Foto: Octav Ganea/ Inquam Photos
Știu că ați ucis multe cuvinte sau le-ați golit de sens.
Știu că v-ați bătut joc de valori intangibile ca Dumnezeu, credință, milostenie, compasiune, transformându-le în pene de păun furate, cu care v-ați împodobit ca să păreți ceva ce nu sunteți. Ceea ce trebuia să fie mai pur într-un om ați murdărit. V-ați lăudat cu credința, v-ați lăudat cu Dumnezeu de parcă era tovarășul vostru de drum. Ați golit de sens până și icoanele și rugăciunile.
Ați căzut așa cum au căzut cândva îngerii și au devenit diavoli exact din aceeași cauză: trufia. Aș zice că nu v-a mai răbdat Dumnezeu sau v-au ajuns lacrimile bătrânilor stinși în chinuri cumplite.
Și căzuți încă vă lăudați cu credința, cu Dumnezeu și vă credeți victime.
Faceți ce vreți! Sunteți pe drumul vostru fără întoarcere... Narcisiști care privesc în luciul apei și sunt vrăjiți de propriul chip...
Am o singură dorință. Nu mai folosiți cuvântul „onoare”, când vorbiți de demisie că mi se întoarce stomacul pe dos.
Care onoare!?
Spuneți-i „demisie forțată”, după ce ați epuizat toate minciunile și îmbârligăturile ca să vă puteți salva.
Spuneți-i „demisie cu ciudă”, că ați ajuns să v-o depuneți, deși ați ținut cu dinții să rămâneți mari oameni politici, în ciuda evidenței că sunteți precupețe certărețe de la piață, care nu înșelau la cântar, ci striveau trupuri și suflete de oameni fără niciun pic de apărare.
Spuneți-i „demisie împotriva lui Narcis”!
Spuneți-i orice nume demisie voastre, dar nu de onoare!
Nu omorâți și cuvântul „onoare”!
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.