teodosie împărtășind

ÎPS Teodosie, fost Snagoveanul, actualmente Tomitanul, s-a eliberat de sub dictatura distanțării sociale și a împărtășit mai mulți copii, cu aceeași linguriță. Un gest de sfidare față de autorități, de nesupunere și de declarare a autonomiei sale de ierarh. Patriarhia însăși a găsit acțiunea ÎPS-ului de la malul mării „ostentativă” și a recomandat respectarea legilor țării.

Citește mai mult