Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

O femeie venită în pelerinaj la Sfânta Parascheva, filmată în timp ce freca de racla cu moaște mai multe măști medicinale: „Le duc acasă pentru familie”

racla.

O femeie a fost filmată duminică de către un reporter TVR Iași când a șters, cu mai multe măști medicinale noi, plexiglasul raclei ce conține moaștele Cuvioasei Parascheva scrie ziare.com.

Femeia, care locuiește de 20 de ani în Italia, este convinsă că prin gestul său spiritul sfintei Parascheva îi va ajuta pe cei din familia ei, cărora ea le va duce să poarte măștile atinse de raclă.

„Am simțit, așa, o chemare și... Sunt 5 sau 6 ani și în fiecare an eu vin aicea. Locuiesc în Italia, sunt cetățean italian, dar nu pot fără ajutorul dânsei. Anul ăsta soțul meu a fost foarte bolnav. Sunt măritată cu un italian. Foarte mult ajutorul îl simt. Le duc acasă (n.r. - despre măști) pentru ei", a declarat femeia pentru reporterul TVA Iași.

Câteva zeci de mii de pelerini au trecut prin fața raclei în ultimele zile, iar cozile imense din jurul Catedralei Mitropolitane din Iași au dispărut, comparativ cu situația din anii precedenți când oamenii se înghesuiau să ajungă să se închine la Cuvioasa Parascheva.

Pelerinii trebuie să poarte mască atunci când trec prin fața moaștelor, dar nu le este interzis să sărute racla. Majoritatea aleg să atingă plexiglasul cu gura acoperită de mască.

Iașul este unul dintre orașele lovite din plin de valul 4 al pandemiei, spitalele din capitala Moldovei care tratează bolnavi de COVID fiind asaltate de bolnavi, iar ambulanțele care preiau cazurile grave fac cozi la intrarea în unitățile medicale.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Pentru cei care nu stiu, exista obiceiul ca de sarbatoarea Sfintei Parascheva , fiecare sa faca gestul facut de doamna care face subiectul acestei postari. De ce trebuie sa aruncam cu noroi? Fiecare crede sau nu. E libertatea fiecaruia sa se inchine sau nu . Si este trist faptul ca noi ajungem sa ne rugam la Dumnezeu si la toti sfintii doar atunci cand dam de greu sau ne imbolnavim. Sunt un om rational. Cunosc si sunt si eu impotriva multor abuzuri facute de biserica. Nu sunt bisericoasa dar am credinta. De ce? Pentru ca asa am fost educata. De ce? Pentru ca atunci cand bunicii mei se rugau, ma invatau de fapt sa fiu un om bun, sa ajut pe altii si sa fiu un om educat. Sunt doar gesturi facute de oameni umili, simpli, dar in viziunea unora dintre dumneavoastra parca sunt aratati cu degetul. Au gresit atat de tare ca sa fie subiect de presa? Trist. Aveam o parere mai buna. Imi cer scuze celor care nu-mi ,, inghit’’ comentariul desi nu ma prea intereseaza asta. Cred doar ca fiecare pe lumea asta este liber sa creada in ceva.Sau nu. Iar daca acest simplu gest facut de doamna, pe ea o linisteste, si ii da incredere sa treaca peste greutati, foarte bine. Va doresc sanatate si intelepciune. Si ar fi extraordinar sa fim un pic mai buni. E suficienta atata rautate. Ce spuneti?
    • Like 0
    • @ Monica Cristina Mantale
      Iar eu îți doresc ceva mai multă inteligență, măcar din 2 cifre să fie. N-are nici o legătură credința cu prostia atroce a celei care a FRECAT MĂȘTI FACIALE de un plastic lins de niște MII de alți „pioși” înainte, într-un oraș în scenariu roșu. Sau are?
      • Like 5
    • @ Ionut Catalin Dimache
      Acest comentariu arata de fapt gradul dumneavoastra de inteligenta care este cu mult sub nivelul celor doua cifre pe care mi le-ati acordat. V-as fi respectat opinia privind dezacordul fata de ceea ce am afirmat eu daca nu ati fi introdus gradul de inteligenta in discutie , pe care oricum nu mi-l puteti evalua dumneavoastra si nici nu cred ca sunteti in stare , intelectual vorbind, sa faceti diferenta. Like-ul pe care vinl-am dat este pur si simplu ironic ( a nu considera ca apreciez in vreun fel lipsa de continut a mesajului dumneavoastra)
      • Like 0
  • Poate că a dat cu un dezinfectant înainte să frece racla. Poate s-a gândit la cei care veneau după ea.
    Sau poate nu.
    • Like 2
  • Dorin check icon
    Portret tipic de cretinortodocsă spălată pe creier și mare amatoare de pupat ciolane și icoane . Pariez că e și votantă de AURolaci.
    • Like 5


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult