Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

O soluție pentru anticipata criză a pensiilor decrețeilor

Pensii private covid

O soluție pentru anticipata criză a pensiilor decrețeilor: reducerea graduală, în fiecare an începând cu 2027, cu două puncte procentuale a contribuției la pensie și cu un punct la sănătate pentru angajații care au trecut de 60 de ani.

Este un premiu pentru angajații seniori care duce la creșterea venitului net (cash) cu sumele din tabelul atașat, premiază decenii de muncă și este predictibila pentru buget (calculul este făcut luând că baza salariul minim și mediu din 2022)

Desigur, mecanismul se poate implementa din 2023, nu trebuie să așteptam până în 2027. El este însă fundamentat pentru decreței pentru că, încet-încet, analiștii economici, presa de specialitate și, desigur, politicienii-hipsteri de 30-40 de ani realizează cu angoasă că sistemul de pensii va deveni nesustenabil începând cu 2032, când trece în repaus contingentul celor născuți începând cu 1967. Decrețeii, pentru cei care încă nu știu, sunt Generația X a României, copiii născuți după Decretul 770 din 1966, astăzi cu vârste cuprinse între 45-55 ani și, foarte important, cea mai largă pătură demografica a României, circa 4,5 milioane de oameni.

Statul vă crește vârsta de pensionare la 70 de ani, pentru că nu va putea susține pensiile a 4,5 milioane de decreței. Nu va avea încotro, pentru că așteptata prăbușire demografică va reduce numărul de contribuabil, iar datoriile acumulate de România începând cu 2019 vor trebui plătite de undeva, nu va mai fi loc de pensii. Iar pretextul va fi că toate țările din UE o vor face, însă acolo speranța de viață și speranța de viață sănătoasă sunt cu până la 10 ani mai mari decât la noi. În România, speranța de viață la naștere a fost în anul 2019 de 72,5 de ani pentru bărbați și de 79,6 de ani pentru femei, potrivit INS (atenție, speranța de viață la naștere fiind cea a unui copil născut acum, nu a unuia născut acum 55 de ani). Speranța de viaţă sănătoasă la naştere pentru femei a fost de 60,6 ani (în anul 2019), faţă de 61,9 ani (în anul 2009), iar pentru bărbaţi de 59,9 ani (în anul 2019), faţă de 59,6 ani (în anul 2009) – la femei a scăzut!, la bărbați nu s-a modificat în 10 ani. Datele sunt din 2019, ca să evitam depresia uitându-ne la cele din 2021.

Acum, sigur că nimeni nu se gândește încă la pensionarii de peste 10 ani, pentru că sunt dezbateri aprinse în ceea ce-i privește pe cei din prezent. Și, să fim onești cu totul, statisticile de mai sus scot din păcate la iveală un adevăr crunt, foarte mulți decreței ne vor părăsi înainte de a încasa prima pensie, fie ea la 65 sau la 70 de ani.


Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • o alta solutie e sa mareasca deductibilitatea la contributia la pilonul 2 si 3 de pensie. Astfel multi peste 60 de ani vor putea discuta cu angajatorul sa isi pregateasca o pensie privata mai mare....
    • Like 2
  • Nume check icon
    Este in regula, dar cât timp acoperă acest 31k lei? Un an de zile? Poate doi în cazul în care ești mai frugal. Și după aceea ce faci?
    Situatia clar va exploda în 10 ani de acum încolo și nu știu cum se vor descurca partidele la acel moment decât prin noi taxe și impozite la cine va mai fi prin țară la vremea respectiva sau pur și simplu creșterea taxelor pentru companii. Sau speranță de viață sa rezolve o parte a problemei...
    • Like 0
    • @ Nume
      Liberty check icon
      decretei din toate judetele, uschiti-va...!
      • Like 0
  • Maron_S check icon
    decrețel este un termen cam urat ...
    • Like 7


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Elevi în curtea școlii

Ce (mai) înseamnă săptămâna de „școala altfel” pentru elevii români? Dar „săptămâna verde”? Ce ar trebui să însemne ele în mod ideal, dar și în mod concret? Cum ați organiza dvs, stimați cititori, aceste două programe educative pentru elevi? Cum le văd realmente și decidenții politici de azi, din Educație, care le-au moștenit de la cei de ieri? Iată câteva întrebări, pe care se pare că nu ni le punem suficient de serios și responsabil.

Citește mai mult

Dorin Dobrincu

E nevoie de o igienă a democrației. Și ea nu poate fi gândită în afara cunoașterii istoriei. Pentru că, oricât de des ați auzi asta, ideea e totuși adevărată: cine nu învață lecțiile istoriei e condamnat să le repete. Într-un moment ca acesta, în care regimurile autoritare și discursurile radicale sunt în ascensiune peste tot în lume, predarea lucidă a istoriei recente devine esențială. Coordonarea manualului de „Istoria comunismului din România”, introdus ca disciplină obligatorie în 2025, este mai mult decât un proiect editorial — e o încercare de a-i învăța pe tineri libertatea, prin cunoașterea prețului pierderii ei. Istoricul Dorin Dobrincu explică în acest interviu acordat în exclusivitate platformei Republica de ce memoria nu e doar un exercițiu al trecutului, ci o condiție pentru a nu repeta greșelile care au pus în genunchi o societatea întreagă. Care s-a salvat singură, dar cu prețul sângelui.

Citește mai mult

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult