Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

O veste bună pentru sectorul de retail: Adio bonuri fiscale pentru plățile cu cardul. Totuși, sunt necesare clarificări privind mecanismele de aplicare a bonurilor fiscale electronice

Plata cu cardul. Imagine sugestivă. Foto: Profimedia Images

Foto Profimedia Images

Începând cu 26 decembrie 2024, o nouă lege (Legea nr. 317/2024 care modifică și completează OUG nr. 28/1999 și articolul 319 din Codul fiscal) stabilește că bonurile fiscale nu mai sunt comunicate (imprimate sau înmânate în funcție de formatul lor) pentru încasările realizate cu carduri bancare, decât la solicitarea expresă a clienților.

Astfel, soluția legislativă introduce o flexibilitate importantă în utilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale, permițând tranzacții mai eficiente și mai rapide cu cardurile de credit și debit. Se așteaptă ca această schimbare să aducă beneficii semnificative atât pentru comercianți, cât și pentru consumatori, facilitând o experiență de cumpărare mai fluidă și mai modernă.

Măsura a fost propusă de mult timp de mediul de afaceri în cadrul dezbaterilor publice asupra diverselor proiecte de acte normative. Reprezentanții mediului de afaceri au argumentat, în repetate rânduri, că simplificarea circulației bonurilor fiscale pentru plățile cu cardul ar simplifica semnificativ procesele administrative și ar reduce costurile operaționale. De asemenea, această măsură aliniază România cu alte state din Uniunea Europeană care au adoptat deja măsuri similare.

Textul legal specifică obligația de "imprimare/înmânare" a bonurilor fiscale, menționând că obligația emiterii acestor bonuri fiscale va continua să existe la nivelul companiilor, dar acestea vor trebui să le comunice clienților doar la solicitarea expresă a acestora. Această formă a textului schimbării legislative a rezultat din dezbaterile din Parlament, în contextul punctului de vedere negativ transmis de Guvernul României și avizului negativ al Consiliului Economic și Social cu privire la varianta inițială a proiectului de lege care avea în vedere eliminarea obligației de "emitere" a bonurilor fiscale în cazul încasărilor cu cardul bancar de debit sau de credit. Astfel, reglementările în vigoare referitoare la emiterea și păstrarea bonurilor fiscale vor trebui respectate în continuare de către companii.

Pe lângă faptul că simplifică semnificativ derularea tranzacțiilor comerciale, măsura contribuie la îmbunătățirea profilului de responsabilitate socială corporativă, mai ales în contextul politicilor de ESG, adoptând practici mai sustenabile, cum ar fi reducerea utilizării hârtiei. 

Totodată, modificarea legislativă menționează expres că lipsa solicitării și comunicării unui bon fiscal nu afectează drepturile consumatorilor. Clienții urmează să își exercite drepturile legale în baza extraselor bancare aferente. Totuși, rămâne de văzut cum vor dovedi, în practică, consumatorii achiziția de bunuri și servicii în baza extraselor bancare, având în vedere că de multe ori acestea nu conțin decât referiri punctuale la suma achitată și furnizorul care a încasat-o, fără a indica de cele mai multe ori obiectul achiziției. Totuși, în contextul în care agenții economici vor fi în continuare obligați să emită bonuri fiscale, deci o solicitare din partea consumatorilor ar putea fi urmărită prin raportare la evidențele acestora, modificarea legislativă ar putea genera nevoia unei adaptări a tehnologiei și politicilor comerciale ale comercianților pentru a asigura protecția consumatorilor și, în același timp, contracararea abuzurilor.

În egală măsură, schimbarea legislativă vizează și eliminarea obligativității emiterii facturii pentru aceleași operațiuni cu cardul bancar, fiind modificate și prevederile Codului fiscal. De asemenea, este eliminată obligația utilizării aparatelor de marcat electronic și emiterii facturilor pentru tranzacțiile efectuate prin intermediul echipamentelor nesupravegheate de tipul automatelor comerciale ce funcționează exclusiv pe bază de plăți cu cardul bancar.

Concluzionând, această modificare legislativă răspunde practicilor și tendințelor existente în Uniunea Europeană și la nivel global. Deși în majoritatea statelor (e.g., Germania, Olanda, SUA, Marea Britanie, Japonia) utilizarea tranzacțiilor fără numerar este intens încurajată, fiind generalizată emiterea și comunicarea prin mijloace electronice a bonurilor fiscale, legiuitorul român a ales o variantă care merge un pas înainte, eliminând însăși regula comunicării bonurilor fiscale către clienți pentru încasările cu cardul bancar, cu excepția cazului în care sunt solicitate de aceștia.

Pe lângă avantajele clare pe care această intervenție legislativă o aduce bunei derulări a afacerilor din România, considerăm că de lege ferenda este util și chiar necesar ca legiuitorul să reglementeze mai clar și detaliat mecanismele de aplicare a bonurilor fiscale electronice, pentru a alinia într-o manieră coerentă regimul emiterii, circulației și arhivării acestora, prin raportare la regimul bonurile fiscale emise pe format hârtie sau convertite în format electronic. 

A contribuit Mihail Boian, Partener D&B David și Baias

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult

Solar Resources

V-am spus anul trecut povestea IT-stului care a făcut o „reconfigurare de traseu” în carieră: sătul de orele pierdute în trafic în București, s-a întors „la țară”, lângă Turnu Măgurele, să facă agricultură bio.

Citește mai mult

Post Malone

A deschis turneul său european ”The Big Ass Tour” la Cluj și a spus în fața tuturor că nu a mai fost niciodată în România, dar că e „ireal” că a fost primit atât de bine aici. A vorbit cu sinceritate despre începuturile sale și despre cum i se zicea la început că va fi un „one hit wonder”. Am descoperit la Untold X un artist cu o voce foarte bună, inepuizabilă, ca o baterie cu reîncărcare rapidă: la finalul fiecărei piese părea că rămâne fără suflare. În mod neașteptat, se reîncărca în câteva zeci de secunde în care i se auzea respirația adâncă și intra cu aceeași forță în următoarea melodie. E foarte valoros Post Malone, pentru mine, revelația acestei ediții (foto: Inquam Photos / Vlad Bereholschi).

Citește mai mult