Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Numele paradisului: Eden?

Grădina Raiului

Foto: Guliver Getty Images

În rândul reveriilor intime ale umanităţii probabil cea mai frecventată este imaginea paradisului. Loc al protecţiei plenare, enclavă de pace eternă şi zonă de amenitate meteorologică, raiul nu încetează să fie obiectul meditaţiilor noastre celor mai profunde. Dovadă este arborescenţa uluitoare a interpretărilor pe care cele câteva versete din Geneză ce vorbesc despre grădina Edenului le-au prilejuit de-a lungul vremii mai ales în iudaism şi în creştinism, dar şi în Islam. Cum nu avem de gând să ne avântăm în acest hăţiş de interpretări, e suficient să constatăm că istoria culturală a Europei a învestit prima grădină din ordinea creaţiei cu o mulţime de funcţii simbolice, în care bate, fără încetare, inima largă a binelui suveran. 

Totuşi, ce stă la originea tuturor acestor speculaţii? Aflăm despre rai din primele capitole ale Genezei (2-3) că este locul privilegiat în care Dumnezeu i-a așezat pe primii oameni, Adam și Eva, și din care i-a izgonit mai târziu, după episodul ispitirii de către șarpe. Locul este o grădină (Gen. 2,8), în care sunt sădiți pomi plăcuți la vedere și buni pentru hrană (Gen.2,9) și din care izvorăște un fluviu, ce se desparte în alte patru râuri (Gen.2,10). Dumnezeu îl așază pe om în grădină, ca să o lucreze și să o îngrijească (Gen. 2,15), o umple apoi de tot soiul de vietăți, plăsmuite din pământ și chemate pe nume de Adam (Gen. 2, 19-20). În mijlocul grădinii se găsesc pomul vieții și pomul cunoașterii binelui și răului (Gen. 2,9). 

La prima vedere, locul pare să îi fi fost cu totul dedicat omului, însă tot în Geneză se spune că Dumnezeu însuși se plimba prin grădină, pe înserat, ceea ce pare să sugereze că paradisul era deopotrivă un spațiu al locuirii divine și umane, în orice caz, un loc al întâlnirii dintre Dumnezeu și om (Gen.3,8). Dar unde se va fi aflat grădina începuturilor, de vreme ce ea cultivă paradoxul de a fi cel puțin loc de plimbare pentru Dumnezeu și locuință statornică pentru om? Unii caută răspunsul în numele însuși al grădinii.

În versiunea ebraică a Bibliei, grădina primește, de cele mai multe ori, o determinare binecunoscută: gan -ʿēden, sintagmă tradusă în limba română prin „grădina Edenului” (Gen. 2,15; 3,23; 3,24). În sintagma ebraică însă persistă o anumită ambiguitate: nu e clar dacă Eden este numele grădinii (gan) sau dacă este un spațiu mai vast în care se găsește grădina. Indicația spațială devine pregnantă la Gen. 2,8: gan-beʿēden „o grădină în Eden” și la Gen. 2,10 „un râu țâșnește din Eden (mēʿēden) ca să ude grădina”. 

În aceste contexte, Eden pare să denumească un teritoriu mai vast în care era plasată grădina divină. Așa s-ar explica de ce în versiunea greacă, în locurile indicate, există simple transliterări ale numelui ebraic, sub forma Edem. 

Totuși, la Gen. 3,23-24, expresia gan -ʿēden lasă impresia că este un toponim unitar, anume că grădina se numește Eden, întrucât traducerea în greacă din Septuaginta, traducerea în greacă veche a originalului ebraic este paradeisos tes truphe „grădina desfătării”, ceea ce înseamnă că ebraicul gan „grădină” este echivalat prin paradeisos, iar ʿēden prin truphe „plăcere, desfătare”.

Indiferent dacă reprezintă, singur, un toponim sau dacă trece drept element al unei expresii cu sens unitar geografic, substantivul ʿēden nu scapă nici astăzi de scrutarea doctă a bibliștilor. Două etimologii au fost propuse pentru radicalul ebraic ʿdn, etimologii care ar putea indica, eventual, și sursa motivului grădinii dintâi. Tradiția exegetică a adoptat soluția provenienței vest-semitice a termenului, atestat ca atare, ʿdn, în textele de la Ugarit și în aramaică, într-o inscripție bilingvă din nordul Siriei. Ambele contexte par să conțină ideea de „abundență”, „desfătare”, „lux”. Această explicație ar confirma și traducerea în greacă de la Gen. 2,23. A doua soluție, mai spectaculoasă, dar mai puțin plauzibilă, este de sorginte mesopotamiană. În sumeriană eden înseamnă „câmpie”, „șes”. Pe o inscripție bilingvă descoperită la Ninive, de fapt un glosar de termeni tehnici sumerieni, echivalentul akkadian al sumerianului eden este edinu. Judecând strict formal, un împrumut ebraic din akkadianul edinu nu este exclus, însă, din punct de vedere semantic, o atare etimologie este greu de susținut.

Cu toate acestea, o indicație de natură geografică din textul biblic ne poate pune pe gânduri. Dar despre posibila amplasare a grădinii începuturilor vom vorbi în intervenția viitoare.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • IM check icon
    Rai si Paradis (unii ar fi tentați sa zică doar Paris) sunt nume mai frumoase, mai muzicale decât Eden. Au si variante specifice in alte limbi, pe când Eden e universal folosi ca atare. In engleza spunem Heaven si Paradise. Pentru romanescul: "Sunt in al nouălea cer", englezii spun " I'm in (the) seventh heaven". Romana nu prea are expresii cu cuvântul "rai" sau nu le stiu eu.
    Oricum, e binevenita aceasta pauza de reflecție pe care articolul ne-o oferă.
    Din cate îmi aduc aminte, parca s-a si stabilit locul geografic exact(?!?) unde era plasat Edenul. Se tot fac speculații pe tema asta. Tocmai mi-am amintit o expresie românească in care apare cuvântul "rai": Sa fii si cu sufletul in rai si cu slănina in pod.
    • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult