sursa foto: Inquam Photos
Evaluările naționale pentru clasele a II-a, a IV-a și a VI-a vor avea loc între 12-18 mai 2026.
I. Scurt istoric
Prin legislație, evaluarea competențelor în clasa a IV-a exista din anii ’90, făcându-se eșantionat și relativ periodic, cu rol principal de diagnoză a sistemului de educație, relevantă pentru minister și unitățile școlare.
Prin Legea 1/2011, evaluarea din clasa a IV-a rămânea în filosofia anterioară, de diagnoză a sistemului, dar trebuia făcută eșantionat anual. Acesteia i se adaugă evaluările din clasele a II-a și a VI-a, anual și pentru toți copiii din sistem, cu rol principal de diagnostic personalizat pentru elevi, pentru a susține intervenții educaționale pe baza unui plan individualizat, parte a unui portofoliu educațional.
Prin Legea 198/2023, evaluările naționale pentru clasele a II-a, a IV-a și a VI-a se organizează anual și similar pentru toți elevii din sistem, având un rol principal de monitorizare și reglare a învățării în sistem, prin planurile individualizate cu impact și asupra unei educații personalizate pentru elevi.
II. Elemente de noutate în Programul QX
Așa cum am anunțat deja, în anul 2025, am regândit metodologia evaluărilor naționale pentru clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, prin prisma Programului QX, având în minte analfabetismul funcțional ca risc de securitate națională – inclus în Strategia Națională de Apărare a Țării – și gândind această metodologie ca parte a antidotului QX la analfabetismul funcțional:
(I) Competențele vizate prin testare trebuie să fie mai diverse și/sau interdisciplinare (aspecte care pot fi pilotate prin noua metodologie). Asta pentru că, în școală, țintim formarea a opt competențe cheie: (1) competențe de limbă/comunicare (alfabetizare); (2) competențe multilingvistice; (3) competențe STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică); (4) competențe digitale, (5) competențe de viață (personale/sociale/de a învăța să învățăm); (6) competențe civice; (7) competențe antreprenoriale; (8) competențe de expresie și sensibilitate culturală.
Așadar, testele nu ar trebui să se reducă strict la competențele tradiționale evaluate până acum: „limbă-comunicare + matematică–explorarea mediului” la clasa a II-a, respectiv „limbă-comunicare + matematică–științe ale naturii” la clasele a IV-a și a VI-a.
(II) Evaluarea trebuie să vizeze competențele atât în forma lor strict disciplinară, cât și în utilizarea acestora în viața de zi cu zi (aspecte care pot fi pilotate prin noua metodologie).
Așadar, itemii ar trebui să cuprindă conținuturi relevante și pentru utilizarea competențelor dobândite în viața cotidiană (alfabetizare funcțională).
(III) Pentru a nu se irosi atâta muncă implicată în procesul de evaluare, planurile individuale trebuie să devină obligatorii, nu facultative!
Până acum, metodologia interpreta legea recomandându-le; acum, noua metodologie le solicită explicit, planurile individuale devenind astfel cu adevărat parte stabilă din portofoliul educațional.
Această viziune se coordonează strategic, inclusiv prin testare și planul individualizat, cu cealaltă reglementare QX, și anume ca 25% din timpul fiecărei discipline să fie focalizat pe: (1) formarea competențelor insuficient dezvoltate; (2) consolidarea competențelor formate; (3) dezvoltarea competențelor pentru performanță; și (4) utilizarea competențelor în viața cotidiană.
III. Concluzii
Mă aștept ca aceste modificări, dacă se implementează adecvat – și am încredere în competențele specialiștilor din preuniversitar din minister și din Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare (https://rocnee.eu/) -, să contribuie major, în timp, la reducerea analfabetismului funcțional și să pregătească mai bine elevii pentru testele naționale și internaționale din clase mai mari. Dar, până atunci, aceste informații trebuie utilizate mai intens de către toți actorii relevanți – minister/autorități locale/școală-conducere/cadre didactice/părinți/elevi, pentru a crește calitatea actului educațional, cu accent final pe educația și progresul elevului.
Succes elevilor, în primul rând, dar și cadrelor didactice și tuturor celor implicați în acest demers!
Articol publicat inițial pe blogul autorului.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Ce efecte produce aceasta pierdere de timp numita EN, ENQX in varianta noua? Zero.
In Germania de exemplu, de vreo 20 de ani asa, se aplica testele VERA, in clasa a 3-a si in clasa a 8-a. In unele landuri exista si VERA 6. Ei au teste standardizate.
Rezultatele? Studii independente spun ca profesorii nu gasesc testele utile. Marea majoritate a profesorilor ignora rezultatele. Rezultatele sunt folosite gresit in unele scoli. Rezultatele academice generale nu s-au îmbunatatit, in unele cazuri au scazut.
Asta in Germania, 20 de ani pierdere de timp cu analize gen "pe item".
Tara vecina, Austria, cu sistemul lor iKMPLUS, inregistreaza insa cateva succese. Pe scurt, sistemul austriac este rapid (profesorii primesc rapid feedback), mai granularizat decat sistemul german (pana la nivelul fiecarui elev) si cu instrumentele de actiune integrate in sistem (la nivel de elev, profesor, director si sistem).
Rezultatele la austrieci vin si cu instructiuni de intelegere si folosire (ca un manual de la masina de spalat, pe care daca nu-l citesti risti sa strici masina).
Cu toate astea si nemtii si austriecii au in continuare probleme cu citirea. Asta demonstreaza ca testatea are limite si nu rezolva probleme care tin de factori economici, sociali si demografici. Pentru ca, nu-i asa domnule academician, sistemul de educatie este un sistem complex in relatie cu alte sisteme complexe.
Dublul academician a avut ocazia sa reformeze ceva, dar a preferat masuri irelevante, cosmetice, gen raport QX si ametirea EN. Ar fi OK daca ar inceta sa dea lectii.
Aici stă succesul acestei iniţiative. Până acum, în dulcele stil românesc, aceste evaluări se făceau doar pentru a fi bifate, adică era obligaţoriu să fie făcute, dar erau făcute degeaba. Am doi copii, diferenţă de trei ani între ei. Deşi aştepam cu curiozitate rezultatele acestor testări pentru a vedea nivelul achiziţiilor, eventualele lacune, să ştim unde să insistăm, niciodată, dar niciodata (deşi am trecut prin 5 evaluări) nu am primit feedback de la şcoală, nici noi părinţii, nici copiii.
Acum, eu sunt curios cum vor fi implementate şi respectate aceste măsuri în condiţiile în care s-a mărit norma profesorilor şi li s-a înjumătăţit plata orelor suplimentare. Nu este suficient să spui la modul general că aceste planuri trebuie să fie obligatorii, Este necesar să creezi o metodologie clară, care să specifice: cine le face, cum le face, cine le aplică, cum le aplică, cine le verifică, ce se întâmplă dacă nu se respectă această obligativitate, adică care sunt sancţiunile. Altfel, o să fie o altă idee bună aplicată prost, fără niciun efect în performanţele copiilor.