Europa, prinsă la mijloc în disputa comercială dintre SUA și China. Cum ne afectează pe toți

Foto: Shutterstock Editorial / Profimedia

Să vorbim puțin despre cum Europa a fost prinsă la mijloc în disputa comercială dintre SUA și China, dar și cum acest lucru ne afectează pe toți:

- În SUA a fost adoptat vara trecută planul american de investiţii (Inflation Reduction Act - IRA), care are o valoare de 370 de miliarde de dolari și prevede investiţii, reduceri de taxe, precum şi distribuirea de subvenţii pentru industriile verzi cum ar fi fabricarea de baterii pentru vehiculele electrice sau producţia de panouri solare. Este cel mai mare program adoptat vreodată în Statele Unite pentru combaterea schimbărilor climatice.

- Obiectivul IRA constă în stimularea industriile verzi care vor fi cheia viitoarei economii. Pe scurt, companiile americane vor putea primi subvenţii similare celor pe care le obţin rivalele din China, cu condiţia să-şi fabrice produsele pe plan intern.

- De ce se întâmplă asta? Pentru că regimul de la Beijing domină sectorul vehiculelor electrice, cu 78% din producţia globală de celule de baterii şi trei sferturi din marile uzine unde se produc bateriile litiu-ion, conform unui studiu al Brookings Institution din Washington.

- Prin urmare, experții occidentali sunt de părere că unul din obiectivele cheie ale IRA îl reprezintă excluderea furnizorilor din China din lanţurile de aprovizionare de pe segmentul de energie verde. Altfel spus, prioritatea este reducerea dependenţei SUA de importurile din China.

- Însă planul american de investiţii al administrației Biden a provocat frisoane la Bruxelles, liderii europeni temându-se că sprijinul generos va încuraja mutarea producţiei firmelor europene în Statele Unite. Mai mult, unele măsuri au fost criticate de oficialii Uniunii Europene ca fiind „protecţioniste” sau „discriminatorii” faţă de producătorii auto europeni. În plus, UE a cerut Statelor Unite să ofere derogări firmelor europene, cum ar fi cele acordate partenerilor comerciali Canada şi Mexic. Totuşi, încercările de a identifica o soluţie nu şi-au arătat roadele până acum.

- De aceea liderii europeni au programat un summit săptămâna aceasta, scopul principal fiind începerea elaborării unui răspuns la măsurile SUA. Întâlnirea are loc după ce săptămâna trecută, președinta Comisiei Europene a prezentat contraoferta europeană la planul masiv de subvenții al SUA, într-un efort de a păstra industriile verzi în plină dezvoltare în interiorul blocului. Înainte, însă, de summitul european, ministrul francez al Economiei și Finanțelor Bruno Le Maire şi ministrul german al Economiei, Robert Habeck, merg marți la Washington unde se vor întâlni cu secretarul american al Trezoreriei SUA, Janet Yellen, în încercarea de a negocia o serie de derogări de la planul american.

- În condițiile în care „subvențiile din străinătate denaturează concurența”, Ursula von der Leyen a anunțat că UE dorește să revizuiască regulile privind ajutoarele de stat pentru a permite statelor membre să ofere un sprijin mai bine direcționat industriilor ecologice, ca parte a unui nou „plan industrial Green Deal”.

- Comisia Europeană recomandă redirecționarea fondurilor existente către o serie de noi obiective „net-zero” pentru 2030, oferind scutiri de taxe companiilor industriale europene pentru investițiile în tehnologie curată. Mai mult, un fond de suveranitate european ar urma să fie dezvăluit în vară.

- „Trebuie să avem o alternativă la ofertele lansate în străinătate. Vrem ca industria să rămână aici, să prospere aici”, declara miercurea trecută Ursula von der Leyen. Însă o analiză Politico Europe arată că planul UE intră într-o competiție pe care nu o poate câștiga.

- Planul anunțat de Comisia Europeană se bazează în mare parte pe liniile de finanțare deja existente, nu pe altele noi. Totodată, planul riscă să antagonizeze țările UE din cauza temerilor că de cea mai mare parte a subvențiilor vor beneficia țările mari.

- Iar SUA sunt conștiente că UE, cu noua sa inițiativă, nu are încă puterea de a riposta la deciziile americane. „UE face o mișcare importantă pentru tranziția verde. Dar firmele vor decide singure unde este cel mai atractiv mediu de afaceri”, a declarat un oficial american pentru Politico.

-  La rândul său, europarlamentarul Renew Europe, Valérie Hayer, a transmis că „dacă vom continua să folosim banii care sunt deja pe masă pentru a face față atât priorităților noastre tradiționale, cât și provocărilor extraordinare, nu ne vom descurca”.

- În ceea ce privește finanțarea Green Deal Industrial Plan, Comisia Europeană apelează la fonduri necheltuite din Mecanismul pachetul său de recuperare de 800 de miliarde euro (care finanțează PNRR-urile naționale) și dorește scutiri de taxe pentru firmele verzi în cadrul fondului său de energie alternativă REPowerEU, care a „reambalat” 220 de miliarde euro în împrumuturi neutilizate, cu o completare de 20 de miliarde euro ce constă în noi credite comune.

- O altă opțiune este cadrul de investiții private al blocului, InvestEU, a spus Comisia. „Propunerea Comisiei înseamnă de fapt vin vechi în sticle noi. Noul plan industrial este în esență programul de lucru al Comisiei pentru 2023, sub un nou titlu. Este previzibil dezamăgitor”, a declarat pentru Politico și eurodeputatul de centru-dreapta Markus Ferber.

- Însă comisarul european Valdis Dombrovskis a susținut că blocul nu doar „redistribuie banii existenți, ci pune și bani proaspeți pe masă”, o referire la noile granturi de 20 de miliarde de euro din pachetul RePowerEU.

- Cea mai recentă „reambalare” a fondurilor existente vine după ce ultima încercare a blocului de concura programul SUA Chips Act, prezentată în februarie 2022, a eșuat. UE a venit atunci cu o sumă de 43 de miliarde de euro, mai mică decât suma de 52 de miliarde de dolari a SUA. În plus, mare parte din pachetul UE se baza pe investiții naționale și private, iar contribuția proprie a UE, de doar 3,3 miliarde euro, a atras critici aspre ale statelor membre din cauză că suma a fost redirecționată de la programe existente.

- Politico mai scoate în evidență faptul că relaxarea regulilor privind ajutorul de stat va permite membrilor UE să canalizeze miliarde în industriile ecologice. Sectorul energiei regenerabile și eforturile de decarbonizare a proceselor industriale vor beneficia cel mai mult de noul cadru temporar de criză și tranziție.

- Dar, după trei ani de slăbire a regulilor ajutorului de stat, în urma pandemiei și a războiului din Ucraina, unele guverne europene sunt îngrijorate de faptul că o nouă deschidere a porților ar face ca banii să se ducă doar către cele mai bogate națiuni ale blocului comunitar (cum ar fi Germania și Franța) și susțin că economia UE se confruntă cu un viitor incert.

- „Ajutoarele de stat pentru producția de masă și activitățile comerciale pot avea efecte negative semnificative, inclusiv fragmentarea pieței interne, curse dăunătoare pentru obținerea de subvenții sau slăbirea dezvoltării regionale”, au transmis guvernele Danemarcei, Finlandei, Irlandei, Olandei, Poloniei și Suediei într-o declarație comună trimisă la finalul lunii trecute către Comisie.

- Comisarul european pentru concurență, Margrethe Vestager, a subliniat miercurea trecută că „țările europene nu sunt egale când vine vorba de ajutorul de stat”.

- Politico atrage atenția că încercările de a menține condițiile de concurență echitabile ale pieței interne vor afecta întotdeauna competitivitatea globală a UE.

- „Nu vom putea niciodată concura în condiții de egalitate cu Statele Unite când vine vorba de finanțare”, a afirmat un diplomat european sub condiția anonimatului. „Toată dezbaterea privind ajutorul de stat este o sabie cu două tăișuri. Dacă relaxăm prea mult restricțiile subvențiilor, atunci compromitem integritatea pieței unice. Dar dacă nu facem nimic, admitem eșecul. Asta nu este o opțiune”, a mai spus același oficial. 

Într-un interviu pentru AFP, Tobias Gehrke, membru al Consiliului Consiliul pentru Relații Externe din Berlin, a declarat că Washingtonul se gândeşte în primul rând la locuri de muncă în industrie şi la reducerea dependenţei de importurile din China, iar impactul asupra aliaţilor săi din Europa, Japonia şi Coreea de Sud este mai mult o situație de tipul „victima colaterală”. „Nu cred că America vrea să pedepsească Europa. Nu cred că s-au gândit deloc la Europa”, a mai spus Gehrke.

- O poziție similară a avut și Cecilia Malmstroem, fost comisar european pentru comerţ şi acum cercetător principal la Peterson Institute în Washington. „Europa a devenit o victimă colaterală în acest efort de reducere a dependenţei de China. Nu cred că măsura îi vizează intenţionat pe europeni”, a spus aceasta, care adaugă că planul american de investiții este mai curând un produs al războiului comercial cu China început în timpul preşedinţiei lui Donald Trump.

- Temerile Europei s-au adâncit în contextul crizelor din economie şi din lanţurile de aprovizionare, provocate de pandemie şi de războiul din Ucraina, care au pus sub semnul întrebării regulile globalizării, mai scrie AFP. În completare, Pascal Lamy, fost director general al Organizaţiei Mondiale a Comerţului, a afirmat că Europa trebuie „să pună presiune” asupra Washingtonului, deoarece IRA este „mai mult anti-europeană decât anti-chineză”.

- Tobias Gehrke susţine că impasul între aliaţii istorici UE și SUA ridică de semne de întrebare privind propria strategie a Europei faţă de China, în condiţiile în care a sporit dependenţa sa faţă de componentele fabricate în China pentru vehiculele electrice. „Ca şi cele din SUA, lanţurile europene de aprovizionare de pe segmentul de energie verde sunt deja periculos de dependente de China”, a spus expertul occidental.

- „Europa traversează un moment dificil, din cauza Războiului (rus din Ucraina), însă şi din cauza unor decizii comerciale luate de către aliaţii Uniunii Europene, precum Statele Unite. Noi felicităm Statele Unite că intră într-o tranziţie verde, dar trebuie să ajungem la un acord pentru ca acest angajament în ceea ce privește tranziţia verde să nu însemne dezindustrializarea Uniunii Europene”, au transmis recent premierul spaniol Pedro Sanchez și președintele francez Emmanuel Macron.

- Joia trecută, cotidianul portavoce al Partidului Comunist chinez, People's Daily, scria că SUa și China trebuie „să găsească un teren comun de înţelegere pentru binele recuperării economice globale”. „Statele Unite nu au renunţat la obsesia lor de a trata China drept principalul lor competitor strategic. Dar ceea ce partea americană trebuie să înţeleagă este că concurenţa (economică) ne ajută să învăţăm unii de la alţii, să recuperăm decalajele şi să progresăm împreună. Idei precum [dacă tu pierzi, eu câştig] nu funcţionează. Abordările oarbe împotriva Chinei nu funcţionează”, se arăta în articol din People's Daily.

 UE și SUA au „mult mai mult de câștigat dacă lucrează împreună”, au scris la finalul lunii trecute trei vicepreședinți ai Comisiei într-un articol de opinie pentru Financial Times. Valdis Dombrovskis, Frans Timmermans și Margrethe Vestager au făcut apel la „o piață transatlantică deschisă” și au subliniat riscul unei curse a subvențiilor pentru piața unică.

- Fără acces la gazul rusesc ieftin, Europa plătește un preț ridicat pentru războiul din Ucraina. Tarifele pentru industria europeană s-au triplat în comparație cu media ultimului deceniu, în timp ce în Asia și America de Nord au rămas stabile. Șocul este cu atât mai mare cu cât este însoțit de o creștere a prețurilor la electricitate, care afectează companiile europene. De asemenea, acestea suferă de ani de zile din cauza practicilor neloiale ale Chinei.

- Luca de Meo, directorul general al Renault și președinte al Asociației Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA), a cerut la finalul lunii ianuarie „o politică industrială ambițioasă”, subliniind că industria, angajată în revoluția electrificării, „pierde treptat teren în fața principalilor săi concurenți mondiali”.

- „Cuvintele și ideile bune trebuie să fie urmate rapid de acțiuni concrete”, a declarat și Fredrik Persson, președintele organizației patronale europene BusinessEUrope, care solicită o reducere a poverii de reglementare pentru companiile din UE. Prinși la mijloc, producătorii europeni trag un semnal de alarmă și spun că multe companii își relocalizează deja o parte din producție sau chiar întreaga producție, precizând și că mii de locuri de muncă sunt în joc în industria chimică și siderurgică, precum și în toate sectoarele tranziției ecologice.

- „Marea problemă pe care o avem în acest moment este că unele dintre instrumentele pe care țările le folosesc pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice sunt contrare normelor comerțului internațional”, a declarat pentru Bloomberg Arancha González Laya, fost director executiv al Centrului pentru Comerț Internațional și fost ministru spaniol de externe. „Sunt îngrijorată că intrăm într-o perioadă în care o nouă formă de interdependență (schimbările climatice) va fi abordată prin abordări pur naționaliste”, a mai spus aceasta.

- Oficialii și diplomații UE recunosc că subvențiile verzi vor fi necesare pentru a atenua încălzirea globală, în special într-o lume mai puțin prietenoasă, în care SUA și China vor cheltui sute de miliarde de dolari pentru a stimula tehnologiile cheie care vor fi esențiale în următoarele decenii. Însă experții în comerțul internațional avertizează că problema cea mai importantă constă în [compatibilizarea] diferitelor instrumente pe care țările le folosesc pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp