Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

O ceață groasă plutește peste Europa

Este primul gând care îmi vine urmărind comportamentul bizar al liderilor europeni, de la est la vest, când vine vorba despre acest proiect al Europei în două viteze.

Haideți să privim mai întâi la țările de la Visegrad, România și Bulgaria. Toate clamează că sunt împotriva unei Europe cu două viteze deoarece un astfel de proiect le-ar marginaliza, riscând să nu mai beneficieze de influența unui membru cu drepturi depline. 

Și cu toate acestea, prin tot ceea ce fac și spun, continuă să se auto-marginalizeze față de restul țărilor din UE. Polonia a refuzat să îi reînnoiască mandatul lui Donald Tusk, președintele Consiliului European, adică al instituției care reunește toți liderii țărilor UE. Deci o poziție în care calitatea de negociator, facilitator și capitalul de încredere, în final persoană, sunt probabil mult mai importante decât țara de proveniență. Reînnoirea mandatului, agreată de toate țările din UE, nu a contat pentru liderii polonezi preocupați mai mult să plătească polițe compatriotului de altă culoare politică. Și pentru a fi siguri că vor câștiga în final premiul de popularitate, polonezii au blocat adoptarea declarației finale a summit-ului de la Bruxelles. 

Nici România nu se lasă mai prejos, servind argumente pentru necesitatea Europei cu două viteze. Suntem țara individualizată ca având cea mai mare creștere a deficitului bugetar din Europa și ni se cere să venim cu planuri credibile de ținere a deficitului în limita a 3%. Adică, mai direct spus, planurile actuale sunt fanteziste. La asta mai puteți adăuga și toate dezbaterile pe tema statului de drept, care, din păcate, ne plasează într-un pluton aparte.

Pe de altă parte, președintele Bulgariei a anunțat zilele acestea că „nu este și nu va fi niciodată de acord" cu tratatul de liber-schimb CETA semnat între UE și Canada. Faptul că tratatul reprezintă rezultatul unor negocieri dificile purtate de-a lungul anilor și al compromisurilor făcute pe ultima sută de metri de ambele părți nu îl împiedică să își propună ca, odată aprobat de parlament, să îl atace la Curtea Constituțională.

Cât despre Ungaria, ce să mai vorbim...

Astfel de atitudini nu fac, din păcate, decât să singularizeze Europa Centrală și de Est ca o regiune care funcționează după alți parametri decât cea mai mare parte a UE, oferind o justificare instantanee pentru proiectul unei Europe cu două viteze. Cei care vor să stea de o parte, să rămână de o parte.

Dar dincolo de justificarea pusă pe tavă de țările din regiune, chiar are sens proiectul unei Europe cu două viteze? Depinde din ce parte îl privești... Privit dinspre est, desigur că este identificat cu marginalizarea și cu temerea încetării procesului de convergență. Pledoaria României de a face parte din nucleul dur? Realist vorbind, cred că a trezit zâmbete în cancelariile europene. Ce o califică pentru aceasta? Întârzierea economică de 10 ani, niciodată recuperată față de o țară precum Polonia, care până și ea este pe punctul să piardă trenul?

Pe de altă parte, din perspectiva vestului, mai precis a politicienilor vestici, proiectul este cât se poate de necesar. El este de natură să nu mai oblige statele UE să se alinieze la cel mai mic numitor comun dat de statele cu ambiții de integrare mici și preocupări mari pentru păstrarea unei suveranități naționale cât mai puțin știrbite. El ar trebui, în viziunea lor, să dea frâu liber acelor țări care își doresc o integrare economică și politică mai puternică. Însă cred că politicienii din vest fac o mare greșeală furnizând o soluție la o falsă problemă.

Problema de identitate și integritate a UE nu e legată de țările est-europene. Ea este legată în primul rând de apetitul europenilor de a accepta o integrare și mai profundă. Și când vine vorba despre așa ceva, numărul scepticilor este mult mai larg și se găsește inclusiv în rândul populației din țările dezvoltate ale UE. Să ne amintim că acest scepticism a precedat emergența naționalismului în Europa Centrală și a fost alimentat, pe de o parte, de incapacitatea clasei politice europene de a construi în toate aceste decenii o identitate europeană care să estompeze identitățile naționale puternice care încă există în Europa. Entuziasmul europenilor pentru o integrare din ce în ce mai profundă a scăzut odată cu timpul, în timp ce miopia politicienilor a persistat. Agenda lor nu mai coincidea cu agenda europenilor.

Acest eșec a rămas neobservat sau subestimat, în contextul unei Europe prospere, dar a potențat divergențele naționale odată cu șocul provocat de criză. Din acel moment, diferențele culturale, naționale au devenit un impediment major pentru soluțiile propuse. Solidaritatea care funcționase la bine nu mai era funcțională și la rău. În acest context, faptul că prezumtivul nucleu dur al Europei cu două viteze ar fi suprapus peste zona euro mi se pare lipsit de sens. Zona euro este în continuare labilă și va rămâne așa atâta timp cât nu va include țări mult mai asemănătoare din punct de vedere economic și cultural.

Lecția eșecului creării zonei euro pe criterii politice continuă să fie ignorată și vedem acum din nou un nucleu european dur creat în primul rând pe criterii politice. Ce altceva poate sugera faptul că Germania, Franța, Italia și Spania întrunite la Versailles susțin proiectul unei Europe cu două viteze. Adică susțin, bineînțeles, că ele toate să fie în viteza întâi. 

Nici Spania, nici Italia și nici măcar Franța nu par dispuse să accepte că economiile lor, cultura lor, guvernanța lor au prea puțin de-a face cu Germania. Chiar poate conviețui lejeritatea bugetar-fiscală din țările flancului sudic cu rigoarea și austeritatea germană? Chiar este de imaginat că vom vedea o politică fiscală comună a acestor țări care va include transferuri fiscale dinspre Germania spre Italia fără un control strict al modului în care italienii vor folosi banii contribuabilului german? Între timp a crescut dramatic popularitatea stilului de viață german în țările sudice fără că noi să știm? Se va supune Germania deciziilor unui ipotetic organ de decizie în care țările mediteraneene vor avea un cuvânt majoritar de spus după ce își vor fi făcut siesta? Mi se pare o amăgire.

În ce privește România, cheia succesului pentru a rămâne măcar în plasa țărilor mai avansate nu ține nicidecum de rugămințile fierbinți către mai marii Europei, ci de suflecatul mânecilor și predictibilitate. Pur și simplu.

Radu Crăciun

Ceea ce mă conduce la concluzia că proiectul unei Europe cu două viteze:

a) identifică în mod fals niște țapi ispășitori în Europa de Est pentru nerealizările istorice ale UE, profitând de comportamentul discutabil al celor dintâi;

b) întreține iluzia omogenității în excelență a stalelor vestice dezvoltate în pofida un proces de divergență evident;

c) eșuează în a furniza o soluție reală pentru problemele zonei euro;

d) ignoră reticența europenilor în ce privește continuarea procesului de integrare;

e) pare o soluție facilă scoasă din joben, care ignoră complexitatea problemelor cu care se confruntă Europa.

Din acest motiv, o Europă cu două viteze, chiar dacă poate fi înțeleasă din perspectiva unei anumite exasperări a vestului față de est, nu are cum să fie o soluție. O soluție mult mai corectă economic este și cea mai complicată: o UE cu trei viteze și două spații monetare comune, un euro „tare" și un euro „slab" pentru viteza întâi și respectiv a doua.

Asta va presupune însă ca Germania să accepte o monedă mult mai puternică decât euro, care va lovi exporturile ei. Deci suferința și vânzarea de iluzii vor mai continua câțiva ani de acum încolo, plasând viitorul UE în continuare sub semnul incertitudinii.

În ce privește România, cheia succesului pentru a rămâne măcar în plasa țărilor mai avansate nu ține nicidecum de rugămințile fierbinți către mai marii Europei, ci de suflecatul mânecilor și predictibilitate. Pur și simplu.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    Incitant și plin de provocări articolul. Chiar dacă aș fi tentat să-l susțin pe comentatorul care vă acuza de ”băgarea bățului prin gard”, nu o fac deoarece cred că ași fost constrâns de mărimea contribuției.
    Un lucru este sigur (poate mai multe). Când s-a pus problema adoptării unei Constituții a UE, și asta după un lung și greu proces de elaborare a proiectului, două țări din nucleul dur, Franța și Olanda au spus ”niet” și totul s-a dus de râpă.
    Oare era așa de rău să avem o construcție de tipul SATALE UNITE ALE EUROPEI?
    • Like 1
  • Sincer, si eu daca as fi vest-european as avea regrete ca au fost primite in uniune tari precum Romania si probabil m-as gandi ca un sistem din asta cu doua viteze ar mai minimiza din pierderi. Da, Romania anului 2017 nu merita in uniune, chiar daca eu imi doresc sa fim acolo.
    • Like 3
    • @ Nicu Buculei
      check icon
      România și Bulgaria nu au fost primite deoarece ne iubesc, ci din interese complexe zonal-economice și strategice. Mai departe, sigur că da, nimic nu garantează că România și Bulgaria vor rămâne într-un pluton rezonabil. După părerea mea, România a ajuns la momentul unei contradicții evidente între creșterea economică, deloc mică, și mentalitate. Criza va apărea tot mai pregnantă, iar creșterea mare va fi tot mai mică, dacă – la nivel social – nu vom înțelege că a fi curat, loial, cu respect față de celălalt (pe stradă ori în trafic), serios, punctual... sunt elemente de trai civilizat. Nimeni să nu-și facă iluzii că totul se rezumă doar la creștere de x% pe an.
      • Like 1
  • Pt. UE cutia Pandorei a fost deschisa de dna Merkel cand a anuntat ca primeste 1 milion de emigranti musulmani (desi Germania nu-i asimilase nici pe cei peste 2 miln. de turci, veniti prin anii '80, deci stabiliti de peste 30 ani !). Decizia a fost unilaterala, partenerii din UE fiind pusi in fata unui fapt implinit. Practic sistemul actiunilor stabilite prin consens a fost torpilat chiar de cel mai puternic membru. Consecinta: In Marea Britanie sentimentul anti UE s-a accentuat, iar Cameron a facut eroarea de a nu renunta la referendum, desi obtinuse toate concesiile cerute. Prin iesirea MB, Germania a devenit mai puternica in cadrul UE, desi trebuia sanctionata pt. derapajul de la principiile uniunii. Acum in UE nu mai exista un consens ref. la sist. comun de principii si valori. Uniunea poate primi lovitura de gratie din partea lui Erdogan, prin denuntarea tratatului de readmisie a emigrantilor musulmani. Viitorul UE este tot mai incert.
    • Like 2
    • @ Mihai Grecu
      check icon
      Deocamdată Erdoǧan l-a ajutat enorm pe Mark Rutte. Nu mai vorbiți aiureli... A fost un scenariu olandezo-turc colosal de bine pus la punct.
      • Like 0
    • @
      check icon
      Asta este părerea dv.... Un bun politician, un autentic analist, gîndește în viitor, face planuri... Nu improvizează. Improvizația, de multe ori penibilă, este specifică României și, poate, altor țări fără viziune. Cînd a făcut declarația privind imigranții, Merkel – poate – a greșit, dar a gîndit în termenii pe care i-a considerat potriviți momentului. Germania, ca orice mare putere, are nevoie de imigranți pt munca de jos, și UK are, și Franța... Dacă se va dezvolta suficient, peste x ani, și România, mai ales că a avut o migrație semnificativă, iar populația s-a redus cu 3-4 milioane de oameni. Asta este f. mult. Să pierzi 15–20 % din forța de muncă este enorm. Nu trebuie să intrăm în panică, migrații majore au avut și alte țări, de-o pildă Finlanda după al doilea război mondial. Cine ar crede că una dintre țările cu înalt nivel de trai a fost în situația asta? Dar așa a fost... Finalanda nu a fost dintotdeauna ceea ce este azi. Nici Slovenia, țara din care provine soția lui Trump. A fost o zonă relativ săracă, în perioada interbelică multe femei slovene și-au cîștigat prestigiu fiind bone la bogătașii din Egipt, femei decente, modeste, ambițioase, corecte... Astăzi, Slovenia este „vîrful lumii slave”, urmată imediat de Cehia. Dar Slovenia nu a fost nici ea ceea ce este acum, a fost o zonă săracă, cu oameni umiliți de autorități... A săltat uluitor după primul război mondial, iar în timpul Iugoslaviei, deși reprezenta 9 % din populație, dădea 28–33% din bugetul federal. Pe acești oameni i-a atacat cu tancurile Milošević în iunie 1991. Din fericire, mulți generali din garnizoana Ljubljana au refuzat să execute ordinele și s-au predat autorităților locale, astfel că războiul a durat doar 10 zile.
      • Like 0
    • @
      Cam cîtă muncă de jos considerați dumneavoastră că poate absorbi Europa de vest? Adică chiar credeți că în Germania mai era nevoie de încă un milion de oameni care să ocupe un milion de locuri de muncă? Atunci de ce a vrut Germania să-i răspîndească în toate colțurile Europei, inclusiv în amărîtul de est, imediat ce i-a primit?
      • Like 0
    • @ Diana Daniela
      check icon
      Puteți dezvolta ce doriți să spuneți? România a pierdut peste 3 mil. de cetățeni prin migrație spre vest, nu putea primi cîteva sute ori cîteva mii? Să fim serioși... Oricum, nu veneau aici, migranții doresc 3 țări și numai alea: DE, UK și SV. Simplu. Este firesc ca Germania să dorească o distribuție minimal echitabilă, ce vi se pare nefiresc? Dar faptul că Grecia și Italia sînt supuse unei enorme presiuni a migrației nu fă interesează? Aplicați politica „ei mai dă-i naibii, să se descurce”? Dar dacă ei ar aplica politica asta față de noi, față de România, nu v-ar mai plăcea, nu-i așa?
      • Like 0
  • Exprimarea " Europa cu două viteze " este convenabilă clasei politice din România! Astfel, putem spune că ăia au ajuns mai departe pentru că nu ne-au dat și nouă Mercedes și BMW și ne-au lăsat cu Dacia! Nu mai stăm să recunoaștem că toți au restricție de 100km/oră și că ăia s-au sculat la 7,00 și au plecat iar noi am dormit până la 11,00. Neconvenabilă, dar mult mai clară este exprimarea " cei ce-și doresc mai mult, să facă mai mult " , rostită de același Jean-Claude Juncker în același discurs. Problema fundamentală este cât își dorește România ? Nu accesăm fonduri europene pentru că nu le putem fura! Nu facem autostrăzi pentru că nu putem fura! La Brașov , au rămas necheltuiti 50 milioane de Euro din bugetul municipal pentru că DNAul e cu ochii pe Primărie! PSDul țipă că nimeni nu mai semnează nimic de frică să nu fure, pentru că Parlamentul a ticluit legile și Guvernul normele de aplicare astfel încât orice acțiune de administrare a țarii este furt ! Cât ne dorim să facem? Cât ne dorim să furăm? Atunci când vom avea răspunsul la această dilemă, vom putea vorbi despre viteze... Deocamdată, șerpii cu burdihanele pline își fac siesta, partide politice întregi se contopesc și apoi se dizolvă din scena tristei realități. În așteptarea unor trimiși ai Istoriei sau ai lui Dumnezeu, ortodoxia ne ține departe de indulgențele pe care le iubim atât de mult, iar protestele colective din Piața Victoriei nu așteaptă nici autorizații de funcționare și nici măcar ordine să se întâmple!
    • Like 2
  • Singura soluţie o integrare mai profundă pt a putea face faţă ca entitate competiţiei mondiale .Altfel ,sfârşitul Europei ; naştere ,dezvoltare ,moarte ; nimic nou .
    • Like 0
  • check icon
    D-le Crăciun, articolul are 2 părți: în prima parte "înfierezi" comportamentul deviant al "esticilor", avansat naționalist şi populist, iar în a doua parte "înfierezi" "adevărata" Europă, şi bagi bățul prin gard în cel mai pur stil esteuropean! Hotărăște-te ce vrei să zici, pentru că nu poți fi și cal și măgar! Eu optez pentru orice soluție adoptă nucleul dur al Europei! Cine se ia cu mine bine, ci nu să îşi vadă de drum! România oricum nu ştie ce vrea! Ne-a mai zis cineva că nu suntem predictibilitate, făcând apel la istorie, şi noi (Năstase & CO) am sărit la gâtul lui! Acel cineva era HENRY KISSINGER! Dar apoi tot ne-au băgat în NATO!
    • Like 1
  • Părerile sunt împărțite, e de așteptat o integrare mai puternica altfel nu poate merge mai departe. Trendul e spre o armată comună, justiție și afaceri interne comune, monedă comună și eventual trezorerie comună. Din păcate și vestul contribuie la euro scepticism, atunci când a venit criza au preferat sa-și salveze bancile/economiile proprii fără să le pese de Europa. Au trasferat capitalurile și afacerile din est spre zonele de interes propriu pentru că nu-i așa maieul e mai aproape decât cămașa. Estul europei însă trebuie să accepte rigoare fiscal bugetară fără populisme și fără trai pe credit dacă vor sa-și însănătoșească economiile. Pot face o paralelă intre UE și fosta Iugoslavie unde țările mai bogate (Slovenia, Croația ) au fost primele care au vrut să iasă din federație ca să nu mai transfere fonduri spre Belgrad. Dar fiind niște țări mici ca populație odată cu ieșirea nu au mai contat la nivel continental , fără protecția armatei iugoslave și fără piața proprie unei țări mari nu au reușit să se afirme , în ambele au explodat datoriile externe iar odată închise fabricile și uzinele federale au închis și o grămadă de întreprinderi mici și mijlocii care gravitau în jurul lor și cu care sa mândreau. Criza le-a afectat serios pentru că economiile lor mici nu mai contau la nivel european și nu mai aveau nici la nivel politic vre-un cuvânt de spus. Așa și țările est-europene care vor să se afirme pe cont propriu, vor rămâne de căruță. Marea Britanie a ieșit pentru ca nu făcea față concurenței europene și speră să se bazeze pe USA și pe Comonwealth dar fostele colonii nu mai vor o tutela la Londra iar cele anglofone (Canada, Australia ) sunt mai degrabă competitori și nu piețe de desfacere, plus că întreg sistemul anglo-saxon e afectat de deficite cronice și datorii amenințătoare care nu mai pot susține nivelul actual de trai nici tradițiile militariste.
    • Like 1
  • Foarte bine dezvoltat si argumentat. UE in forma actuala si viitoare "cu 2 viteze" e un proiect mort in fasa.
    Cand fost creata prin '50 si ceva avea o ratiune economica evidenta, La fel si piata comuna, pana la un punct si Euro. Dar cand o armata de birocrati, rupti de realitatea din propria tara, dicteaza politici comune pentru tari atat de diferite, e clar ca nu functioneaza. Dovada reactiile anapoda la fiecare criza, fie ea economica, migrationista, terorista, de oricare fel.
    • Like 1
  • O analiză de bun simț, inteligentă; felicitări!
    • Like 0


Îți recomandăm

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult

RetuRO

Sunt pline rețelele sociale cu postări ale oamenilor care descriu că simt furie, frustrare, neputință, când văd deșeuri în Lacul Roșu sau lacul cu nuferi din Ipoteștii lui Eminescu, în stațiuni montane sau pe litoral. Le vedem peste tot - pe stradă, pe marginea drumurilor naționale, în tren, din tren, pe lângă calea ferată, în grădinile blocurilor, în gropile de gunoi de la marginea satelor, pe albiile pârâurilor și râurilor, în păduri.

Citește mai mult