Nu e totul pierdut. Mic ghid de gherilă civică în 7 pași după ce legile justiției trec de Parlament

Foto: Alberto Groșescu

Nimic nu se schimbă brusc, se zice. Păi da, nu chiar brusc, dar dacă ești PSD, se schimbă repede. Atâta dedicare și putere de muncă precum la politicienii noștri nu vezi prea des. Ne uităm la ce „ne” mai fac aleșii și abia ținem pasul. Lucrează la foc continuu și noi n-avem timp să aprofundăm. Trecem de la una la alta, ne ia durerea de cap și ni se pune un nod în stomac. E ca atunci când amesteci băuturile la o petrecere și a doua zi ți-e rău de mori. Asta fac și guvernanții acum, ne toarnă pe gât modificări peste modificări și amendamente peste amendamente făcute la distileria de Partid și nouă ni se face rău a doua zi. Nu știm în cât timp ne trece mahmureala socială.

Prin urmare, avem treabă. Ce facem? 

Paradoxal cumva, mi se pare un moment bun. E momentul ăla când fiecare dintre noi contează. E o efervescență născută din enervare, e adevărat, sau din disperare, în care sunt mulți care au chef să facă lucruri sau care au nevoie de un mic impuls pentru a se implica. Oameni creativi, competenți, care-și fac treaba în domeniile lor, își plătesc taxele, exact oamenii care pot veni cu ideile de schimbare și, mai mult decât atât, cu implementarea.

Care-i scopul? Ca prin toate mijloacele pe care le avem cu toții, să oprim modificările nocive la legile justiției, cele trei de funcționare a sistemului, plus Codul Penal. Asta acum. Pe termen lung, hai să construim societatea aia în care vrem să ne creștem copiii. N-ar fi frumos ca tocmai acum să vedem o trezire a conștiinței civice, o ieșire din apatie și implicare? Cu efecte pe termen lung.

Avem treabă.

Ce urmează? Pe scurt, după ce legile justiției și codurile penale trec de Parlament (e greu de crezut că se mai poate face ceva aici, mai ales că s-au cam dus în acorduri de Mozart și proiecții din piață, dar să ținem steagul și speranța sus), ajung la președinte care, cel mai probabil, le va trimite înapoi la parlament pentru reexaminare, le vor reexamina la fel cum le-au făcut, adică pe genunchi și cu alte interese decât binele comun, independența justiției sau rezolvarea problemelor reale din sistem. Tot el va sesiza, sperăm, Curtea Constituțională.

Dacă trec și de Curte, se promulgă, ceea ce e grav, dar nu e totul pierdut. 

Urmează faza pe instituții europene, Curtea Europeană de Justiție, Comisia de la Veneția. Dacă n-ați văzut, ieri Uniunea Europeană i-a arătat cel mai roșu cartonaș Poloniei, articolul 7, tot pe chestiuni de subordonare a justiției. 

Ca să închei introducerea asta lungă, care e răspunsul la întrebarea: „Ce pot eu să fac?” Nu știe nimeni în afară de tine și tocmai asta e ideea - să punem cu toții mâna să facem ceva. Mai jos sunt câteva direcții la care să te gândești și să vezi pe unde-ți vine o idee genială sau unde ai putea face tu ceva (normal, nu în toate, nimeni nu are atâta timp).

1. Mergi la proteste

Știu, am cam obosit. Și e frig, plouă, ninge, sunt sărbătorile, viața e grea. Nu mai suntem în stradă cu sutele de mii ca la începutul anului, dar numerele nu sunt neapărat relevante aici. Strada transmite un semnal puternic și acesta poate fi foarte bine și simbolic. Uită-te la protestul minunat de încăpățânat și argumentat de la Sibiu, cu agora lui civică și mesajele percutante, sau la oamenii care au stat cu ochii și cu gura acoperite în ploaie pentru a vedea cum se simte justiția în Piața Victoriei. Sau la oamenii nervoși care s-au adunat spontan la Parlament când se votau primele legi ale justiției. Ca să nu mai zic de cel mai dătător de fiori pe șira spinării protest din istoria recentă, cel al magistraților. Oamenii ăia care apără și aplică legea ies, în mod excepțional, în fața instanțelor să spună că modificările le blochează activitatea. Ce vrem mai mult decât atât să îi susținem în stradă sau oriunde altundeva?

2. Mergi în audiență la parlamentari sau scrie-le o scrisoare

Cine te reprezintă și votează pentru tine legile justiției sau modificările pe Codul Penal? Vorbește cu ei, mergi în audiență, scrie-le scrisori (au căsuțe poștale la parlament, au birouri parlamentare în teritoriu). E de datoria lor să te asculte, dar nimeni nu garantează că o vor face, e adevărat, cel puțin dacă ne uităm la aroganța cu care acționează. Dar asta nu ne oprește să încercăm, una e un mesaj general, alta e o discuție față în față sau o adresare publică, cu nume și prenume. Domnul X, de ce sunteți unul dintre groparii justiției? 

3. Informare și monitorizare

Nu e tocmai simplu și nu suntem cu toții specialiști în drept, dar hai să stăm cu ochii pe ei. #vavedem, vorba hashtagului. Dar un obicei sănătos democratic e să citim dimineața ordinea de la zi la Senat și la Camera Deputaților, că surprize tot vom avea câteva ore mai târziu, dar măcar să știm în mare la ce să ne așteptăm. Plus știri, cât mai multe știri, din surse cât mai sigure sau, și mai bine, de pe ambele părți.

4. Spune-le și altora

Cu un share pe facebook toți suntem datori. Dar, mai mult decât atât, ieșirea din bulă nu e în țara lui Zuckerberg, ci în țara scării blocului sau la buticul din colț. Concret, ce-ar fi să le pui vecinilor în cutia poștală infograficele astea? Sunt făcute de colegul Cosmin, de la Funky Citizens, pe exemplele date chiar de procurori. Și, ca o paranteză, fix așa le-a făcut, pe un brief ca ăsta: hai să facem ceva! A văzut cazurile date de magistrați, a deschis Corelul și până dimineață erau gata.

Cum le explici părinților, bunicilor și mătușilor la masa de Crăciun care-i treaba cu legile justiției? Mamaie, imaginează-ți că țara asta e ca o salată boeuf. Maioneza care ține ardeii, cartofii și și castraveții murați împreună e justiția. Iar ăștia taie maioneza! Și de aici începi cu exemplele de la procurori și-i mai spui și cine sunt adevărații beneficiari ai schimbărilor - Dragnea, Tăriceanu și toată gașca. Spune-i și cine face legile, de exemplu Nicolicea, care a făcut dreptul la distanță la privat. Sigur își amintește și de perioada comunistă, când totul era controlat de la centru. Sigur a avut și ea un proces, spune-i cum s-ar fi schimbat sentința dacă ar fi intrat în vigoare modificările. Sau mai spune-i că ăia care fură banii de medicamente compensate pot scăpa mai ușor de pârnaie. Face cineva un ghid de vorbit cu părinții și bunicii la masa de Crăciun? 

5. Să vină instituțiile europene

Când se va ajunge la faza pe instituții europene, e important să transmitem semnalul că nu dorim acele modificări în legile justiției. Sunt mecanisme instituționale, da, dar susținerea publică e importantă. Cum faci asta? Prin mesaje către decidenți (Hello, Mr. Timmermans!), pe Facebook, Twitter, prin exprimarea publică de opinii sau chiar prin contact direct (uite cum un român din diasporă l-a întrebat pe Martin Schulz dacă-l mai susține pe Dragnea și răspunsul n-a fost tocmai pe placul subiectului discuției). Semnează acele petiții care vor ajunge pe masa lor sau găsește o modalitate să le atragi atenția. Sau prin orice idee creativă care ar putea ajunge în presa internațională. Remember OUG 13, când #rezist era un exemplu în toată lumea de cum protestezi pașnic și ingenios.

6. Sancționează derapajele media

După cum am văzut deja, este multă manipulare, multe fake news care zburdă pe net și la TV și multe vorbe grele aruncate-n eter. Dacă le-am sancționa de fiecare dată când ne deranjează, de la report-ul de pe Facebook, atragerea atenției celui care le răspândește sau inventează la plângerea către CNA sau atenționarea brandurilor că și-au asociat imaginea și au finanțat o mizerie, lumea nostră media ar fi un pic mai spălată.

7. Fă ce știi mai bine

Dacă ești programator, fă o aplicație sau un site. Dacă ești designer, fă un ghid ilustrat care să explice ce se întâmplă. Faci filme faine? Fă un video explicativ. Ești simpatic și vorbești bine? Fă un performance public sau filmează-te în timp ce explici lucruri. Și așa mai departe. În orice domeniu lucrezi, vezi cum este afectat punctual de schimbările din justiție, pe cazuri concrete și spune-le mai departe.Cum? Singur, împreună cu prieteni, cu un ONG sau un grup de inițiativă. Când oamenii cu idei și chef de muncă se unesc (că tot doar despre unire vom auzi la anul), nu are cum să nu iasă ceva fain!

…

Deci cine face ghidul vizual de vorbit cu rudele la masa de Crăciun? Cine are o idee de un protest inedit? Cine printează 1000 de flyere și le distribuie prin cartier? Cine face un video cu posibile victime ale schimbărilor legislative? Dar cu beneficiari? Cine le dă un cadou simbolic parlamentarilor care votează legile astea? Până la urmă, e foarte important ce faci, dar mai important este că faci. E gestul ăla de ieșire din resemnare și apatie civică pe care, dacă-l facem cât mai mulți, trecem hopul acum și apoi construim în continuare. Un pas mic pentru cetățean, un pas uriaș pentru societate. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp