O echipă românească de tehnologie a creat o soluție inovatoare pentru a ajuta la salvarea turiștilor pierduți în munți: „Nevoia principală a fost să construim un echipament care să fie înglobat într-o misiune reală de salvare”

Foto: Sabin Cornoiu (stânga) și Ciprian Zamfirescu, în timpul misiunii de testare a dronei care emite semnal din cer

Într-un an, echipele Salvamont pleacă de peste 7.000 de ori în căutarea oamenilor pierduți sau accidentați în munții României, iar numărul celor care trebuie salvați este în creștere. Din păcate, de multe ori, misiunea le este îngreunată de relieful dificil, de suprafața mare de căutare, dar și de faptul că, din cauza pereților muntoși, victimele nu au semnal la telefon care să ajute la localizarea lor. Două soluții tehnologice lansate recent - dintre care una creată în România, au rolul de a face mai ușoară munca salvamontiștilor și de a crește șansele victimelor de a fi găsite.

În 2018, în timpul unei ședințe, Cătălin Buliga, Chief Network Officer al Vodafone România, și-a dat seama că, pentru a salva vieți, este nevoie de o cale de a aduce semnal și în cel mai greu accesibile zone din munții Carpați. „Cu toții vedem la televizor, la știri cum se mai pierde cineva și cum echipele Salvamont se chinuie să-l caute. Atunci când ești înconjurat de pereți muntoși nu ai semnal tot timpul - nici nu ai cum, din punct de vedere terestru să asiguri semnal într-o zonă muntoasă, din cauza blocajelor de piatră. Și îmi aduc aminte că am spus de-atunci: OK, trebuie să aducem semnal din cer”, a povestit CTO-ul într-un interviu pentru Republica.

Foto: Cătălin Buliga și Ciprian Zamfirescu

Pe atunci însă dronele nu erau atât de performante încât să poată trimite semnal de sus, iar autonomia redusă făcea imposibilă folosirea unei astfel de soluții în timpul unei misiuni de salvare care nu durează mai puțin de câteva ore. Echipa de tehnologie a Vodafone nu a renunțat însă la idee și, patru ani mai târziu, a creat prototipul funcțional al unui sistem care emite semnal în munți pe o rază de până la 10 kilometri. „Nevoia principală a fost să construim un echipament care să fie înglobat într-o misiune reală de salvare. Fără să îi împovărăm pee oamenii de la salvare, noi să fim acolo, fără să fie nevoie să ne care ei pe noi. Să atașăm echipamentele într-un mod compact, mobil și autonom. Fără să-i încurcăm. Am zis să facem ceva foarte ușor, să poată fi atașat la vehiculele motorizate pe care Salvamont le are”, povestește Ciprian Zamfirescu, Digital Transformation Manager la Vodafone. 

Într-o remorcă special construită pentru cărările de munte, se află, alături de lucrurile necesare salvatorilor, echipamente de rețea, un generator și drona cu antena de semnal. Aceasta este alimentată de la sol, printr-un cablu subțire de până la 50 de metri, care permite și transmiterea de date mobile, și generează semnal pe aria de căutare.

În completarea acestei soluții tehnologice, echipele Salvamont beneficiază de o alta, adaptată în România de Vodafone, după inovația unei echipe poloneze de cercetare. „Ne-am gândit la toate scenariile posibile, pentru că un om poate să fie bolnav, poate să fie accidentat, poate să nu aibă baterie la telefon… În cazul în care omul nu are deloc baterie și este pierdut, cu siguranță nu va putea să sune la 112 și să vorbească la telefon. În acel moment, va trebui să-l căutăm într-un mod diferit, dar tot folosind tehnologia și digitalizarea”, spune Ciprian Zamfirescu. Căutarea poate fi făcută cu ajutorul unei a doua drone, care survolează aria și face fotografii, care sunt procesate apoi de un sistem bazat pe inteligență artificială, care analizează posibilele indicii. Acestea sunt validate apoi de un dispecer Salvamont, care le transmite echipelor de pe teren coordonatele precise ale zonei de căutare. „Credem că până la sfârșitul anului vom avea implementat cam în 10-12 județe din țară sistemul de salvare cu drone proprii ale echipelor Salvamont”, spune Sabin Cornoiu, președintele Salvamont România.

Într-un interviu pentru Republica, Cătălin Buliga, Ciprian Zamfirescu și Sabin Cornoiu vorbesc despre inovațiile tehnologice care ajută la salvarea de vieți, dar și despre cum poți crește șansele de a fi găsit atunci când ești pe munte.

O creștere de 500 de noi cazuri pe an

În ultima vreme a crescut numărul intervențiilor Salvamont pe munte. La câte acțiuni de salvare participați astăzi în comparație cu anii trecuți și de ce sunt mai mulți turiști în situații de risc?

Sabin Cornoiu: Până acum 6-7 ani aveam o creștere cam de 100-200 de cazuri pe an. De acum 5-6 ani, ne-am trezit cu o creștere explozivă - undeva la 400- 500-600 de cazuri creștere de la an la an. Și ne-am dat seama că totul s-a datorat revigorării turismului. Lumea a început să descopere muntele și avem oameni foarte mulți pe munte, în acest moment, atât iarna, cât și vara. S-au diversificat foarte mult și activitățile montane. Dacă înainte oamenii stăteau iarna numai la săniuș și la schi, acum iată că ies la schi de tură, la ture cu snowmobilele, la zbor liber cu parapanta.

Muntele este o zonă de risc, de la bază până la vârf. Cei care merg pe munte se expun acestui risc și un procent din ei au și accidente. Cu această crește de 400-500 de cazuri pe an, am ajuns ca în 5 ani de zile să sărim de la 3000-4000 de oameni salvați la peste 7.000-8000 de oameni salvați pe an. Am avut o creștere foarte mare în anul cu pandemia, oamenii au descoperit muntele, a fost o foarte mare creștere în sezonul de vară, după ce sezonul de iarnă s-a închis cu o lună mai devreme. S-a compensat puțin, dar acea creștere a numărului de accidente pe timp de vară s-a păstrat și în vara următoare. Și cu siguranță o vom regăsi și vara asta.

Când trebuie să găsești oameni și ai foarte puține indicii

Care sunt cele mai frecvente cauze ale accidentelor pe munte?

Sabin Cornoiu: Pentru noi este foarte clar. Ne-am dat seama că toți oamenii care au accidente pe munte sau mare parte dintre ei le au pentru că sar peste anumite etape în pregătirea lor sau în dotare. Spun: Da, m-am accidentat pentru că n-am avut bocanci buni sau am fost într-o situație delicată pentru că nu am avut o haină bună. Majoritatea lor își iau acel echipament și revin pe munte, ceilalți 10-15% nu se mai întorc, probabil. Am avut oameni care ne-au spus: Mi-am dat seama în ce situație am fost, acum știu cum să mă încalț, cum să mă îmbrac.

Cum ceri ajutor când ești pe munte, mai ales atunci când ești singur și nu are cine să te audă?

Sabin Cornoiu: Astfel de situații, în care un om e singur pe munte și nu are cui să ceară ajutor, sunt din ce în ce mai rare, pentru că sunt foarte puțini turiști care sunt solitari pe munte. Problema e că noi, ca Salvamont, ne adresăm tuturor celor care merg pe munte, fie că sunt vânători, pescari, căutători de comori, tăietori de lemne, păstori de animale, culegători de fructe. Cei care merg să caute ciuperci merg individual, în locuri pe care le știu numai ei. Pe omul ăsta, dacă nu-l mai găsești, chiar e o situație, pentru că nimeni nu știa unde căuta el ciuperci. Acestea sunt cazuri care te pun într-o situație deosebită, în care trebuie să cauți niște oameni după indicii foarte puține. Și aici am putea aplica acea soluție pe care a găsit-o Vodafone și pe care a lansat-o acum cu transmiterea de semnal din dronă. Pentru că ei pot să fie pe o vale, unde nu e semnal, dar unde putem crea o legătură cu ei cu acest sistem de generare de semnal în zonă. În mod normal, dacă ești pe munte și ai un accident, ai câteva metode pentru a anunța echipele de salvare. Primul pe care trebuie să-l promovăm este sistemul 112, unde dispecerii fac legătură și anunță Salvamont. A doua metodă este să anunți dispeceratul național Salvamont, pe care poți să-l apelezi tastând 0SALVAMONT sau din aplicația Salvamont-Vodafone pe care o instalezi pe telefon. Și o altă situație e cea în care suni tu direct la Salvamont și intri în legătură cu ei.

„Îmi aduc aminte că am spus: OK, trebuie să aducem semnal din cer”

Domnule Cătălin Buliga, Vodafone a început un parteneriat cu Salvamont România. Cum ajută astăzi tehnologia la salvarea vieților turiștilor rătăciți?

Cătălin Buliga: Noi, practic, nu ne-am implicat doar acum în parteneriatul cu Salvamont. Am devenit de mai mulți ani o companie de tehnologie. Lumea ne-a știu foarte mult ca operatori de servicii de telefonie mobilă, mai nou, și fixă, dar din punct de vedere tehnologic, la un moment dat comunicațiile, pe mobil, pe fix, devin servicii de bază. Ne-am creat un corp tehnologic foarte, foarte bun. Sunt oameni pasionați de ceea ce fac, iar și din pasiune, și din strategie, și din dorință a face ceva pentru societate s-au dus mai departe decât serviciile de comunicații per se.

Cum a apărut ideea? Am stat și m-am gândit la momentul în care am avut prima discuție pe subiectul acesta, undeva la început de 2018. Aveam o discuție internă, cum facem noi din când în când, cu colegii de la marketing, de la PR, care sunt, poate mai conectați cu problemele sociale, noi fiind mai conectați cu tehnologia... Și aveam o discuție despre ce probleme am mai putea rezolva. Printre proiectele noastre sunt multe care nu au legătură cu beneficiul comercial, ci cu dorința de a face ceva pentru țară, pentru societate. Am făcut o listă cu 5 probleme mari ale României. Așa a apărut proiectul cu pădurile. Îmi aduc aminte că o colegă a zis atunci că cea mai mare problemă în care am putea să ne implicăm ar fi tăierea pădurilor. ȘI reacția mea a fost: Ce să facem noi în păduri? Nu avem curent, nu avem semnal, ce soluție tehnologică să punem în inima pădurilor? Iar ea a spus: Dacă vom reuși să facem ceva pentru problema asta va conta foarte mult. Și tot în acea discuție a venit vorba de zone montane și ce probleme sunt acolo. Cu toții vedem la televizor, la știri cum se mai pierde cineva și cum echipele Salvamont se chinuie să-l caute. Atunci când ești înconjurat de pereți muntoși nu ai semnal tot timpul - nici nu ai cum, din punct de vedere terestru să asiguri semnal într-o zonă muntoasă, din cauza blocajelor de piatră. Și îmi aduc aminte că am spus de-atunci: OK, trebuie să aducem semnal din cer.

„De unde speram la o autonomie de maximum două ore, cu toate echipamentele profesionale puse pe dronă, am ajuns la o autonomie de multe ore, suficientă pentru ca echipajul Salvamont să beneficieze de ajutorul tehnologiei.

La acea dată, vă permitea tehnologia să „aduceți semnal din cer”?

Cătălin Buliga: Nu. Ideea e că dronele nu erau atât de performante. Cum să faci legăturile? Legăturile prin satelit nu erau atât de robuste încât să țină o sincronizarea 4G, nu mai vorbesc de 5G? Dar n-am renunțat la idee, colegul meu, Ciprian Zamfirescu, știe. Ideea e că atunci când ne hotărâm să rezolvăm o problemă, cum a fost și aceasta, nu prea renunțăm. Îmi aduc aminte că am început să căutăm prin Statele Unite la o firmă care dezvolta antene foarte mici, foarte subțiri, pe care le puteam pune pe o dronă. Însă pentru componentele de tehnologie nu existau încă soluții tehnologice sau nu erau încă foarte robuste. Ca orice pasionat de tehnologie, nu am renunțat. Mai citeam o știre, Ciprian venea la mine și îmi povestea ce firmă din străinătate a mai făcut ce și ziceam: Asta ne-ar putea ajuta. Pe măsură ce tehnologia a fost disponibilă, am tot închegat lucrurile pe parcursul a patru ani. Cred că cea mai mare provocare pe care i-am dat-o lui Ciprian a fost: Nu vreau să-i dăm drumul decât atunci când drona e complet autonomă. Iar Ciprian îmi spunea: da, dar în funcție de cât echipament pui în dronă, bateria o să țină maximum o oră jumate. O echipă Salvamont are nevoie de autonomie mai mare. Mai căutăm soluții. M-a convins să mergem înainte cu soluția actuală. Faptul că drona e legată de acel ATV, acel trailer, rezolvă problema de autonomie, pentru că în acel minitrailer deja ai un generator pe benzină. De unde speram la maximum două ore, cu toate echipamentele profesionale puse pe dronă, am ajuns la o autonomie de multe ore, suficientă pentru ca echipajul Salvamont să beneficieze de ajutorul tehnologiei în misiunea de salvare.

Și, recunosc, Ciprian m-a convins că autonomia este la fel de importantă precum tehnologia și să-i dăm drumul acum. Pentru că eu aș fi stat ca drona să fie și mai mică și mai autonomă și nelegată de trailer.

Suntem un corp tehnologic foarte pasionat. Eu sunt foarte mândru de inginerii noștri și am avut ocazia să o spun și la fiecare certificare, și la fiecare inovație. Ori de câte ori am creat o soluție pentru oamenii din România, fie că a fost vorba despre păduri sau de holograma pentru băiatul căruia îi era frică să urce pe scenă, toate soluțiile noi tehnologice ne-au bucurat mai mult ca oameni de tehnologie decât, poate, tot ce facem zilnic pentru business, pentru companie. E un spirit foarte frumos în echipa de tehnologie a Vodafone. Și vă asigur că mai avem idei și nu puține, care de câțiva ani își așteaptă rândul din punct de vedere tehnologic. Sunt multe probleme pe care le vedem la știri și ne întoarcem la serviciu și spunem: Ai văzut știrea de aseară? Cum am putea aici să facem să rezolvăm problema? Sunt pe listă și de câte ori mergem la o conferință, de câte ori avem acces la o soluție tehnologică nouă o legăm de soluția pe care nu o aveam.

„Nevoia principală a fost să construim un echipament care să fie înglobat într-o misiune reală de salvare”

Ciprian Zamfirescu, cum ați început să vă implicați în proiectul dronei care generează semnal din cer în zonele montane greu accesibile?

Ciprian Zamfirescu: Mi-au plăcut foarte mult proiectele cu unde radio, cum să ducem semnal în anumite zone. Eram foarte pasionat din liceu: cum adică, de la o antenă dintr-o zonă pot să vorbesc la țară? Am urmat masterul de comunicații mobile, în timp ce lucram la Vodafone. La Vodafone am început direct în pâine, ca inginer de rețea de transmisiuni, apoi în zona radio. Am fost foarte pasionat să-mi fac treaba zilnică, dar, în același timp, cum prindeam un moment mergeam pe teren. Acest lucru m-a ajutat foarte mult să înțeleg fenomenul fizic și să înțeleg care sunt nevoile oamenilor. Când a fost nevoie să lansăm o tehnologie nouă am fost acolo. E și o sursă de inspirație pentru ideile care au venit și vor mai veni. În viața personală am o pasiune pentru munte și pentru sporturi extreme. Practic de foarte mulți ani mountain biking extrem, schi de la 7 ani, când am avut ocazia mergeam mereu la schi. Ca turist, mă uitam mereu după oamenii îmbrăcați în roșu pe pârtie, ori pe trasee. Și am zis că într-o zi o să-i cunosc și o să lucrez cu ei. Acest proiect este un mix de pasiune pentru tehnologie, pasiune pentru munte, admirație pentru echipele de salvare și pentru, în general, dorința de a face bine pentru societate. Și, de câțiva ani, am o pasiune nebună pentru drone. Le mulțumesc lui Cătălin și colegilor mei, care mi-au dat oportunitatea de a folosi diferite drone pentru diferite proiecte Vodafone, pe unele dintre ele o să le vedeți în viitor. Așa m-am acomodat, am înțeles care sunt capabilitățile și oportunitățile pe care le oferă și ne-am întors la nevoile pe care Cătălin le-a povestit. Am pus pe masă toate proiectele la care lucram și ne-am gândit. Ce ar trebui noi să facem să ducem semnal în aceste zone? Chiar mă uitam la harta de acoperire GigaNetwork, este aproape sută la sută roșie. Într-adevăr sunt niște zone verzi în niște locuri montane, unde este aproape imposibil din cauza reliefului și a fenomenelor fizice de propagare să duci semnal într-un mod comercial. Nevoia principală a fost să construim un echipament care să fie înglobat într-o misiune reală de salvare. Fără să îi împovărăm pe oamenii de la salvare, noi să fim acolo, fără să fie nevoie să ne care ei pe noi. Să atașăm echipamentele într-un mod compact, mobil și autonom. Fără să-i încurcăm. Am zis să facem ceva foarte ușor, să poată fi atașat la vehiculele motorizate pe care Salvamont le are. Venim de la un congres din Franța și am văzut că suntem în top în privința dotărilor și asta nu e o laudă, e o realitate, avem ATV-uri, buggy-uri, mașini de teren, o groază de lucruri care pot interveni. Și am zis că trebuie să facem o remorcă pe comandă, în care să intre absolut toate echipamentele, nu mă refer doar la echipamentele de tehnologie, ci la generatoare, canistre, haine, mâncare, apă, pe care să le punem în acea remorcă. Am reușit, remorca este chiar mai îngustă decât ATV-ul. Per total e un ansamblu perfect, e făcută pe comandă și conține absolut tot ce este nevoie la o astfel de misiune. Apropo de autonomie, acesta a fost un criteriu foarte important. Am dorit să avem totul pe o dronă, totul zburător. Însă într-o misiune de salvare, până ajungi la fața locului, până începi să dai drumul echipelor să caute, până te uiți pe GPS, până consulți hărțile, până te uiți pe indicii, orele trec și nu îți permiți acest lucru. Așadar a fost nevoie ca drona de semnal, care este prima soluție, fiindcă avem o a doua soluție care conlucrează, să poată sta în aer atâta timp cât misiunea de salvare necesită acest lucru.

„Drona permite tuturor telefoanelor mobile care se conectează la rețea să folosească soluția pe care noi o avem”

Explicați-ne, vă rog, cum funcționează drona care emite semnal în munți.

Ciprian Zamfirescu: Drona a fost construită pe comandă, pornind de la un framework comercial, și adaptată ca să poată sta în aer la diferite altitudini, de la 15 m la 50 m - cât ar avea un pilon comercial, și să fie alimentată de la sol, de un cablu foarte subțire, care conține inclusiv date. Are și fibră optică și putem să facem inclusiv transmisii live video de la acea înălțime pentru a acoperi zona mai bine și vizual. Stația de sol, de asemenea, e făcută pe comandă, injectează curent electric în dronă pe care o ține în aer și inclusiv acel voltaj dinamic permite ca drona să stea în siguranță. Noi nu ne dorim să punem în pericol viața oamenilor de la căutare. În primul rând avem de salvat oameni și sistemul ar trebui să fie foarte, foarte sigur. De aceea s-au făcut foarte multe teste și inclusiv la misiunea de antrenament pe care am făcut-o cu Salvamont la peste 2000 de metri, echipamentele au funcționat la -15 grade. Avem un echipament de sol, în care se întâmplă magia, aducem semnalul de la rețeaua mare Vodafone prin satelit. În acest moment avem o soluție comercială prin satelit, în viitor avem niște opțiuni și mai avansate. Rețeaua este conectată la acel dispozitiv de la sol pe care îl avem în misiune, în remorcă avem, de asemenea, echipamente de rețea care procesează aceste date. Datele sunt trimise apoi către antena de radiofrecvență. Și aici a apărut a doua magie, drona care a fost gândită special să ridice echipamente grele în aer. Am ales această dronă pe care am dimensionat-o pentru a putea ține o antenă de radiofrecvență plus cablu și putem să acoperim o rază de până la 10 km, în funcție de relief, cu semnal 2G, 3G, 4G, chiar și 5G. Acest lucru permite tuturor telefoanelor mobile care se conectează la rețea să folosească soluția pe care noi o avem. De asemenea, deoarece este o dronă, putem să baleiem din telecomandă unghiul și putem să facem trei sectoare de căutare. Ați văzut acea antenă direcțională. În funcție de aria de interes și de indiciile pe care le avem, putem să orientăm semnalul. Bineînțeles, această soluție este o altă unealtă din trusa de scule pe care Salvamont le are. Misiunea se întâmplă cu oameni, oamenii sunt cei care caută și recuperează persoanele. Pe lângă toate uneltele și toate elementele de echipament pe care Salvamont le folosește, au acces și la această soluție.

„Ne-am gândit la toate scenariile posibile, pentru că un om poate să fie bolnav, poate să fie accidentat, poate să nu aibă baterie”

Ați menționat existența unei a doua soluții, tot o dronă. Cum ajută aceasta la găsirea persoanelor dispărute?

Ciprian Zamfirescu: L-am cunoscut pe domnul Cornoiu prin intermediul colegilor de la PR. Deja făcusem primul prototip, nu arăta chiar ca în reclamă, dar era un prototip funcțional. Asta a fost o strategie de-a mea pentru a-i convinge pe colegi, nu puteam să mă duc doar cu o poză, nu cred că trecea din prima., Am mers la munte într-o zonă fără semnal cu colegii., o echipă mixtă de oameni pasionați, determinați, perseverenți. Am testat, a funcționat. Am făcut un clip destul de amatoristic, l-am trimis tuturor și în momentul acela ideea a luat amploare și am avut ocazia să o prezentăm și domnului Cornoiu. I-a plăcut ideea și a spus: Și noi avem o soluție, nu am implementat-o încă, dar uite, așa arată, vrem și noi să intrăm în zona de drone. Și în momentul acela am zis: Nu mai bine vreți să facem împreună? Și proiectul a căpătat amploare.

Aici există mai multe scenarii, ne-am gândit la toate scenariile posibile, pentru că un om poate să fie bolnav, poate să fie accidentat, poate să nu aibă baterie la telefon… În cazul în care omul nu are deloc baterie și este pierdut, cu siguranță nu va putea să sune la 112 și să vorbească la telefon. În acel moment, va trebui să-l căutăm într-un mod diferit, dar tot folosind tehnologia și digitalizarea.

Cum să găsești oameni cu ajutorul fotografiilor făcute din înaltul cerului și al inteligenței artificiale

Astfel, echipele Salvamont sunt dotate cu drone, pot să fie drone comerciale sau făcute pe comandă, care au funcția de cartografiere. Acest lucru permite pilotului de dronă să configureze un perimetru de căutare, în baza indiciilor pe care le-a primit deja și să captureze fotografii dintr-o anumită zonă, folosind niște parametri speciali: viteză de zbor, altitudine, pixeli, centimetri per pixeli, gradul de suprapunere a imaginilor, rezoluția camerei. Pentru că nu ne dorim să pierdem niciun indiciu din acele fotografii. Aceste fotografii sunt capturare de dronecare zboară singure în baza acelor setări. Este foarte important ca piloții să respecte legislația aflată în vigoare și să se asigure că în momentul în care ridică drona condițiile meteo sunt favorabile și nu pun în pericol viața celor care participă la misiune. Drona zboară cam 24 de hectare în 30 de minute și poate face între 150 și 250 de fotografii în funcție de rezoluția camerei foto. Aceste fotografii sunt descărcate din dronă și, folosind rețeaua Vodafone creată la fața locului, sunt transmise către Centrul Național de Analiză Date Salvamont - Vodafone, unde există un dispecer care folosește un program cu inteligență artificială pentru a procesa imaginile. Programul este dezvoltat împreună cu o universitate din Polonia, cu un spin-off de profesori din Polonia, cu care am intrat în legătură prin intermediul Salvamont. Am purtat mai multe luni discuții și am reușit să ajungem la un consens și să adaptăm acest program la specificul reliefului nostru. Relația a evoluat foarte bine, sunt mândri de noi și de felul în care am realizat acest proiect. Revenind la soluție, la dispecerat se întâmplă procesarea și analiza indiciilor. Astfel, fotografiile sunt descărcate, introduse în program, programul are un modul special care te ajută ca salvator să înțelegi cam pe unde ar fi putut să meargă omul. Un om merge cu 5 km/h dacă e sănătos și merge pe plat, dacă e într-un relief accidentat poate să nu mai meargă deloc. Programul face o predicție și pune niște inele - câte 500 de metri de mers. Salvatorii primesc raportul imediat prin rețeaua de internet Vodafone și pot să trimită echipele de căutare în avans. În al doilea modul, fotografiile sunt dispuse pe hartă. Dronele care zboară reușesc să includă seturi de coordonate geografice în setul de informații al fiecărei fotografii. În momentul în care drona survolează o arie mare, aceste fotografii apar pe calculatorul dispecerului ca niște puncte. În acel moment, putem vedea cam pe unde ar fi indiciile cele mai importante. Se procesează în 2 minute 100 de fotografii și astfel dispecerul primește aceste indicii. După ce primește aceste indicii, trebuie să le confirme.

„Am făcut niște teste reale. Un câine care caută oameni în avalanșă avea o culoare alb cu negru și arăta exact ca o piatră neagră îmbrăcată în zăpadă. Din toată acea mare de indicii, câinele a fost depistat”

Detectorul programului funcționează la parametri maximi pentru că nu ne dorim să ratămabsolut niciun detaliu. Am făcut niște teste reale. Un câine care caută oameni în avalanșă avea o culoare alb cu negru și arăta exact ca o piatră neagră îmbrăcată în zăpadă. Din toată acea mare de indicii, câinele a fost depistat. Cu siguranță, dacă am fi umblat la acel detector, câinele ar fi fost ratat și sistemul ar fi căutat ceva mai evident, precum o geacă roșie sau o siluetă mai apropiată de cea a unui om. În momentul în care dispecerul găsește un set de indicii adecvate generează un raport automat. Raportul este însoțit de coordonate, trimis în munte cu ajutorul rețelei Vodafone și echipele pleacă în căutare. Acest lucru ne permite să găsim oameni tot cu ajutorul dronelor fără ca victimele să aibă baterie la telefon.

„Acest proiect e la început nu numai în România, ci și în lume”

Câte sisteme de drone există în dotarea Salvamont România? De câte ați avea nevoie?

Sabin Cornoiu: Acest proiect e la început nu numai în România, ci și în lume. Sunt doar 5 țări care l-au implementat până acum. Pot să spun însă că am prins un moment nefavorabil. În prezent, poate jumătate dintre echipele din România au bugetul pregătit să cumpere drone, însă achizițiile sunt blocate de războiul din Ucraina. Credem că până la sfârșitul anului vom avea implementate cam în 10-12 județe din țară sistemul de salvare cu drone proprii ale echipelor Salvamont. Acum așteptăm o situație de la ISU care să ne spună câte astfel de drone există la inspectoratele pentru situații de urgență sau la Poliție, pentru că serviciile dispeceratului nostru le vom oferi tuturor structurilor care fac căutare și salvare. Dacă noi ne axăm pe această căutare și salvare în zona montană sau în județele care au munte, cu siguranță vom răspunde și apelurilor care ne vor veni din județele care nu au munte. De aceea am luat și această licență națională. Am considerat că e mai bine să ne implicăm noi mai mult, să muncim noi mai mult, dar să asigurăm o șansă de salvare tuturor celor care au probleme la un moment dat. În clipa de față avem vreo 6 județe în care suntem operativi ca Salvamont, deja am făcut primele testări, avem promisiuni că în următoarea lună vor veni drone în România și vor fi cumpărate încă 5-6 drone pentru 5-6 județe. Credem noi că vom reuși să ajungem la o acoperire în 11-12 județe numai prin echipele Salvamont.

Mai departe, vedem care sunt rezultatele. Deja primele exerciții practice le-am făcut cu cei din Mureș, Cluj și Gorj. Chiar la Gorj am avut o acțiune reală. Zicem noi că avem pași mari înainte, dar așteptăm să vedem ce ne oferă și piața și ce oportunități vom avea să cumpărăm echipamentele necesare. În această clipă lucrăm cu o licență națională, dar în lunile următoare vom mai avea 3-4 licențe locale. Una în care să dublăm activitatea Centrului Național de Analiză Date Salvamont-Vodafone și câteva licențe pe care vor deja să le cumpere echipele care s-au lămurit deja cât de bun e acest program.

„Trimiți drona să caute în zonele foarte accidentate, îndepărtate, în care echipele terestre nu pot ajunge din prima clipă sau în care căutarea le-ar putea pune într-o situație de risc maxim”

Spuneți că ați avut o operațiune reală. Cum a decurs aceasta?

Sabin Cornoiu: A fost o operațiune atipică. Noi salvăm oameni care vor să fie salvați. La acea acțiune am căutat un om care fugea de cei care-l căutau. Dar am reușit, prin ridicarea dronei și maparea zonei, să eliminăm foarte multe posibile zone de căutare. Programul are două funcționalități: poate să găsească o persoană care este pierdută sau poate să ne arate că într-un anumit perimetru nu se află acea persoană. Și atunci te concentrezi și cauți în altă parte. Până la urmă, totul s-a terminat cu bine, persoana a fost găsită, nu direct de către noi, dar noi, prin căutările pe care le-am făcut, am restrâns aria de căutare a echipelor terestre. Acesta este un mare avantaj – să poți explora zonele foarte accidentate, îndepărtate, în care echipele terestre nu pot ajunge din prima clipă sau în care căutarea le-ar putea pune într-o situație de risc maxim. Atunci preferi să trimiți drona în aer, să baleieze, să facă acea mapare și să vezi dacă persoana respectivă se află acolo. Urmează să o testăm acum și pe cursuri de apă, pentru că, din informațiile producătorului, identifică și persoane aflate în apă. Deci vom extinde foarte mult utilizarea ei.

Cum să-ți crești șansele de a fi găsit pe munte

Ciprian Zamfirescu: Drona poate găsi și persoane aflate în mișcare, pe bicicletă - oameni care aveau o viteză de 15-20 km/ h, pentru că e făcută să zboare redundant pe anumite zone, are un procent de suprapunere a imaginilor de 60%. Astfel, dă mai multe ture, brăzdează terenul și poate să identifice același indiciu din mai mult unghiuri. Și astfel nu-l ratezi. Chiar dacă s-a deplasat, poți să-l prinzi când ai făcut ultima capturare.

În tot acest sistem, mai există un element important: aplicația mobilă Salvamont - Vodafone, care ne ajută să găsim persoana rătăcită. În momentul în care emitem acel semnal pe munte 4G, 5G, depinde de terminalul turistului, chiar dacă nu are abonament de la Vodafone, persoana poate suna la 112. Iar 112 are deja 4 elemente prin care poate găsi oameni care au apelat acest serviciu. Aplicația Salvamont - Vodafone poate funcționa doar pe date mobile. Ai nevoie de o rețea, de aplicația mobilă instalată pe telefon. Apeși un simplu buton înainte să pleci în traseu - Start tracking, și astfel Salvamont, prin dispeceratul național, te poate urmări, și vedea nivelul bateriei, altitudinea (dacă ai căzut într-o râpă se vede imediat o diferență foarte mare de nivel). Se vede fiecare punct atins și, chiar dacă ai rămas fără semnal într-o anumită zonă, Salvamont stie care a fost ultima ta locație, iar în momentul în care semnalul reintră apare un nou punct pe hartă. Astfel aplicația Salvamont - Vodafone este foarte importantă. Mai avem două secțiuni pe lângă secțiunea de Tracking, în curând va apărea și a patra. Prima secțiune este cea de informații, poți să afli ce se întâmplă dacă te întâlnești cu ursul, dacă treci un râu, dacă nu te simți bine - o consultanță scrisă de profesioniști care îți permite să iei niște decizii bune. Există și o a doua secțiune, Întreabă, în care poți să iei legătura cu un dispecer, către care transmiți un mesaj. Acesta îți poate spune dacă traseul e practicabil, dacă este zăpadă, dacă recomandă să faci un anumit traseu. Această secvență se folosește în momentul în care nu ai o problemă și doar vrei să te informezi dacă îți petreci o zi în natură. De asemenea, există și un buton SOS, în momentul în care ai apăsat pe el se apelează automat serviciul Salvamont, unde îți răspunde un dispecer.

Ați prezentat cele două soluții în străinătate? Care au fost reacțiile?

Cătălin Buliga: A fost foarte bine primită de colegii din toate țările, avem niște cereri și din afara Vodafone, să explicăm un pic cum am reușit să facem asta. Până la urmă, nevoia de tehnologia în acțiunile de salvare montană e în toate țările, iar noi nu am făcut acest lucru pentru un beneficiu comercial. Am făcut-o pentru un beneficiu uman, către societate și, implicit, explicăm cu dragă inimă oricui are nevoie. Aici nu vorbim de secrete comerciale, aici vorbim de tehnologii pentru a face bine.

Ciprian Zamfirescu: Am fost în Franța, unde s-a desfășurat Congresul Internaţional de Salvare pe pârtiile de schi. Cei din Canada, Argentina, America, Anglia, Scoția au rămas absolut impresionați. Ne-au cerut fișe tehnice, ne-au cerut ca în săptămânile viitoare să ne întâlnim, să facem o echipă virtuală care să producă informații și acces la tehnologie. Aș vrea să menționez că prin aceste soluții inovatoare am lansat prima divizie oficială de salvare cu drone în Româna și suntem primul operator de telecomunicații și tehnologie din România care folosește drone în viața de zi cu zi.

Cel mai mare succes cred o să îl avem în toamnă la Concursul de Salvare Montană din Elveția, când vom prezenta cele două soluții, care, cu siguranță, vor depăși orice așteptări. Dacă vor mai fi țări care vor mai încerca să prezinte aplicații de fotogrametrie, cu siguranță aplicația de lansat semnal din drone va fi unică. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp