O veste proastă: SUA sunt în urma Chinei în cursa dezvoltării noilor tehnologii precum sistemele de propulsie hipersonică sau sistemele de comunicaţii de tip 5G şi 6G

Foto: Profimedia Images

O veste proastă în plan internațional, care are legătură cu intensificarea competiției dintre regimurile democratice și cele autocratice: Conform unui studiu realizat pe parcursul unui an de organizația australiană Strategic Policy Institute, SUA sunt în urma Chinei în cursa dezvoltării noilor tehnologii precum sistemele de propulsie hipersonică sau sistemele de comunicaţii de tip 5G şi 6G. Mai mult, Beijingul are potenţialul de a avea un monopol când vine vorba de nanomateriale şi biologie sintetică. 

Potrivit raportului, Statele Unite mai conduc doar când vine vorba de tehnologii precum dezvoltarea vaccinurilor, a computerelor cuantice şi a sistemelor de lansare în spaţiu.

Raportul s-a bazat pe studierea cercetărilor cu „impact puternic” în domeniul noilor tehnologii, concentrându-se asupra articolelor ştiinţifice apărute în publicaţii de top care au fost ulterior frecvent citate şi folosite în alte cercetări similare. „Cercetarea noastră arată că China a construit fundaţiile necesare pentru a deveni cea mai avansată super-putere mondială în domeniile ştiinţei şi tehnologiei, având uneori un avans impresionant în cercetările din domeniile tehnologiei emergente de importanţă mare”, se arată în raport.

„În privinţa unora dintre noile tehnologii, primele zece cele mai bune institute de cercetare din lume pot fi localizate toate în China şi împreună generează de nouă ori mai multe studii de mare impact decât ţara aflată pe locul doi, de multe ori SUA”, mai precizează raportul.

Totodată, se mai subliniază că Chinese Academy of Sciences, un organism de cercetare al guvernului comunist chinez, se află pe locul întâi sau pe al doilea la majoritatea dintre cele 44 de tehnologii avansate analizate. De altfel, raportul mai arată că o cincime dintre studiile de mare impact sunt realizate de cercetători chinezi cu pregătire postuniversitară în țări democratice precum Marea Britanie, Statele Unite, Australia, Canada și Noua Zeelandă.

Joe Biden a declarat în discursul privind starea naţiunii de la începutul lunii februarie, că SUA vor investi „în inovaţia americană, în industriile care vor defini viitorul şi pe care guvernul chinez vrea să le domine”. Însă institutul australian spune că Beijingul este pe cale de a stabili monopoluri în opt până la zece domenii de vârf, printre care se numără fabricarea nanomaterialelor, biologia sintetică, producţia de energie cu ajutorul amoniacului şi a hidrogenului sau domeniul bateriilor electrice. De asemenea, în ultimii cinci ani, China a produs aproape jumătate dintre cercetările de mare impact la nivel mondial în privinţa sistemelor de propulsie hipersonice, ceea ce a dus la crearea de rachete hipersonice ce pot transporta încărcătură nucleară.

Progresele Chinei în domeniul rachetelor hipersonice cu capacitate nucleară nu ar fi trebuit să fie o surpriză pentru agențiile de informații americane

Raportul mai indică faptul că progresele Chinei în domeniul rachetelor hipersonice cu capacitate nucleară nu ar fi trebuit să fie o surpriză pentru agențiile de informații americane „deoarece, în ultimii cinci ani, China a generat 48,49% din lucrările de cercetare de mare impact din lume în domeniul motoarelor avansate pentru avioane, inclusiv al motoarelor hipersonice, și găzduiește șapte dintre cele mai importante 10 instituții de cercetare din lume în acest domeniu tematic”. 

S-a mai constatat că, în general, există „un decalaj mare între China și SUA, care sunt cele două țări fruntașe, și toate celelalte”.

Cercetarea, lansată joi în cadrul Raisina Dialogue din New Delhi, a fost realizată de o echipă condusă de Jamie Gaida, analist senior în cadrul centrului internațional de politici cibernetice al Australian Strategic Policy Institute. Organizația a dezvăluit că cercetarea sa a fost finanțată de centrul de angajament global al Departamentului de Stat al SUA și de un grant din partea Proiectului special de studii competitive, o fundație care are ca scop consolidarea competitivității pe termen lung a Americii.

De asemenea, institutul a cerut democrațiilor să înființeze fonduri suverane mari pentru cercetare, dezvoltare și inovare în domeniul tehnologiei critice, pe care să le suplimenteze în fiecare an. Potrivit Australian Strategic Policy Institute, deși fondurile suverane ar trebui să sprijine cele mai promițătoare programe, guvernele ar trebui, de asemenea, să aloce unele fonduri pentru inițiativele de tip „moonshot”, cu risc și recompensă ridicată.

Democrațiile trebuie să își reînnoiască viziunea asupra modului în care își doresc să arate ordinea internațională

În raportul din acest an al Conferinței pentru Securitate de la Munchen se precizează că pentru ca principiile liberal-democratice să prevaleze asupra variantelor autocratice, democrațiile trebuie să își reînnoiască viziunea asupra modului în care își doresc să arate ordinea internațională.

Pe scurt, raportul evocă nevoia unei ordini internaționale reformate, bazată pe reguli, pentru a consolida rezistența democratică într-o eră de competiție sistemică acerbă cu regimurile autocratice. Dar pentru a face această viziune mai atractivă în rândul comunității internaționale mai largi și pentru a o ajuta să câștige concursul pentru viitoarea ordine internațională, democrațiile trebuie să țină seama și de criticile și preocupările legitime ale comunității internaționale mai largi. 

De reținut și că președintele american Joe Biden a afirmat încă de la începutul mandatului său că „miza secolului al XXI-lea este cine va prevala dintre democrație și autocrație”.

În 2021, când s-a adresat virtual Conferinței de Securitate de la Munchen, Biden a făcut apel la o comunitate transatlantică unită în fața Rusiei, atenționând că Vladimir Putin încearcă să slăbească UE și NATO. Mai mult, liderul de la Casa albă a subliniat atunci „o competiție strategică dură de lungă durată” cu China și a cerut Europei să acționeze la unison cu SUA având în vedere noua eră a competiției între democrațiile liberale și regimurile autoritare.

Europa, prinsă la mijloc în disputa comercială între SUA și China

Numai că această colaborare între UE și SUA nu trece prin cele mai bune faze. Pe 7 februarie am scris despre cum Europa a fost prinsă la mijloc în disputa comercială dintre SUA și China, dar și cum acest lucru ne afectează pe toți (link în primul comentariu).

Concret, în SUA a fost adoptat vara trecută planul american de investiţii (Inflation Reduction Act - IRA), care are o valoare de 370 de miliarde de dolari și prevede investiţii, reduceri de taxe, precum şi distribuirea de subvenţii pentru industriile verzi cum ar fi fabricarea de baterii pentru vehiculele electrice sau producţia de panouri solare. Este cel mai mare program adoptat vreodată în Statele Unite pentru combaterea schimbărilor climatice.

Obiectivul IRA constă în stimularea industriile verzi care vor fi cheia viitoarei economii. Pe scurt, companiile americane vor putea primi subvenţii similare celor pe care le obţin rivalele din China, cu condiţia să-şi fabrice produsele pe plan intern.

De ce se întâmplă asta? Pentru că regimul de la Beijing domină sectorul vehiculelor electrice, cu 78% din producţia globală de celule de baterii şi trei sferturi din marile uzine unde se produc bateriile litiu-ion, conform unui studiu al Brookings Institution din Washington.

Prin urmare, experții occidentali sunt de părere că unul din obiectivele cheie ale IRA îl reprezintă excluderea furnizorilor din China din lanţurile de aprovizionare de pe segmentul de energie verde. Altfel spus, prioritatea este reducerea dependenţei SUA de importurile din China.

Însă planul american de investiţii al administrației Biden a provocat frisoane la Bruxelles, liderii europeni temându-se că sprijinul generos va încuraja mutarea producţiei firmelor europene în Statele Unite. Mai mult, unele măsuri au fost criticate de oficialii Uniunii Europene ca fiind „protecţioniste” sau „discriminatorii” faţă de producătorii auto europeni. În plus, UE a cerut Statelor Unite să ofere derogări firmelor europene, cum ar fi cele acordate partenerilor comerciali Canada şi Mexic. Totuşi, încercările de a identifica o soluţie nu şi-au arătat roadele până acum.

În condițiile în care „subvențiile din străinătate denaturează concurența”, Ursula von der Leyen a anunțat că UE dorește să revizuiască regulile privind ajutoarele de stat pentru a permite statelor membre să ofere un sprijin mai bine direcționat industriilor ecologice, ca parte a unui nou „plan industrial Green Deal”.

Comisia Europeană recomandă redirecționarea fondurilor existente către o serie de noi obiective „net-zero” pentru 2030, oferind scutiri de taxe companiilor industriale europene pentru investițiile în tehnologie curată. Mai mult, un fond de suveranitate european ar urma să fie dezvăluit în vară.

O competiție greu de câștigat de UE

„Trebuie să avem o alternativă la ofertele lansate în străinătate. Vrem ca industria să rămână aici, să prospere aici”, declara Ursula von der Leyen pe 1 februarie 2023. Însă o analiză Politico Europe a arătat că planul UE intră într-o competiție pe care nu o poate câștiga. Planul anunțat de Comisia Europeană se bazează în mare parte pe liniile de finanțare deja existente, nu pe altele noi. Totodată, planul riscă să antagonizeze țările UE din cauza temerilor că de cea mai mare parte a subvențiilor vor beneficia țările mari. Iar SUA sunt conștiente că UE, cu noua sa inițiativă, nu are încă puterea de a riposta la deciziile americane. „UE face o mișcare importantă pentru tranziția verde. Dar firmele vor decide singure unde este cel mai atractiv mediu de afaceri”, a declarat un oficial american pentru Politico. Politico a mai atras atenția că încercările de a menține condițiile de concurență echitabile ale pieței interne vor afecta întotdeauna competitivitatea globală a UE. „Nu vom putea niciodată concura în condiții de egalitate cu Statele Unite când vine vorba de finanțare”, a afirmat un diplomat european sub condiția anonimatului. „Toată dezbaterea privind ajutorul de stat este o sabie cu două tăișuri. Dacă relaxăm prea mult restricțiile subvențiilor, atunci compromitem integritatea pieței unice. Dar dacă nu facem nimic, admitem eșecul. Asta nu este o opțiune”, a mai spus același oficial.

Într-un interviu pentru AFP de la începutul lunii februarie, Tobias Gehrke, membru al Consiliului Consiliul pentru Relații Externe din Berlin, a declarat că Washingtonul se gândeşte în primul rând la locuri de muncă în industrie şi la reducerea dependenţei de importurile din China, iar impactul asupra aliaţilor săi din Europa, Japonia şi Coreea de Sud este mai mult o situație de tipul „victima colaterală”. „Nu cred că America vrea să pedepsească Europa. Nu cred că s-au gândit deloc la Europa”, a mai spus Gehrke.

O poziție similară a avut și Cecilia Malmstroem, fost comisar european pentru comerţ şi acum cercetător principal la Peterson Institute în Washington. „Europa a devenit o victimă colaterală în acest efort de reducere a dependenţei de China. Nu cred că măsura îi vizează intenţionat pe europeni”, a spus aceasta, care adaugă că planul american de investiții este mai curând un produs al războiului comercial cu China început în timpul preşedinţiei lui Donald Trump.

Temerile Europei s-au adâncit în contextul crizelor din economie şi din lanţurile de aprovizionare, provocate de pandemie şi de războiul pornit de Rusia în Ucraina, care au pus sub semnul întrebării regulile globalizării, se mai arată într-o analiză AFP. În completare, Pascal Lamy, fost director general al Organizaţiei Mondiale a Comerţului, a afirmat că Europa trebuie „să pună presiune” asupra Washingtonului, deoarece IRA este „mai mult anti-europeană decât anti-chineză”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp