Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

New România

Programator

Foto: Guliver Getty Images

În ultimul timp, trăim din ce în ce mai multe revelații. Revelațiile vin din toate domeniile iar numărul lor poate în sine să fie un semn. Un semn al schimbării. Al unei mari schimbări care se produce chiar în timp ce vorbim, schimbare care adâncește prăpastia dintre clasele sociale pe de o parte, dar aduce România sub lumina reflectoarelor pe de altă parte. Industria dezvoltării software cu componentele sale esențiale cum sunt Inteligența Artificială, Internet of Things, Industrial Internet of Things, a început să își deruleze marea revoluție din calea căreia nu va scăpa nimeni neatins. Vorbeam despre revelații și ăsta este probabil modul în care, fără vreo intenție, dezvoltarea de software ajunge să ne trezească din somnul obișnuinței. Pentru că revoluția stă în schimbarea paradigmei. O schimbare mai radicală ca niciodată care forțează limitele rațiunii, legate puternic de limitele obișnuinței. 

În mintea fiecăruia dintre noi ar trebui să fie plantată o sămânță a acestei revoluții. O sămânță care va crește instantaneu dacă suntem deschiși și pregătiți pentru schimbarea radicală a felului în care gândim businessul, sau va germina la nesfârșit și ne va transforma în utilizatori pasivi ai noilor tehnologii, ai noilor idei care vor reforma fără zgomot nevoile noastre zilnice. Industria dezvoltării software are astăzi aproximativ 100.000 de reprezentanți în România. Cu puțin noroc, în următorii ani am putea ajunge la 500.000 de persoane implicate în IT. 

Asta va însemna aproximativ 15% din populația totală ocupată a României. Și la fel de posibil va putea să producă aproximativ 25%-30% din Produsul Intern Brut al țării. Între paranteze fie spus, nici produsul Intern Brut nu mai este ce a fost. Acesta trebuie alterat cu alți indici pentru că o țară care produce cereale și cherestea și importă toate celelalte bunuri pentru consum, va avea un PIB mare și un indicator al satisfacției populației extrem de mic. Dar cum s-a petrecut această schimbare de până acum și ce se va petrece în continuare? 

Pentru început, calitatea a început să se impună în detrimentul cantității iar Europenii și celelalte state civilizate au început să aibă din ce în ce mai puțini copii. Atâția cât au putut educa cu adevărat. Pentru că astăzi o educație de calitate este extrem de importantă pentru soarta copiilor noștri. Sistemul nostru de educație s-a potrivit oarecum nevoii.

Aproximativ 10% dintre copii au fost pregătiți extrem de competitiv acasă și și-au desăvârșit la școală o educație tehnică bazată pe științe exacte. Calculele făcute pe hârtie, lipsa computerului din clasă, au așezat fundamentele viitorilor informaticieni. Este adevărat că pentru marea masă a copiilor, educația nu a creat nici un fel de valoare. Și nici nu va crea atâta timp cât sistemul de educație va rămâne împietrit ca acum 50 de ani. Cu toate acestea însă, s-a generat un efect nedorit: îmbătrânirea populației. 

O îmbătrânire „pozitivă” însă, bazată pe creșterea calității tinerilor pe de o parte și pe adâncirea accentuată a diferențelor între generații pe de altă parte. Tangențial atingem și politica. Acești tineri nu vor vota niciodată o clasa politică îmbătrânită și coruptă care nu le servește în nici un fel interesele. Între altele, asta este unul dintre motivele absenteismului ultimelor parlamentare. Fără un aer nou, fără politicieni autentici și conectați la noua Românie, tinerii Români vor continua să absenteze. 

Această mare scindare între vechea și noua Românie se transpune probabil în felul în care votul electronic a rămas doar o amintire. Tehnologia de astăzi poate securiza absolut orice tranzacție, cu atât mai mult un simplu vot. Ce ne așteaptă? Nu știu. Însă cu siguranță va fi ceva masiv. Cei ce astăzi trăiesc într-o lume a inovației sunt transportati din ce în ce mai departe. Tehnologia a adus eșecul în prim plan și i-a dat acestuia o tentă pozitivă. Tinerii sunt stimulați să încerce și să eșueze rapid pentru a o lua de la capăt. Oare când va deveni asta o regulă pentru toți ceilalți? Care va fi următorul nivel de echilibru? Pentru că tocmai îl părăsim pe cel vechi fără să ne dăm seama.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Articol fara rost! Plin de platitudini, scris doar pentru palmares! Iar autorul este in totala disjunctie in ceea ce priveste argumentatia pro tehnologie. Spunand ca tehnologia poate securiza orice, nu dovedeste decat ca autorul nu are nici un fel de legatura cu subiectul, aruncand in stanga si in dreapta argumente nedocumentate si bazate doar pe bunul simt.
    • Like 0
  • Plecand de la titlu, New Romania, nu vi se pare ca este un paradox cam grosolano-pozitiv ? De unde "new" pentru ca este mai mult "old", statistica recentului recensamant contrazicandu-va. Si-ar mai fi o intrebare, chiar daca s-ar zice ca vor fi IT-istii puzderie, credeti ca Romania va fi mai sigura din punct de vedere cibernetic ? Eu zic ca nu, experienta cu puterea, indiferent de sistem, ca este politic sau virtual, tinde spre suprematie si anihilare a adversarilor incomozi si nu a stabilirii unei scari valorice populare unde sa troneze principiile fundamentale democratice, respectiv, povestea programatorului bun (the good guy) !
    • Like 1


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult