Ministerul Educației a adresat marți profesorilor de fizică din România o scrisoare metodică prin care aceștia sunt încurajați să predea fizica prin metoda investigației. Această metodă de predare îi ajută pe elevi să găsească singuri explicația pentru anumite fenomene, să își creeze propriile mecanisme de raționare, să testeze diferite ipoteze, să lucreze în echipă și să își prezinte ideile în fața colegilor și profesorilor.
„În vederea promovării unui demers didactic modern, Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice pune la dispoziția profesorilor care predau fizică și a tuturor persoanelor interesate o nouă abordare, dezvoltată în ultimii 5 ani în cadrul programului „Fizica altfel”, derulat de Centrul de Evaluare și Analize Educaționale şi Societatea Română de Fizică.
Ideea de bază a programului este conceptul de învățare prin investigație de tip inductiv (Inquiry Based Learning). Un elev învață prin investigație atunci când se află în fața unei probleme, când studiază cu atenție datele și relațiile cauzale, reușind să găsească cea mai bună soluție, rolul profesorului fiind de facilitator al cunoașterii și de partener al elevilor în învățare”, se arată în scrisoarea metodică publicată de Ministerul Educației pe site-ul edu.ro.
În cadrul programului „Fizica Altfel”, peste 1.500 de profesori de fizică, reprezentând un sfert din numărul total al celor care predau această disciplină în învățământul preuniversitar, au fost pregătiți pentru a folosi această abordare la clasă.
Într-un interviu pentru Repubica.ro, președintele CEAE, Cristian Hatu, vorbea, în vară, despre cum funcționează învățarea prin metoda investigației. „Chestiunea asta are în spate un concept numit schimbare conceptuală. Elevii au un anumit mod de a înțelege lumea. Ce zic profesorii, în modul clasic de predare? Modul în care înțelegeți voi lumea e greșit. Și mintea voastră e ca o tablă: eu, profesorul, o șterg și o rescriu. E ca și când ai vrea să înveți pe cineva japoneză, vorbind numai în japoneză fără să arăți spre obiectele despre care vorbești. Ce zice abordarea asta pe care noi am preluat-o? Profesorul trebuie să ajungă în lumea elevului. Să vină cu întrebări care țin de realitatea de zi cu zi a acestuia, dar care îl intrigă, îi deranjează relațiile cauzale. Și, intrigându-l, el începe să fie curios. După care îl lași pe el să reconstruiască relațiile cauzale, să își bată capul. Și faci asta cu o bucată a realității lui. Apoi cu alta”, explica Hatu.
Potrivit acestuia, stilul de predare în care elevul este doar un simplu receptor îl descurajează pe acesta să gândească. „În școlile românești, informațiile li se servesc de-a gata, relațiile cauzale li se servesc de-a gata. Copiii nu fac niciodată efortul de a și le explica. Unde ar fi puși să gândească? La probleme. Dar și acolo ei mimează înțelegerea. Învață niște algoritmi de rezolvare, dar nu înțeleg ce este în spatele algoritmului”, spunea Cristian Hatu.
După câteva săptămâni în care învață în acest stil, elevii devin conștienți de puterea propriei lor minți. „Științele exacte au calitatea de a le forma abilitatea de gândire critică, de rezolvare de probleme care e sunt după aia utile în joburi, în viața de zi cu zi. Elevii își zic după câteva săptămâni de predare în acest fel: E incredibil ce putem face noi cu mintea noastră. Ăsta este un câștig enorm. Aristotel spunea că, de fapt, rolul educației este să maximizeze potențialul pe care îl avem fiecare. Un elev de nota 3 la fizică are potențialul să fie de nota 8. E șocant. Iar el rămâne la nota 3 toată viața”, declara președintele CEAE.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
de abordare a materiei prin accentul pus asupra fenomenului și nu asupra matematizarii lui , pot fi folosite materiale video gen "știință prostiei " sau documentare științifice care sa fie comentate in dezbateri libere .Pentru toate acestea ar fi nevoie de timp , oameni pasionați si bine pregatiti și cred eu de reformarea intregului sistem educațional adică toate materiile ar trebui predate așa , altfel......te izbești de lipsa de interes și imposibilitatea de a comunica , elevii fiind obișnuiți să memoreze și să redea.
http://www.youtube.com/watch?v=Vpo_T8sq2SM%2F
https://www.youtube.com/watch?v=LauHlSuq_ms
Un articol in PHYSICS EDUCATION ,UK din Mai 2016 il prezinta ca pe un NOVELTY . Mai multe detalii pe google CU grosu,titirez SAU grosu,titirezul secolului XXI SAU pe google CU driven spinning top SAU pe FB https://www.facebook.com/ioan.grosu SAU https://www.facebook.com/groups/327248127656981/ .......putem folosi acest grup pentru a invata unii de la altii.....eu pot oferi exemplare pentru experimentari . Rog colegii profesori de fizica preuniversitar sa-si aplece atentia catre acest dispozitiv care este plin de Fizica , Inginerie si are numai beneficii pentru populatia scolara . Pot reveni cu detalii .
Curiozitatea asta este vie în orice copil, ei vor sa înțeleagă, testează, apoi pun întrebări, "De ce aia?" , "De ce ailaltă?", dar de multe ori chiar părinții le omoară această tendință naturală, iar mai apoi profesorii nu fac decât să bată ultimele cuie la coșciug, pentru a obține un creier plat pe care să scrie cu creata ce au ei de predat.
Întotdeauna m-am întrebat de ce școala încearcă să-ți bage pe gât "soluțiile" fără sa-ți explice mai întâi "problemele" care au dus la soluțiile respective. Este exact pe dos fața de cum funcționează mintea umană. Toate invențiile pe lumea asta au pornit dintr-o nevoie sau dintr-o curiozitate. Pune-l pe elev în contextul în care se afla cel care încerca să rezolve o problemă și în cele mai multe cazuri va ajunge singur la soluția pe care și predecesorul a găsit-o, sau chiar la una mai bună.
În primul rând școala trebuie să ne învețe să ne punem probleme, restul aproape că vine de la sine.
Ma bucur să aud că în sfârșit se încearcă așa ceva și în România.
el, fizica si chimia i-au placut f. mult, ii placea sa citeasca, sa se informeze din reviste! La chimie il ajutam eu, fiind de meserie inginer chimist! Dar a priceput atat de repede covalenta pt.primul test! La matematica nu depasea nota 7, la fizica si chimie avea 9, 10...si avea profesoare exigente!!!!! Fiul meu avand talente artistice si urmand liceul Tonitza, apoi Universitatea de Arte Plastice, cu master .....deci ideea e ca depinde de abilitati, intelegere, placere de studiu, profesor si sustinere din partea familiei!!!
Avem şi reducerea orelor de teme, avem şi experimentul care să sperăm că va lua locul teoriei, cel puţin pentru zona de cultură generală.
Până la urmă tot ne aliniem cu restul sistemelor de învăţământ. La început timid, atât de timid încât nu ştiu dacă generaţia de-acum va apuca schimbarea totală, dar lucrurile încep să se mişte.