Sari la continut

Ne vedem live pe Republica!

Facem anul ăsta un pas mai departe în această călătorie care ne-a unit: construirea unul loc al dezbaterii, al schimbului de idei, al bunului-simț. Lansăm un nou spațiu unde ne putem întâlni. Comunitate.republica.ro este locul unde ne vedem live.

O strategie pentru România

Mă număr printre aceia care au susținut cu argumente că libertatea redusă față de corupție și libertatea redusă a proprietății sunt cauza de fond a problemelor majore economice, sociale și politice din România.

Concluzia este aceea că o strategie pentru România, care să rezolve aceste probleme și să permită creșterea nivelului de trai ar trebui să aibă doar 2 priorități: (i) clarificarea drepturilor de proprietate (sau altfel spus, creșterea libertății proprietății) și (ii) reducerea corupției.

Prezint mai jos cauzele și efectele acestor libertăți reduse, așa cum au fost ele evidențiate în articolele în care le-am discutat. (Lista acestor articole este prezentată la sfârșit). Cauzele și efectele respective explică domnia slabă a legii în România și dependența mare de redistribuirea de la bugetul public a prea multor români. Ele subliniază necesitatea centrării strategiei pe cele două priorități enunțate.

CAUZELE NIVELULUI REDUS AL CELOR DOUĂ LIBERTĂȚI:

1.Libertatea redusă față de corupție și libertatea redusă a proprietății (neclaritatea drepturilor de proprietate) au drept cauză fundamentală un consens politic implicit apărut la începutul anilor 1990, când s-a acceptat libertatea politică și alte libertăți, dar nu clarificarea drepturilor de proprietate și reducerea corupției (Croitoru, 2015a; Croitoru, 2015b);

2.Acest consens politic, dintr-o altă perspectivă, a privit menținerea unei separări de facto insuficiente între puterile statului (Croitoru, 2016a);

EFECTELE ECONOMICE ȘI POLITICE ALE NIVELULURILOR REDUSE ALE CELOR DOUĂ LIBERTĂȚI:

3.Productivitatea muncii nu poate crește la niveluri relativ înalte. Din cauza creșterii prea lente a productivității, salariile nu pot crește. Din această cauză, nivelul de trai nu poate progresa (Croitoru, 2015c);

4.S-a creat o discrepanță nesustenabilă între cele două libertăți reduse (libertatea proprietății și libertatea față de corupție) și celelalte 8 libertăți economice relativ înalte. E ca și când construiești zgârie nori pe fundații slabe. Nicio strategie de dezvoltare a României nu a vizat întărirea fundației (Croitoru 2016b);

5.Au apărut semnele unei reduceri a libertății politice. Acestea au luat forma unor acțiuni care au ridicat semne de întrebare privind constituționalitatea lor: demiterea șefilor Senatului, Camerei Deputaților și Avocatului Poporului și limitarea temporară a competențelor Curții Constituționale a României referitor la decizii ale Parlamentului, pentru a ajunge la referendumul pentru demiterea președintelui României din 2012, care susținea lupta pentru o separare reală de facto a puterilor statului (Croitoru 2016c). Marțea neagră și alegerile prezidențiale din noiembrie 2014 sunt alte exemple puternice (Croitoru 2014a);

6.Vulnerabilizează poziția geo-strategică a țării. Ucraina este un bun exemplu în care se poate vedea că libertatea redusă a proprietății și corupția au slăbit capacitatea de a evita problemele geo-strategice (Croitrou, 2014b);

7.S-a intensificat, la nivelul întregii societăți, „lupta dintre cei care doresc o separare reală (de facto) între puterile statului (cea legislativă, cea executivă și cea juridică) și cei care nu o doresc” (Croitoru 2016a);

8.Lupta unor politicieni pentru oprirea tendinței de separare de facto a puterilor statului tinde să fie forța care determină alianțele politice. Politicienii și alte segmente din societate care nu doresc această separare de facto „luptă pentru a obține majorități care pot face unul din două lucruri, dacă nu pe amândouă: a) readucerea în mod eficient a procurorilor și a justiției sub influență politică…; b) votarea în prezent a unui set de legi sau rezoluții care să garanteze că independența de facto a procurorilor și a justiției nu va duce la răscolirea trecutului…” (Croitoru 2016a);

9.Au fost transmise semnale explicite sau implicite dinspre unii politicieni privind reducerea independenței BNR (Croitoru 2016d, 2016e). Aceasta este o dovadă a nesustenabilității discrepanței dintre libertatea scăzută a proprietății și corupția larg răspândită, pe de o parte, și libertatea monetară relativ înaltă, pe de altă parte.

Lista articolelor

Lucian Croitoru (2014a), „Miracolul Românesc din 16 noiembrie: o explicație economică”, 

Lucian Croitoru (2014b), „Ucraina: cauza economică profundă a crizei și lecția pentru România

Lucian Croitoru (2015a), „Este bun un consens politic?

Lucian Croitoru (2015b), „Simbioza

Lucian Croitoru (2015c), „Cine nu lasă România să se dezvolte

Lucian Croitoru (2016a), „Forța care determină alianțele și majoritățile politice în ultimii ani” 

Lucian Croitoru (2016b), „Niște zgârie-nori pe chirpici” 

Lucian Croitoru (2016c), „Spoliation vs. ‘The right not to lie’: An economic theory of the 2012 political crisis leading to the referendum to impeach the President of Romania”, International Review of Social Research. Volume 6, Issue 3, Pages 118–128, ISSN (Online) 2069-8534, DOI: 10.1515/irsr-2016-0015, August 2016

Lucian Croitoru (2016d), „Nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită

Lucian Croitoru (2016e), „Cum a ajuns BNR să joace rolul unui ‘partid la putere’ în lupta politică”.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Stefania check icon
    Oare domnul Croitoru nu vede ca suntem intr-o zona in care politicul nu mai este reprezentat de alegatori de loc? Nu vede ca se contesta absolut tot? Nu vede ca romanii nu mai au incredere in stat? Nu vede ca tanara generatie nu doreste lideri, pentru ca s-au saturat de incompetenta lor? Noi tot o dam cu politicul si productivitatea muncii limbajul de lemn invatat de la comunisti.Nu vede oare ca lumea pe care noi o stim moare si se naste una complet noua?Omenii care se invart in cercurile puterii nu sunt capabili de o viziune macar pe 20 de ani.Poate sa-si imagineze domnul Croitoru cum va fi lumea peste 20 de ani? Cum o sa analizeze productivitatea muncii facuta cu un "touch"? Informatizarea, exact lucrul esential lipseste din strategia dvs.Din cauza unor oameni ca dumneavoastra nu putem merge mai departe, pentru ca nu sunteti in stare sa vedeti in viitor!Domnule Croitoru, aruncati ochelarii de cal pe care-i purtati, ca sa puteti vedea realitatea!
    Comunismul a esuat, capitalismul a esuat.Exact asta traim, falimentul capitalismului.Trebuie pus ceva in loc.Poate o democratie participativa?
    • Like 0
  • check icon
    Daca BNR are in top management asa oameni, pai atunci este trist rau. Coruptia este un fenomen social mai mare sau mai redus in functie de eficienta mecanismelor de control. In Romania mecanismele de control au fost distruse, nu diminuate ci distruse. 1. Controlul justitiei nu se mai realizeaza datorita organizarii structural gresite a acesteia. 2. Controlul democratic nu functioneaza in tari cu sisteme electorale pe liste blocate si conditii de implicare civica directa dependente de factorul politic. Reiau: pentru ca justitia sa fie independenta ar trebui: a) judecatorii sa fie independenti. Ei nu sunt independenti fiindca: i) sunt finantati de la guvern (executiv) cand ar putea sa se finanteze din taxele judiciare. ii) sunt facuti colegi si dependenti cu/de procurori care reprezinta statul. iii) sunt organizati in caste iresponsabile social. b) judecatorii sunt incompetenti fiindca sunt necompetitivi, fiindca nu intra in nici o competitie (corpul profesional este limitat la tocilarii care reusesc la INM), avem judecatori de 23, 24 de ani care inca nu au avut o prietena si care decis viata si proprietatea oamenilor si care nu au proprietatea termenilor, nu se raporteaza decat la proceduri imbecile si deloc la principiile de drept. c) taxele de timbru judiciar nu ar trebui stabilite in abstract ci in concret in functie de cheltuielile angajate de instante pentru solutionarea unui proces sau altul. d) instantele nu impun si nu cauta recuperarea prejudiciilor. Totul se rezuma la pedepsirea celui vinovat, cam ca in evul mediu si cel vinovat este executantul si nu beneficiarul prejudiciului. Instantele cauta sa sanctioneze nerespectarea unor proceduri si nu identificarea vinovatilor reali. {e controlul democratic altadata.
    • Like 0
  • Ce „productivitatea muncii”?! Asta înseamnă investiție în utilaje moderne, INVESTIȚII DE CAPITAL. Poți să fii tu cel mai harnic, dacă tu dai cu sapa și vecinul cu tractorul și combina, nu vei avea în veci productivitatea lui! Ce legătură are asta cu „libertatea proprietății”?! Niciuna, bateți câmpii cu texte sforăitoare! De asta vreți să spuneți că nu intră capital în România, pentru că nu avem „libertatea proprietății”...?
    • Like 0
  • check icon
    Domnule Croitoru, că vă văd protocronist, spuneține clar: dar un guvernator al unei bănci europene este normal să stea cu fundulețul pe scaun timp de 26 de anișori bătuți pe muche? Nu că aș avea ceva cu domnul ori cu fundulețul lui, doamne ferește, vă întreb ca principiu filosofic, de viață, de management. Vi se pare, așadar, normal acest lucru? Parol, nu divulg nimănui răspunsul, rămâne între noi, patrioții, cei care luptăm pentru interesul național, cum adânc zicea cineva...
    • Like 0
    • @
      check icon
      spuneți-ne, am pus acolo „non breaking hyphen”, dar văd că softul dv. e slăbuț. Puneți odată butonul ăla de edit?
      • Like 0
  • Oare Dl Croitoru chiar nu realizeaza ca institutia la care lucreaza este cea mai HORROR intre toate institutiile existente in Romania? Tot ce infiereaza bancheru' national se intoarce impotriva sa si a corifeilor guvernatorului care populeaza incinta acelei cladiri!
    • Like 0
  • 1.Nu domnule Croitoru ! Nu libertatea proprietatii si liberatea redusa fata de coruptie sunt cauzele problemelor economice si sociale din Romania.Am sa exemplific motivele:
    1.Libertatea proprietatii :Majoritatea prorpietarilor si-au primit dreptul de proprietate (e adevarat ca mult mai tarziu in timpul guvernarii conventiei democrate) dar nici un fost proprietar nu a investit nimic in fosta proprietate absolut toti au preferat sa vanda ca sa se imbogateasca (Nu ca ar fi ceva rau in asta) dar nu a fost un factor de dezvoltare. Multe proprietati au fost rase doar pentru pozitia terenului in vederea amplasarii de mall-uri. Chiar si fostii proprietari de fabrici si uzine care au fost recompensati prin titluri la fondul proprietatea si-au vandut participatiile fie direct pe piata fie samsarilor de drepturi litigioase la ANRP. Deci nici o investitie serioasa ca urmare a retrocedarilor. Libertatea redusa fata de coruptie e un termen relativ ,coruptia e prezenta in mai toate statele doar ca la noi a luat avant dintr-un motiv simplu:Saracia sau mai precis lipsa posibilitatii de a trai decent din munca (desi e scris in constitutie ca statul trebuie sa se ocupe sa ofere un nivel de trai decent populatiei). In afara de o legislatie aspra cu privire la coruptie trebuie asigurate si mijloacele respectarii legii adica fiecare cetatean sa poata traii decent din munca ceea ce nu e cazul in Romania ,majoritatea nu respecta legea pentru ca nu-si pot asigura o viata decenta si atunci risca pentru ca nu au ce pierde (nu vorbesc de cei putini smecheri conectati politic care fac asta pentru ca pot si au obligatii-astia exista in toate statele)
    2.Nu exista o separare efectiva decat la nivelul judecatorilor dar si aici sunt multe interventii mai ales la nivel de functii de conducere iar la procurori e si mai pregnant pentru ca factorul politic nu vrea sa lase din mana influenta dar nu asta e principalul motiv (in vremea comunismului interventiile erau si mai vizibile ,totusi coruptia era mult mai putin prezenta pentru ca atunci cetatenii obisnuiti isi puteau intretine famiiliie fara sa incalce legea avand garantia locului de munca si un venit decent, infractiunile erau mult mai putin frecvente)
    3.Productivitatea muncii (un slogan des livrat de top management sau de patronat) pentru a nu creste salariile care a devenit in timp o adevarat doctrina dar care e falsa.
    a) Salariile sunt stabilite pe piata prin raport cerere/oferta de forta de munca nu de productivitate ( in perioada 2006-2008 datorita intrarilor de capital pe piata au crescut salariile fara legatura cu productivitatea la fel cum in 2009-2011 au scazut brusc odata cu iesirile de capitaluri generate de criza financiara tot fara legatura cu productivitatea)
    Apoi daca asta e o legitate economica de ce nu se aplica si top managementului care nu se raporteaza la productivitatea muncii ci la alti indicatori la fel ca si patronilor care primesc dividende fara nici o legatura cu productivitatea lor (salariile nu vor creste nu datorita productivitatii ci datorita lacomiei top managementului care fie vorba intre noi castiga uneori de sute sau mii de ori cat salariul mediu fara nici o legatura cu productivitatea iar patronatul va prefera sa creasca dividendele in caz de crestere economica decat sa mareasca salariile tot fara nici o legatura cu productivitatea . Singura posibilitate de crestere a salariilor este prin cresterea capitalurilor fie prin intrari fie prin acumulare in asa fel incat sa fie un raport echilibrat intre capital si forta de munca cum a fost in 2008 dar e putin probabil in Romania in viitorul apropiat.
    4. Asta s-a prezentat la pct 1
    5.Nu cred intr-o separare reala a curtii constitutionale de politica devreme ce membrii ei sunt numiti politic si de facto voteaza in favoarea celor care i-au numit acolo (partide,presedinte,guvern etc imi aduc aminte ce batalii erau duse in parlament pentru impunerea unor membrii cu votare la 12 noaptea in plen) deci nu vad o reducere a libertatii politice.
    6.Fragilitatea geostrategica e data de faptul ca Ucraina nu are o economie viabila (e practic in faliment si depinde de imprumuturile externe) . Nu e cazul Romaniei dar nici Romania nu sta pe roze datorita deficitelor cronice si a faptului ca statul nu mai are un rol de reglator in economie (cu un deficit bugetar substantial si cu resurse reduse statul nu mai poate juca un rol important in dezvoltarea economica ) in asa fel incat sa poata asigura o pozitie geostrategica practic 70 % din PIB e creat de capitalul strain (noi nu avem excedentele Germaniei si nici resursele de combustibili si materii prime ale Rusiei)
    7&8.Cred ca se va asigura o separare reala cand procurorii nu vor mai fi numiti ci alesi
    9.Cred cu tarie in independenta BNR si membrii CA ai BNR sa aiba salarii decente dar as prefera sa nu mai fie numiti politicieni in CA ci profesionisti de exemplu numirile sa se faca de Academia Romana.
    • Like 0
    • @ Rusu Liviu
      analiza dumneavoastra ar fi perfecta daca la A. "proprietari" analizati 1. varsta, educatia, posibilitatile materiale, etc 2. dimensiunile financiare ale proprietatilor, apartamente, imobile, terenuri intra / extra vilane, fabrici, etc B. la "proprietate" 1. starea proprietatii (adica in ce stare sunt utilajele, caile de acces, cladirile nationalizate) 2. proiectia in actualitate a intreprinderilor nationalizate prin LEGE nr.119 din 11 iunie 1948 pentru naţionalizarea intreprinderilor ... si ma opresc ... altfel analia dumneavostra da vina pe omul de rand care a fost jefuit de cei care trebuiau sa vegheze la mentinerea dreptatii
      • Like 0
    • @ Andriescuus Lucian
      poi la A nu ma refer la mici proprietari de apartamente nationalizate cum au fost cele cumparate de muncitori de la societatea de gaz sau cea de electricitate ci la multi proprietari de vile in primaverii sau de conace cu multe etaje care fie sunt batrani fie au murit dar nici un mostenitor nu a dorit sa investeasca un sfant. Apoi proprietarii de fabrici gen Aushnitt sau Malaxa au dorit proprietatile in natura desi statul a investit in cei 45 de ani de comunism in ele si nici ei desi au venit din America cu posibilitati materiale substantiale nu au dorit sa investeasca in ele ci mai degraba in avocati pentru tranzactii cat mai profitabile decat sa faca ceva pentru economia tarii,iar cladirile din zone centrale le-au vandut lui Gigi Becali. Nici unul nu a fost patriot sau sa aiba o responsabilitate sociala cum au patronii in in alte tari. Bineinteles ca omul de rand a fost jefuit si de cei care trebuiau sa vegheze la mentinerea dreptatii si de noii proprietari car nu au creat nici un loc de munca . Au preferat sa-si preia proprietatile si sa le vanda la proprietarii de mall-uri sau de terase pentru ca zona era centrala .Pot da cateva exemple fosta IPRS Baneasa a fost desfiintata pentru valoarea imobiliara a terenului desi a fost creata de comunisti nu a fost nationalizata , nu mai vorbesc de Tractorul Brasov,de Aro Campulung , de Fabrica de echipamente periferice , de IMGB de Uzinele Grivita etc, practic nu mai avem industrie romaneasca indiferent de proprietate.Combinatele (cele care nu s-au inchis) sunt in maini straine care nu au nici un interes sa dezvolte economia , multe au fost cumparate pentru a fi desfiintate prin preluare ostila .apoi a fost vandut terenul cu profit si statul a ramas sa ecologizeze zona cu cheltuieli imense de la buget.
      • Like 0


Îți recomandăm

Silvia Demeter

Acel grajd avea să capete, în doi ani, o nouă funcțiune - living, dining și bucătărie în ceea ce avea să devină, prin măiestria arhitectei, reședința de vară a Prințului Charles. Totul cu un mesaj – păstrarea tradiției, salvarea patrimoniului arhitectural din zonele rurale ale României. Foto opiniatimisoarei.ro

Citește mai mult

Testare Covid-19

„Toată lumea așteaptă ca rezultatul să fie pozitiv sau negativ. În biologia moleculară, rezultatul este detectabil/ nedetectabil. Negativ sau pozitiv se pot asocia altor tipuri de teste, dar nu acestor tipuri de teste”, explică dr. Andreea Alexandru, director medical, divizia de laboratoare Regina Maria.

Citește mai mult

Navigând împreună spre viitor

„M-a luat așa, ca pe șah, m-a aranjat, deci eu nu gândeam în perioada aia. De fapt, când primești vestea asta, tu... ești pur și simplu... te oprești în timp și ai în față un hău și nu știi unde să pornești”. Aceasta este mărturia Lilianei, a cărei poveste impresionantă vă invit să o descoperiți.

Citește mai mult