Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

O mie și una de nopți cu o inteligență artificială: întâlnirea cu ChatGPT

Chat GPT

Foto: Profimedia

Nu a trecut încă o lună de la lansarea noii inteligențe artificiale generative a OpenAI, ChatGPT, a cărei misiune este conversația fluidă, prietenoasă, cu oamenii. O veritabilă Șeherezadă a zilelor noastre, deși cu un nume cam prozaic, ChatGPT știe să spună povești pe orice temă. Știe să compună poezii ușor naive, să spună bancuri un pic seci, să argumenteze pro și contra, să rezume texte lungi, să lungească texte scurte și, în general, să vorbească vrute și nevrute. După o temeinică antrenare în spiritul valorilor civice, ChatGPT reușește să evite grațios și eficient capcanele rasismului, sexismului și altor păcate ale suratelor sale inteligențe artificiale anterioare. Adesea, ChatGPT fabulează, adică spune lucruri false cu cel mai serios și cuminte ton cu putință. Fiind un model lingvistic care generează continuu conținut, fără a reproduce ceva anume și fără acces la internet, Șeherezada noastră artificială este conectată la realitate doar prin amintirile sale sintetice. Invocându-le din vastul său rezervor, le compune și recompune continuu, în încercările sale perpetue de a ne satisface miliardele de curiozități.

Foto: PIxabay

Dar cine este această creatură? Atunci când vorbim cu oameni, sau chiar și cu organizații, prin reprezentanții lor umani, știm să ținem cont de identitatea lor, de experiența pe care o au acumulată și de interesele și valorile care îi animă. Știm să facem ce spune popa, nu ce face popa. Dacă vorbim cu un doctor, știm să îl întrebăm de sănătate, dar nu neapărat despre arta contemporană. Nu cerem sfaturi de afaceri unui bucătar, nici sfaturi culinare unui om de afaceri. Nu vorbim de funie în casa spânzuratului. Știm să ascultăm tot, fără să credem tot. Toate aceste precauții și proverbe devin inutile în interacțiunea cu noii parteneri artificiali de conversație. ChatGPT nu are o experiență specifică, interese concrete sau valori proprii. Desigur, dat fiind că aparține corporației OpenAI, cu o investiție considerabilă din partea Microsoft, putem presupune că scopul său ultim este generarea de profit pentru investitori. Dincolo de agenda sa comercială implicită, ChatGPT rămâne o eminență cenușie prin excelență, fără niciun contur al personalității. Singurul lucru care îl definește ferm, deocamdată, este că nu pune niciodată întrebări.

În calitate de oameni interacționând cu oameni, suntem obișnuiți să solicităm informații, să cerem opinii și sfaturi. ChatGPT poate oferi toate aceste lucruri, dar puțin deghizat și doar dacă îl iei pe ocolite. Dacă i le ceri direct, își declină competența. Fiind un model lingvistic specializat în conversație, este complet iresponsabil cu privire la ceea ce formulează. ChatGPT nu este capabil să aibă opinii proprii, să caute acuratețea factuală sau să dea sfaturi cu sens în vreo privință. Dialogul cu Șeherezada artificială este o vorbire de dragul vorbirii, un turn Babel construit continuu prin noi întrebări și noi răspunsuri. Singura sa coerență este cea lingvistică. Desigur, acesta nu este puțin lucru. Este chiar spectaculos câte lucruri pot fi spuse într-o discuție ce are ca scop discuția însăși. Internetul a generat fenomenul „trolilor”, personaje care se inserează în conversații cu scopul de a irita și de a scoate din minți. ChatGPT este, la polul opus, un trol benevolent, care urmărește doar să dea o replică satisfăcătoare – complet perpendicular pe orice altă miză.

Dacă astfel de produse evoluează și proliferează, în curând mulți dintre noi nu vom mai avea nevoie și nici nu vom mai ști să scriem paragrafe de text sau cod, să desenăm sau să compunem. Vom ști, însă, să formulăm acele întrebări care stimulează AI să ne ofere ce vrem. La școală vom învăța să „mulgem” inteligențele artificiale. Vom redeveni culegători. 

Deocamdată, inteligențele artificiale generative abia își iau avânt și nu prea știm cine sunt ele. Oare, peste câțiva ani, vom mai putea spune cine suntem noi?

Răzvan Rughiniș este autorul cărții „Societatea digitală: stăpâni, cetățeni sau sclavi?”, apărută recent la Editura Humanitas. Cartea examinează noua societate digitală cu ochiul inginerului în calculatoare și cu lupa eticii aplicate. Conectând propria experiență cu cea a generațiilor sale de studenți, ajunși programatori și inovatori care au transformat lumea prin cod, autorul discută formele de exces și de deficit ale digitalizării și riscurile pe care le întâmpinăm. Primul val al tehnologiilor informației a amplificat puterea de calcul și memoria, al doilea a redefinit relațiile umane și comunitățile. Astăzi, valul inteligenței artificiale încredințează algoritmilor decizii ce țin de bine și de rău, de viață și de moarte, de la armată și medicină la școli, trafic urban sau credite bancare. Creatori, dar și supuși ai algoritmilor, vom putea rămâne stăpâni ai propriei sorți?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Valentin check icon
    Excelent program! Rezolvă prompt toți cârnații literari pe care îi făceam la meditații. E un început bun. Să vedem ce ne mai rezervă viitorul peste 10-20 de ani.
    • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult

Testat e Hot

Vreau să vă arăt azi un program inedit de educație la firul ierbii: el începe chiar pe pajiștea a două festivaluri care atrag în fiecare an zeci de mii de tineri și își propune să fie un fel de curs introductiv într-o materie pe care școala românească se jenează să o predea.

Citește mai mult