Președintele rus Vladimir Putin, la o întâlnire cu Wang Yi, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist din China // Foto: Biroul prezidențial rus / Foto: Ken Hawkins / Alamy / Alamy / Profimedia
La un an de când Vladimir Putin a început războiul pe scară largă în Ucraina, China a publicat planul politic de pace anunțat săptămâna trecută la Conferința de Securitate de la Munchen de Wang Yi, șeful Biroului Comisiei de Afaceri Externe a Comitetului Central al Partidului Comunist din China.
- China încearcă astfel să joace rolul de mediator între Occident și Rusia, dar din start își arată modul părtinitor în care privește lucrurile.
- Intitulat „Poziţia Chinei cu privire la soluţionarea politică a crizei ucrainene”, documentul publicat vineri dimineață de Ministerul Afacerilor Externe de la Beijing indică încă din titlu o interpretare eronată [în mod voit] a situației. În realitate, nu putem să vorbim de o [criză ucraineană], ci de un război care a început în 2014 și care a continuat cu o invazie pe scară largă lansată pe 24 februarie 2022 de Rusia, singur agresor din acest conflict.
Cele 12 puncte propuse de China sunt:
(1) Respectarea suveranității tuturor țărilor.
(2) Abandonarea mentalităților din timpul Război Rece.
(3) Încetarea focului.
(4) Începerea discuțiilor de pace.
(5) Rezolvarea crizei umanitare.
(6) Protejarea civililor și a prizonierilor de război.
(7) Menținerea centralelor nucleare în siguranță.
(8 ) Reducerea riscurilor strategice și a amenințărilor nucleare.
(9) Facilitarea exportului de grâne.
(10) Încetarea sancțiunilor unilaterale.
(11) Menținerea stabilă a lanțurilor de aprovizionare.
(12) Promovarea reconstrucției post-război.
- Un punct important care poate fi remarcat în documentul „de pace” al guvernului chinez este cel referitor la războiul nuclear, despre care Beijingul spune că „nu trebuie purtat”. Pe scurt, China adoptă o poziţie clară împotriva oricărei recurgeri la arme nucleare, în contextul în care Vladimir Putin a prezentat această ameninţare în mai multe rânduri.
- China solicită, de asemenea, ambelor ţări să evite orice atac asupra civililor. Dar și aici se poate remarca o distorsionare a realității, căci nu forțele de apărare ale Kievului sunt cele care atacă civili în acest război, ci forțele invadatoare ale Rusiei, care în ultimul an au atacat în mod voit blocuri de locuințe, școli, spitale, parcuri, teatre și alte locuri publice unde erau civili ucraineni.
- Oficial neutră, China face apel la respectarea suveranităţii statelor, inclusiv a Ucrainei, îndemnând în acelaşi timp comunitatea internaţională să ţină cont de preocupările de securitate ale Moscovei.
- Însă presiunea occidentală creşte asupra Beijingului, care nu a susţinut, dar nici nu a criticat niciodată în mod public ofensiva rusă, exprimându-şi în acelaşi timp în mod repetat sprijinul pentru Rusia în faţa sancţiunilor occidentale.
Bonnie Glaser, expert în China la German Marshall Fund, a declarat pentru The Guardian că documentul prezentat de chinezi este în mare parte un rezumat al pozițiilor și declarațiilor anterioare ale Beijingului, care erau „pline de contradicții”. „China pretinde că sprijină suveranitatea Ucrainei, dar nu a criticat anexarea teritoriului ucrainean de către Rusia”, a remarcat Glaser.
- Un alt punct important al documentului „de pace” al guvernului chinez este chiar ultimul. Acolo se afirmă că China este pregătită să ajute la reconstrucția post-conflict a Ucrainei, ceea ce indică că regimul de la Beijing este dornic să-și introducă [întreprinderile de stat] în Ucraina, atât pentru a obține profit, cât și pentru a promova influența chineză prin mijloace comerciale și economice.
- În ultimele zile, secretarul de stat american Antony Blinken şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu faptul că Beijingul ia în considerare furnizarea de arme Rusiei, acuzaţii negate cu fermitate de Beijing.
- Apelul Chinei la negocieri de pace între Ucraina și Rusia „nu are prea multă credibilitate”, a declarat vineri și secretarul general al NATO, făcând în același timp referire la acordul semnat cu doar câteva zile înainte de invazie de Xi Jinping și Vladimir Putin în ceea ce privește un parteneriat „fără limite”. Mai mult, Jens Stoltenberg a ținut să sublinieze și faptul că Beijingul nu a condamnat până acum invazia ilegală a Rusiei în Ucraina.
- „Sprijinul militar de astăzi este calea de a ajunge la un acord pașnic mâine”, a mai spus șeful NATO, într-un comentariu care a semănat mai mult cu o mustrare la criticile implicite ale Chinei față de armamentul occidental livrat Kievului.
- În plus, Jens Stoltenberg a avertizat China să nu furnizeze arme Rusiei, spunând că o astfel de măsură ar echiva cu sprijinirea războiului ilegal de agresiune al Rusiei și ar încălca astfel Carta ONU. „Monitorizăm îndeaproape ceea ce face China și am văzut semne că ar putea lua în considerare trimiterea de ajutor letal în Rusia. Asta ar fi o mare greșeală”, a mai spus secretarul general al NATO.
Separat, Marea Britanie este încrezătoare că Beijingul dorește rezolvarea conflictului din Ucraina, a declarat vineri secretarul britanic al apărării, Ben Wallace. „Dacă va aproviziona în mod efectiv singura națiune care a încălcat dreptul internațional privind suveranitatea Ucrainei și a provocat crime de război, China nu va ajuta pacea", a declarat Wallace vineri pentru Sky News, întrebat despre speculațiile potrivit cărora China ar putea furniza arme Rusiei. „Dar sunt, de asemenea, încrezător că Beijingul spune destul de clar că vrea ca acest război să înceteze”, a adăugat oficialul britanic.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.