Foto - Inquam Photos/ Alexandra Pandrea
Era medic; deci profesia lui supremă era să apere viața; era om de știință, era academician, era os boieresc de viță veche. Viața a fost darnică cu el. A primit diplome, medalii, distincții, onoruri de la cele mai mari instituții de pe pământ. Pe lângă toate acestea a fost și turnător la Securitate.
Osul boieresc din el a intrat în casă ca musafir și cei care l-au poftit la masă au murit din cauza lui. Osul boieresc a fost și plătit pentru trădare. Parcă asta îmi amintește de scenă biblică a Cinei cea de taină, când Iuda a stat la masă lângă Hristos, l-a vândut printr-o sărutare pe față și a fost plătit cu trei zeci de arginți. Doar că Iuda a fost pedepsit pentru eternitate și în lumea asta și în cealaltă. E imaginea trădătorului suprem.
...
Niciodată nu a manifestat o fărâmă de regret sau părere de rău. Osul boieresc e deasupra părerii de rău și a regretului.
Și noi ce am făcut!? Și când spun noi mă refer la noi ca societate.
Victimele le-am uitat sau nu le-am știut niciodată. Cine să știe cine e Vlad Georgescu!? Conducea Europa Liberă și l-a primit în casa lui pe osul boieresc. L-a pus la masă și au vorbit ca prieteni și ca români.
Poate și de asta e societatea noastră atât de strâmbă că ridicăm statui turnătorilor la securitate și acoperim cu uitare victimele.
La noi Iudele nu se pedepsesc, ci li se dau lauri.
...
Faceți-i funeralii naționale osului boieresc, dar vă rog, pomeniți la aceste funeralii și numele lui Vlad Georgescu. Și citiți acolo, la funeralii textul din Biblie: „Și nu voi spune vrăjmașului tău taina ta, nici sărutare nu-ți voi da ca Iuda...”
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Ba s-a făcut!
Ca urmare , sursa Laurențiu s-a retras din viața politică după publicarea deciziei CNSAS.
Elementul de noutate e dat de decorarea sa recentă de către Academia Română și de către Patriarhie.
Asta spune mult despre lipsa unor criterii morale și despre iubirea de Iscariotean.
Mai am o observație de făcut. Tunurile astea puse, concertat, pe Bălăceanu Stolnici acum la moartea sa, mă nedumeresc. Mă întreb ce e la mijloc. Nu poate fi ceva întâmplător, ci ceva comandat. Tonul a fost dat de ”dulăul”CTP, secondat imediat de cățeii aflați la ordin în ”UM Republica”, (dar nu chiar toți odată, ci mai răsfirați) precum: Marcel Bartic, Ștefan Colceriu și acum Dvs, Luminița Aldea. Deci deocamdată 4 (PATRU!!!) articole în 2 zile pe tema asta. Deja pare o campanie de presă organizată, nu ceva întâmplător. Pesemne e o miză mai importantă, care acum mie îmi scapă. Dar ”am încredere” că știți, Dvs moraliștii de serviciu (de permanență) ce faceți, ce moșmondiți acolo....
Mă dezamăgește că nu credeți în spirite libere, care reacționează cu indignare firească și se exprimă fiecare, din proprie inițiativă. Pe doamna Aldea, cel puțin, ați admirat-o și ați lăudat-o de multe ori. Cât de ușor o jigniți acum...
În legătură cu D-na Luminița Aldea, repet, eu nu judec niciodată în alb și negru. Orice om (și dumneaei și Dvs și eu și oricine) are în interiorul său ”și lumini și umbre”. Când am luat contact cu ”luminile” dânsei mi-am manifestat aprecierea sinceră. Când îi văd ”umbrele” mă exprim de asemenea sincer. Dânsa e un om talentat la scris, sentimental, unele texte ale dânsei sunt chiar impresionante și dovedesc existența unor valori umane solide. în același timp cred că și dânsa este, ca și alții, deschisă și către compromisuri. Cred că genul ăsta de oameni pot scrie ceva și la comandă editorială, direcționat politic, împăcându-și cumva conștiința că nu fac neapărat ceva imoral, fiindcă de multe ori opiniile proprii coincid cu direcția editorială impusă articolelor. Și în fond ce poate fi rău să scrii de rău despre un om rău, chiar și la moment, la comandă? Asta cred ei, desigur, NU și eu. O campanie media, chiar și direcționată într-o direcție corectă și morală, este ea în sine un lucru imoral și lipsit de deontologie.
P.S Între timp a mai apărut alt articol, al cincilea, la fel de spontan, pe tema Bălăceanu-Stolnici, scris de Dl. Dorin Dobrincu.
Eu tocmai ce am mai postat un scurt comentariu, apreciativ de data asta, la ultimul articol al D-nei Luminița Aldea.