Sari la continut

Protecția datelor cu caracter personal

Din 25 mai Republica.ro aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR). Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

Ne pozăm excesiv vacanțele, dar uităm să le mai trăim. Am fost cu adevărat acolo sau am bântuit ca niște fantome?

Selfie la plajă

Foto: Guliver/Getty Images

Într-o vară, eram în vacanță la mare. Mă plimbam pe înserat printr-un sătuc pescăresc, luându-mă după un miros îmbietor și sperând că voi găsi sursa și mă voi așeza la masă. Brusc m-a trezit din reverie vederea unui grup de vreo trei cupluri, ieșite împreună la plimbare. Toți, fără excepție, pozau și filmau. (Atenție, nu eram pe Lună, să zici că n-ai mai văzut și nici nu vei mai vedea așa ceva!) Apoteoza a fost unul dintre bărbați, care vorbea la telefon, filma și poza în același timp. Iar conversația de la telefon nu avea nicio legătură cu experiența sa turistică. 

Priveliștea asta m-a făcut să mă gândesc la un aspect al vacanțelor care cred că trece adesea complet neobservat, dar care determină mult din calitatea experiențelor noastre. Sunt convinsă că pe înregistrări și poze, vacanța acelor oameni a arătat bine și frumos, dar nu pot să nu mă întreb dacă a existat și o trăire subiectivă a acelor experiențe, dacă oamenii aceia au fost realmente prezenți în acele locuri ori corpurile lor doar au bântuit pe acolo ca niște fantome, când mintea lor a continuat de fapt să faca ceea ce face de obicei: ruminează, se împrăștie, se lasă distrasă de orice...

Capacitatea de a fi prezenți într-un aici și acum, de a fi vii fizic și psihic în aici și acum este cea care face experiențele să fie valoroase. În vacanțe văd adesea cum oamenii se concentrează pe făcut lucruri. Să facă și aia, și ailaltă, să vadă și obiectivul ăsta, și pe celălalt... Dar asta e aceeași alergătură din tot timpul anului, doar că în alt decor. Schimbarea e doar aparentă. În profunzime, suntla fel de deconectați de sine înșiși și de experiențele lor.

Cel puțin în zonele urbane, pare că oamenii sunt foarte centrați pe control și pe a face, a bifa, a livra. Nebunia țintelor, obiectivelor și evaluărilor din domeniul business a ajuns să ghideze și viața privată, iar asta e extrem de păgubos. A trăi ca și cum ai fi mereu într-o cursă cu ceilalți și cu tine e istovitor și inutil, fiindcă te descentrează ca ființă. Ești mereu în afara ta și în afara realității. Iar vacanțele par să nu facă excepție. În loc să fie o pauză de la măsurabile și livrabile, vacanțele pe care le văd par să fie adesea tocmai despre asta. Cât de mult ai văzut? Cât de multe și diverse lucruri ai făcut? Etc.

Mai este apoi tema lui a fi singur, tu cu tine sau cu partenerul/a ta. Sunt cupluri pentru care ideea unei vacanțe în doi e plictisitoare, așa că își fac vacanțele cu prietenii. E acoperirea perfectă: sunt împreună și în același timp sunt separați! Se pot preface că totul e bine atâta timp cât sunt mereu cu cineva și au ceva de făcut.

Dar vacanțele pot fi și un moment de reflecție la noi înșine și la relațiile cu oamenii cei mai importanți din viața noastră. Pot fi un timp în care doar să stăm și să fim. Să ne bucurăm că azi suntem aici, cu noi înșine și cu persoana pe care am ales-o lângă noi. În vacanță putem încerca să ne izolăm de zgomotul vieții cotidiene și să ne rebranșăm la noi. Un astfel de timp e sursă de energie și de creativitate. Dacă ceva din ce găsim în noi și în relațiile noastre nu ne mulțumește, în asemenea momente de conectare cu noi înșine avem șansele cele mai bune să găsim o cale de schimbare și de reparație – în tot cazul șanse mai bune decât atunci când suntem în zumzetul din restul anului.

Statul degeaba, lenevitul și visatul cu ochii în soare sunt foarte under rated zilele astea. Eu însă nu le-aș subestima deloc! Uneori e mai înțelept să nu faci ca toată lumea.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Este un punct de vedere subiectiv, evident, care nu poate (si nici nu e indicat) sa coincida cu cel al autoarei articolului. Fiecare are modalitatea lui de a 'savura' vacanta si locurile in care si-o petrece. Eu, la o varsta mai inaintata, fac multe fotografii iar sotul meu are si el libertatea de a filma ceea ce ii place la momentul respectiv. Iar dupa ce ajungem acasa, descarcand fotografiile, retraim momentele, ne aducem aminte de tot felul de amanunte care ne-au facut plimbarea frumoasa . Din 2010, am plecat in fiecare an intr-un oras 'hit turistic' si pot spune ca, in zilele reci de iarna, in fata tv-ului cu ecran generos, reluam secvente din calatoriile noastre. Aceste momente sunt 'balsam pentru suflet', sau as putea spune ca o clipa, cea in care faci o fotografie sau filmezi ceva, trece ca o parere dar amintirea ei, digitala sau pe hartie, ramane pentru o viata...
    • Like 1
  • Stau uneori cu fata mea de 5 ani si jumatate si ne uitam pe fotografii din vacantele trecute si uitandu-ne la ele, isi aminteste de locurile in care am fost si ce am facut acolo, chiar si de la 1 an si jumatate, de cand de obicei nu mai avem amintiri.
    O vacanta intr-un loc in care nu ai mai fost niciodata inseamna printre altele si sa experimentezi locuri noi, pentru oameni a fotografia face parte din experimentarea acelor locuri noi... noi pentru ei, nu conteaza ca pentru altii sunt locuri obisnuite.
    Posibil ca in fotografiile si inregistrarile rezultate apare o vacanta buna si frumoasa dar, ia ghiciti! Si memoria noastra e volatila, uitam foarte mult, peste cativa ani din vacanta aia vom ramane doar cu putine amintiri, care vor arata... probabil tot ca fotografiile alea, bune si frumoase.
    Cat despre statul degeaba, poti face si asta, dar de ce sa pleci in vacanta pentru a sta degeaba? Poti sa stai degeaba si acasa. Totusi s-ar putea sa vina un moment cand constati ca ai stat degeaba si a trecut viata pe langa tine.
    • Like 3
    • @ Nicu Buculei
      D check icon
      Memoria este volatilă pentru că nu o antrenam și pentru că ne folosim de aceste “cârje” tehnologice în exces.

      Ce faceți dacă pierdeți fotografiile? Rămâneți fără amintiri?
      • Like 0
  • „A trăi ca și cum ai fi mereu într-o cursă cu ceilalți și cu tine e istovitor și inutil, fiindcă te descentrează ca ființă.”
    Fiți serioasă, doamnă! „Soldații” credincioși ai Facebookului chiar sunt permanent într-o cursă cu ceilalți: care postează cele mai multe, cele mai tari, cele mai arătoase poze... E jalnic, dar cât se poate de real. Pentru ei, dacă nu ești pe Facebook, nu exiști!
    • Like 0


Îți recomandăm

Statuie mască

„Primul lucru care contează atunci când faci o donație este ca gestul respectiv să te facă să te simți că ai făcut cu adevărat o faptă bună. Dacă cauza respectivă reușește să te facă să te simți ca un mic erou, te face să te simți bine că ai ajutat, reușește să te facă donezi”, spune Nicoleta Deliu.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Simona Halep - Foto: Andrew Schwartz / SplashNews.com / Splash / Profimedia)

„Am crescut cu o mentalitate că eram mică, că nu o să ajung să fiu tenismenă, nu o să ajung să fiu sus în clasament, nu o să ajung să câștig turnee mari. Cum până nu demult, în 2017, mi se spunea « nu ai mental de campion de Grand Slam».” (Foto; Andrew Schwartz / SplashNews.com / Splash / Profimedia)

Citește mai mult