Mă număr printre aceia care au susținut cu argumente că libertatea redusă față de corupție și libertatea redusă a proprietății sunt cauza de fond a problemelor majore economice, sociale și politice din România.
Concluzia este aceea că o strategie pentru România, care să rezolve aceste probleme și să permită creșterea nivelului de trai ar trebui să aibă doar 2 priorități: (i) clarificarea drepturilor de proprietate (sau altfel spus, creșterea libertății proprietății) și (ii) reducerea corupției.
Prezint mai jos cauzele și efectele acestor libertăți reduse, așa cum au fost ele evidențiate în articolele în care le-am discutat. (Lista acestor articole este prezentată la sfârșit). Cauzele și efectele respective explică domnia slabă a legii în România și dependența mare de redistribuirea de la bugetul public a prea multor români. Ele subliniază necesitatea centrării strategiei pe cele două priorități enunțate.
CAUZELE NIVELULUI REDUS AL CELOR DOUĂ LIBERTĂȚI:
1.Libertatea redusă față de corupție și libertatea redusă a proprietății (neclaritatea drepturilor de proprietate) au drept cauză fundamentală un consens politic implicit apărut la începutul anilor 1990, când s-a acceptat libertatea politică și alte libertăți, dar nu clarificarea drepturilor de proprietate și reducerea corupției (Croitoru, 2015a; Croitoru, 2015b);
2.Acest consens politic, dintr-o altă perspectivă, a privit menținerea unei separări de facto insuficiente între puterile statului (Croitoru, 2016a);
EFECTELE ECONOMICE ȘI POLITICE ALE NIVELULURILOR REDUSE ALE CELOR DOUĂ LIBERTĂȚI:
3.Productivitatea muncii nu poate crește la niveluri relativ înalte. Din cauza creșterii prea lente a productivității, salariile nu pot crește. Din această cauză, nivelul de trai nu poate progresa (Croitoru, 2015c);
4.S-a creat o discrepanță nesustenabilă între cele două libertăți reduse (libertatea proprietății și libertatea față de corupție) și celelalte 8 libertăți economice relativ înalte. E ca și când construiești zgârie nori pe fundații slabe. Nicio strategie de dezvoltare a României nu a vizat întărirea fundației (Croitoru 2016b);
5.Au apărut semnele unei reduceri a libertății politice. Acestea au luat forma unor acțiuni care au ridicat semne de întrebare privind constituționalitatea lor: demiterea șefilor Senatului, Camerei Deputaților și Avocatului Poporului și limitarea temporară a competențelor Curții Constituționale a României referitor la decizii ale Parlamentului, pentru a ajunge la referendumul pentru demiterea președintelui României din 2012, care susținea lupta pentru o separare reală de facto a puterilor statului (Croitoru 2016c). Marțea neagră și alegerile prezidențiale din noiembrie 2014 sunt alte exemple puternice (Croitoru 2014a);
6.Vulnerabilizează poziția geo-strategică a țării. Ucraina este un bun exemplu în care se poate vedea că libertatea redusă a proprietății și corupția au slăbit capacitatea de a evita problemele geo-strategice (Croitrou, 2014b);
7.S-a intensificat, la nivelul întregii societăți, „lupta dintre cei care doresc o separare reală (de facto) între puterile statului (cea legislativă, cea executivă și cea juridică) și cei care nu o doresc” (Croitoru 2016a);
8.Lupta unor politicieni pentru oprirea tendinței de separare de facto a puterilor statului tinde să fie forța care determină alianțele politice. Politicienii și alte segmente din societate care nu doresc această separare de facto „luptă pentru a obține majorități care pot face unul din două lucruri, dacă nu pe amândouă: a) readucerea în mod eficient a procurorilor și a justiției sub influență politică…; b) votarea în prezent a unui set de legi sau rezoluții care să garanteze că independența de facto a procurorilor și a justiției nu va duce la răscolirea trecutului…” (Croitoru 2016a);
9.Au fost transmise semnale explicite sau implicite dinspre unii politicieni privind reducerea independenței BNR (Croitoru 2016d, 2016e). Aceasta este o dovadă a nesustenabilității discrepanței dintre libertatea scăzută a proprietății și corupția larg răspândită, pe de o parte, și libertatea monetară relativ înaltă, pe de altă parte.
Lista articolelor
Lucian Croitoru (2014a), „Miracolul Românesc din 16 noiembrie: o explicație economică”,
Lucian Croitoru (2014b), „Ucraina: cauza economică profundă a crizei și lecția pentru România”
Lucian Croitoru (2015a), „Este bun un consens politic?”
Lucian Croitoru (2015b), „Simbioza”
Lucian Croitoru (2015c), „Cine nu lasă România să se dezvolte”
Lucian Croitoru (2016a), „Forța care determină alianțele și majoritățile politice în ultimii ani”
Lucian Croitoru (2016b), „Niște zgârie-nori pe chirpici”
Lucian Croitoru (2016c), „Spoliation vs. ‘The right not to lie’: An economic theory of the 2012 political crisis leading to the referendum to impeach the President of Romania”, International Review of Social Research. Volume 6, Issue 3, Pages 118–128, ISSN (Online) 2069-8534, DOI: 10.1515/irsr-2016-0015, August 2016
Lucian Croitoru (2016d), „Nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită”
Lucian Croitoru (2016e), „Cum a ajuns BNR să joace rolul unui ‘partid la putere’ în lupta politică”.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Comunismul a esuat, capitalismul a esuat.Exact asta traim, falimentul capitalismului.Trebuie pus ceva in loc.Poate o democratie participativa?
1.Libertatea proprietatii :Majoritatea prorpietarilor si-au primit dreptul de proprietate (e adevarat ca mult mai tarziu in timpul guvernarii conventiei democrate) dar nici un fost proprietar nu a investit nimic in fosta proprietate absolut toti au preferat sa vanda ca sa se imbogateasca (Nu ca ar fi ceva rau in asta) dar nu a fost un factor de dezvoltare. Multe proprietati au fost rase doar pentru pozitia terenului in vederea amplasarii de mall-uri. Chiar si fostii proprietari de fabrici si uzine care au fost recompensati prin titluri la fondul proprietatea si-au vandut participatiile fie direct pe piata fie samsarilor de drepturi litigioase la ANRP. Deci nici o investitie serioasa ca urmare a retrocedarilor. Libertatea redusa fata de coruptie e un termen relativ ,coruptia e prezenta in mai toate statele doar ca la noi a luat avant dintr-un motiv simplu:Saracia sau mai precis lipsa posibilitatii de a trai decent din munca (desi e scris in constitutie ca statul trebuie sa se ocupe sa ofere un nivel de trai decent populatiei). In afara de o legislatie aspra cu privire la coruptie trebuie asigurate si mijloacele respectarii legii adica fiecare cetatean sa poata traii decent din munca ceea ce nu e cazul in Romania ,majoritatea nu respecta legea pentru ca nu-si pot asigura o viata decenta si atunci risca pentru ca nu au ce pierde (nu vorbesc de cei putini smecheri conectati politic care fac asta pentru ca pot si au obligatii-astia exista in toate statele)
2.Nu exista o separare efectiva decat la nivelul judecatorilor dar si aici sunt multe interventii mai ales la nivel de functii de conducere iar la procurori e si mai pregnant pentru ca factorul politic nu vrea sa lase din mana influenta dar nu asta e principalul motiv (in vremea comunismului interventiile erau si mai vizibile ,totusi coruptia era mult mai putin prezenta pentru ca atunci cetatenii obisnuiti isi puteau intretine famiiliie fara sa incalce legea avand garantia locului de munca si un venit decent, infractiunile erau mult mai putin frecvente)
3.Productivitatea muncii (un slogan des livrat de top management sau de patronat) pentru a nu creste salariile care a devenit in timp o adevarat doctrina dar care e falsa.
a) Salariile sunt stabilite pe piata prin raport cerere/oferta de forta de munca nu de productivitate ( in perioada 2006-2008 datorita intrarilor de capital pe piata au crescut salariile fara legatura cu productivitatea la fel cum in 2009-2011 au scazut brusc odata cu iesirile de capitaluri generate de criza financiara tot fara legatura cu productivitatea)
Apoi daca asta e o legitate economica de ce nu se aplica si top managementului care nu se raporteaza la productivitatea muncii ci la alti indicatori la fel ca si patronilor care primesc dividende fara nici o legatura cu productivitatea lor (salariile nu vor creste nu datorita productivitatii ci datorita lacomiei top managementului care fie vorba intre noi castiga uneori de sute sau mii de ori cat salariul mediu fara nici o legatura cu productivitatea iar patronatul va prefera sa creasca dividendele in caz de crestere economica decat sa mareasca salariile tot fara nici o legatura cu productivitatea . Singura posibilitate de crestere a salariilor este prin cresterea capitalurilor fie prin intrari fie prin acumulare in asa fel incat sa fie un raport echilibrat intre capital si forta de munca cum a fost in 2008 dar e putin probabil in Romania in viitorul apropiat.
4. Asta s-a prezentat la pct 1
5.Nu cred intr-o separare reala a curtii constitutionale de politica devreme ce membrii ei sunt numiti politic si de facto voteaza in favoarea celor care i-au numit acolo (partide,presedinte,guvern etc imi aduc aminte ce batalii erau duse in parlament pentru impunerea unor membrii cu votare la 12 noaptea in plen) deci nu vad o reducere a libertatii politice.
6.Fragilitatea geostrategica e data de faptul ca Ucraina nu are o economie viabila (e practic in faliment si depinde de imprumuturile externe) . Nu e cazul Romaniei dar nici Romania nu sta pe roze datorita deficitelor cronice si a faptului ca statul nu mai are un rol de reglator in economie (cu un deficit bugetar substantial si cu resurse reduse statul nu mai poate juca un rol important in dezvoltarea economica ) in asa fel incat sa poata asigura o pozitie geostrategica practic 70 % din PIB e creat de capitalul strain (noi nu avem excedentele Germaniei si nici resursele de combustibili si materii prime ale Rusiei)
7&8.Cred ca se va asigura o separare reala cand procurorii nu vor mai fi numiti ci alesi
9.Cred cu tarie in independenta BNR si membrii CA ai BNR sa aiba salarii decente dar as prefera sa nu mai fie numiti politicieni in CA ci profesionisti de exemplu numirile sa se faca de Academia Romana.