Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

O veste bună pentru sectorul de retail: Adio bonuri fiscale pentru plățile cu cardul. Totuși, sunt necesare clarificări privind mecanismele de aplicare a bonurilor fiscale electronice

Plata cu cardul. Imagine sugestivă. Foto: Profimedia Images

Foto Profimedia Images

Începând cu 26 decembrie 2024, o nouă lege (Legea nr. 317/2024 care modifică și completează OUG nr. 28/1999 și articolul 319 din Codul fiscal) stabilește că bonurile fiscale nu mai sunt comunicate (imprimate sau înmânate în funcție de formatul lor) pentru încasările realizate cu carduri bancare, decât la solicitarea expresă a clienților.

Astfel, soluția legislativă introduce o flexibilitate importantă în utilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale, permițând tranzacții mai eficiente și mai rapide cu cardurile de credit și debit. Se așteaptă ca această schimbare să aducă beneficii semnificative atât pentru comercianți, cât și pentru consumatori, facilitând o experiență de cumpărare mai fluidă și mai modernă.

Măsura a fost propusă de mult timp de mediul de afaceri în cadrul dezbaterilor publice asupra diverselor proiecte de acte normative. Reprezentanții mediului de afaceri au argumentat, în repetate rânduri, că simplificarea circulației bonurilor fiscale pentru plățile cu cardul ar simplifica semnificativ procesele administrative și ar reduce costurile operaționale. De asemenea, această măsură aliniază România cu alte state din Uniunea Europeană care au adoptat deja măsuri similare.

Textul legal specifică obligația de "imprimare/înmânare" a bonurilor fiscale, menționând că obligația emiterii acestor bonuri fiscale va continua să existe la nivelul companiilor, dar acestea vor trebui să le comunice clienților doar la solicitarea expresă a acestora. Această formă a textului schimbării legislative a rezultat din dezbaterile din Parlament, în contextul punctului de vedere negativ transmis de Guvernul României și avizului negativ al Consiliului Economic și Social cu privire la varianta inițială a proiectului de lege care avea în vedere eliminarea obligației de "emitere" a bonurilor fiscale în cazul încasărilor cu cardul bancar de debit sau de credit. Astfel, reglementările în vigoare referitoare la emiterea și păstrarea bonurilor fiscale vor trebui respectate în continuare de către companii.

Pe lângă faptul că simplifică semnificativ derularea tranzacțiilor comerciale, măsura contribuie la îmbunătățirea profilului de responsabilitate socială corporativă, mai ales în contextul politicilor de ESG, adoptând practici mai sustenabile, cum ar fi reducerea utilizării hârtiei. 

Totodată, modificarea legislativă menționează expres că lipsa solicitării și comunicării unui bon fiscal nu afectează drepturile consumatorilor. Clienții urmează să își exercite drepturile legale în baza extraselor bancare aferente. Totuși, rămâne de văzut cum vor dovedi, în practică, consumatorii achiziția de bunuri și servicii în baza extraselor bancare, având în vedere că de multe ori acestea nu conțin decât referiri punctuale la suma achitată și furnizorul care a încasat-o, fără a indica de cele mai multe ori obiectul achiziției. Totuși, în contextul în care agenții economici vor fi în continuare obligați să emită bonuri fiscale, deci o solicitare din partea consumatorilor ar putea fi urmărită prin raportare la evidențele acestora, modificarea legislativă ar putea genera nevoia unei adaptări a tehnologiei și politicilor comerciale ale comercianților pentru a asigura protecția consumatorilor și, în același timp, contracararea abuzurilor.

În egală măsură, schimbarea legislativă vizează și eliminarea obligativității emiterii facturii pentru aceleași operațiuni cu cardul bancar, fiind modificate și prevederile Codului fiscal. De asemenea, este eliminată obligația utilizării aparatelor de marcat electronic și emiterii facturilor pentru tranzacțiile efectuate prin intermediul echipamentelor nesupravegheate de tipul automatelor comerciale ce funcționează exclusiv pe bază de plăți cu cardul bancar.

Concluzionând, această modificare legislativă răspunde practicilor și tendințelor existente în Uniunea Europeană și la nivel global. Deși în majoritatea statelor (e.g., Germania, Olanda, SUA, Marea Britanie, Japonia) utilizarea tranzacțiilor fără numerar este intens încurajată, fiind generalizată emiterea și comunicarea prin mijloace electronice a bonurilor fiscale, legiuitorul român a ales o variantă care merge un pas înainte, eliminând însăși regula comunicării bonurilor fiscale către clienți pentru încasările cu cardul bancar, cu excepția cazului în care sunt solicitate de aceștia.

Pe lângă avantajele clare pe care această intervenție legislativă o aduce bunei derulări a afacerilor din România, considerăm că de lege ferenda este util și chiar necesar ca legiuitorul să reglementeze mai clar și detaliat mecanismele de aplicare a bonurilor fiscale electronice, pentru a alinia într-o manieră coerentă regimul emiterii, circulației și arhivării acestora, prin raportare la regimul bonurile fiscale emise pe format hârtie sau convertite în format electronic. 

A contribuit Mihail Boian, Partener D&B David și Baias

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Studenți la calculator

Din când în când mai schimb vorbe la o cafea, la sfârșit de săptămână, cu studenții sau foștii studenți cu care am lucrat în diverse momente ale vieții. Fac asta de ani de zile și încă îmi face plăcere. La început, când încercam să ne cunoaștem mai bine, eram convinsă că stăpânesc bine limba română. Aveam impresia că știu nuanțe, subtexte, ritmuri. Până într-o zi, acum câțiva ani, când unul dintre ei a spus: „Mamăăă, ce vibe soft are mesajul ăsta, dar totuși e on point.” Și-atunci am realizat că trebuie să mai învăț.

Citește mai mult

Fady Fady Chreih | Reginamaria.ro

De la etajul 17 al unei clădiri emblematice din Nordul Bucureștiului, orașul pare mai verde și mai ordonat. Fady Chreih, CEO-ul Rețelei private de sănătate Regina Maria, îmi povestește, într-un interviu pentru platforma republica.ro, despre cum s-a transformat o afacere locală lansată în toamna lui 1995 într-un motor al unei schimbări culturale- a redefinit ce înseamnă să fii pacient, medic și angajator într-o Românie care se caută încă pe sine și face eforturi să găsească răspunsuri la întrebări dificile în istoria sa de după 1990. În 20230, Regina Maria vizează afaceri de 1 miliard de euro, dublu față de astăzi.

Citește mai mult

politician - Foto: Mihajlo Maricic / Panthermedia / Profimedia

O funcție atât de importantă, cum este cea de prim-ministru, este ocupată de o persoană care este numită oficial de președintele României, în principiu la propunerea partidelor politice reprezentate în Parlament. Spun în principiu, deoarece o persoană din zona non politică ar putea fi numită de președintele țării și eventual votată de partidele reprezentate în Parlament. Foto: Profimedia

Citește mai mult

fermierul din Sânbenedic

Într‑o Românie în care încă ne mai întrebăm cum rămâne cu agricultura noastră, poveştile oamenilor care se încăpăţânează să construiască ceva aici, la noi acasă, capătă valoare. La Republica am tot scris despre antreprenori, despre profesori, despre doctori, despre tineri plecaţi şi întorşi, încercând să arătăm că se poate. E și cazul lui Adi Lupean, ne arată tuturor că se poate.

Citește mai mult