Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

O nouă încercare de fiscalizare a bacșișurilor. Cum va funcționa de data aceasta?

bacsis - Inquam Photos / Octav Ganea

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Agenții economici din domeniul ospitalității (HoReCa) aplică din 2023 noi reguli fiscale. Este vorba, pe de o parte, de impozitarea activității, fiind eliminat impozitul specific, iar pe de altă parte, de impozitarea bacșișului prin reflectarea în bonul fiscal a sumelor oferite de clienți. Conform celor mai recente reglementări, aceste sume vor fi trecute pe nota de plată, distribuite angajaților și impozitate conform reglementărilor în vigoare.

Legiferarea bacșișului este o măsură cerută intens de reprezentanții domeniului HoReCa, iar dezbaterile au durat câțiva ani, trecând prin mai multe forme. După abrogarea prevederilor care reglementau modul de definire, înregistrare și fiscalizare a bacșișului, cuprinse în OUG nr. 15/2018, acest subiect a rămas suspendat. Totuși, interes există și din partea autorităților, având în vedere estimările privind sumele plătite și, respectiv, încasate sub formă de bacșiș, care ar fi cuprinse între 750 de milioane și 1,5 miliarde de lei, și, deci, nefiscalizate.

Cui se aplică noile reglementări?

Reglementările cu privire la evidențierea bacșișului au fost introduse prin modificarea legislației privind utilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale și se aplică operatorilor economici care desfășoară activități corespunzătoare codurilor CAEN 5610 – Restaurante și 5630 – Baruri și alte activități de servire a băuturilor. Nu este specificat ce se întâmplă în cazul altor activități unde se practică bacșișul (spre exemplu în domeniul serviciilor de înfrumusețare, masaj etc.).

Pe de altă parte, în cazul livrărilor de bunuri la domiciliu, înscrierea bacșișului pe bon este opțională, probabil pentru că bacșișul remunerează o servire. De aici apare întrebarea dacă și pentru celelalte activități, care nu sunt direct menționate în legislație, înscrierea bacșișului pe bon este opțională.

Aspecte practice referitoare la plata și impozitarea bacșișului

Bacșișul va fi evidențiat ca linie distinctă, indiferent de modalitatea de încasare (cash sau card). În prealabil, clientul va primi o notă de plată prin care i se va oferi ocazia să opteze pentru nivelul bacșișului oferit. Acesta poate fi cuprins între 0 și 15% din valoarea consumației, dar există și posibilitatea înscrierii unei valori absolute în lei, dacă clientul optează pentru această variantă.

În cazul în care se solicită emiterea unei facturi, de exemplu pentru deducerea drept cheltuială de protocol, bacșișul va fi, de asemenea, înscris distinct pe acest document. În mod normal, bacșișul va putea fi dedus și doar în baza bonului fiscal, dacă nu s-a optat pentru emiterea unei facturi, deși nu este clar specificat acest lucru.

Bacșișul nu va constitui venit la nivelul operatorilor economici din domeniul HoReCa, ci va fi distribuit integral către angajați, în baza unei evidențe nominale și a unui regulament intern stabilit de angajator. Totodată, sumele aferente bacșișului rămân în afara sferei de TVA.

Prin adoptarea acestor reglementări, România se aliniază la regulile practicate de mai multe țări din Uniunea Europeană. Unele dintre acestea, însă, au oferit o serie de facilități fiscale jucătorilor din industria ospitalității, pentru susținerea salariaților pe perioada pandemiei. Spre exemplu, Franța a renunțat la taxarea bacșișului până la 31 decembrie 2023, iar Italia a micșorat impozitul pe venit aplicabil bacșișului la 5%. În plus, în ambele cazuri există anumite plafoane de la care se aplică impozitarea bacșișului.

În concluzie, fiscalizarea bacșișului în HoReCa este o măsură binevenită, care aduce mai multă transparență în domeniu, însă mai rămân o serie de aspecte practice care trebuie lămurite de autorități, astfel încât agenții economici care derulează activități în care se practică acordarea unor recompense de acest gen să se poată conforma la reglementările care îi vizează.

A contribuit Andreea Vlad, Manager, Taxe Directe, Deloitte România

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nu voi da niciun bacșiș.Cu ce a contribuit statul când am fost servit la masă? Este o hoție pe față. Dau bacșiș unui ospătar când acesta dovedește un anumit grad de civilizație, de bună creștere, de corectitudine. Dau acest bacșiș lui, personal. Nu restaurantului, nu întregului colectiv și cu atât mai puțin statului.
    • Like 0
    • @ Ion Podocea
      Cu ce a contribuit statul cand ati muncit si apoi ati primit salariul sau o prima? De ce vi-l impoziteaza? Ca asa-i in lumea asta, "VENITURILE" se impoziteaza. Ca e vorba de salariu, de bacsis, de bonusuri, etc...
      • Like 0
  • Este o expresie înrădăcinată la politicieni şi des folosită prin mass-media: „Prin adoptarea acestor reglementări, România se aliniază la regulile practicate de mai multe țări din Uniunea Europeană”. Fir-ar a naibii de treabă! Când este vorba de luat, de jupuit cetăţeanul, de aplicare a interdicţiilor, fuga-fuguţa ne aliniem „la regulile şi practicile din mai multe ţări din Uniunea Europeană”. Dar aceeaşi politicieni n-ar face nimic pentru a alinia economia României la nivelul acelor ţări de unde preiau „regulile practicate” pentru impozitarea bacşişurilor.

    OK, ne aliniem „practicilor”. Dar de ce numai cei din HORECA? De ce nu-l fiscalizează şi pe cel care-şi rupe spinarea pân’ la etajul 5 ca să-mi aducă frigiderul la uşă? Că şi ăla „suge sângele poporului”, nu? Mai rămâne ca politicienii să se întoarcă la Oana Bogdan, să taxeze şi flatulenţa, printr-o acciză la fasole, pentru că poluează.
    • Like 2
    • @ Dragoş Anghelache
      Dar ,despre ,,Marea Evaziune ,, din Pietele Agro-Alimentare , cand se vor ocupa cineva ??
      --In aproape toate pietele din Romania ,gasesti tot felul de smecheri-comericanti tuciurii ,care cumpara cu un pret si , revand cu 4-5 preturi, si fara bonul fiscal etc, Acolo se fac afaceri de milioane , care nu se poate compara cu ,,bacsisul din HORECA, Apoi ,manelistii si altii ca ei , cine le mai stie cati bani ruleaza ?
      • Like 2


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult