Sari la continut
Republica
Sustenabilitate

Oamenii de știință spun că temperaturile record care au afectat săptămâna trecută vestul Mediteranei ar fi fost „aproape imposibile” fără criza climatică

Val de căldură în Spania

Val de căldură în Spania. Madrid, 30 aprilie. Foto: Ricardo Rubio/ ContactoPhoto/ Profimedia

O știre care ar trebuie să ne pună pe gânduri: Oamenii de știință spun că temperaturile record care au afectat săptămâna trecută vestul Mediteranei ar fi fost „aproape imposibile” fără criza climatică.

Valul de căldură din Spania, Portugalia, Maroc și Algeria a fost de cel puțin 100 de ori mai probabil din cauza încălzirii globale, au calculat cercetătorii citați de The Guardian

Înainte de criza climatică, un astfel de eveniment extrem ar fi fost așteptat o singură dată în cel puțin 40.000 de ani, ceea ce îl face imposibil din punct de vedere statistic la scară umană.

Oamenii de știință au declarat că temperaturile ridicate la începutul anului sunt deosebit de dăunătoare pentru oameni, care sunt mai puțin pregătiți decât în timpul verii. Fermierii sufereau deja din cauza unei secete prelungite, iar valul de căldură a lovit într-un moment important al sezonului de creștere a culturilor, în special pentru grâu. Mai mult, temperaturile extreme din regiune cresc mai repede decât prevăd modelele climatice, iar această problemă care îi îngrijorează pe oamenii de știință.

„Marea Mediterană este una dintre cele mai vulnerabile regiuni din Europa la schimbările climatice”

Se știa deja că încălzirea globală cauzată de om crește severitatea și frecvența valurilor de căldură, dar numărul evenimentelor extreme care ar fi fost practic imposibile fără criza climatică este în creștere, distrugând vieți și mijloace de trai pe întreaga planetă. De altfel, oamenii de știință au transmis luna trecută că seceta devastatoare din Cornul Africii nu ar fi avut loc fără încălzirea globală.

„Marea Mediterană este una dintre cele mai vulnerabile regiuni din Europa la schimbările climatice”, a declarat Friederike Otto, cercetător la Imperial College London și unul dintre cei care au făcut parte din echipa de studiu. „Aceste valuri de căldură cu siguranță nu vor dispărea, așa că aceste tipuri de condiții vor apărea tot mai frecvent până când vom înceta să mai emitem gaze cu efect de seră”, a mai precizat cercetătorul. 

Fatima Driouech, cercetătoare în cadrul Universității Politehnice Mohammed VI din Maroc, care a făcut și ea parte din echipa de cercetare, a declarat că „valul de căldură intensă a venit peste o secetă de mai mulți ani, exacerbând lipsa de apă din regiune și amenințând recoltele din 2023”.

Cercetătorii au folosit metode revizuite de colegi pentru a evalua influența încălzirii globale asupra valului de căldură din 26-28 aprilie, iar rezultatele sunt cele mai rapide de până acum pentru un astfel de studiu, produse în doar o săptămână. Valul de căldură a adus temperaturi nemaiîntâlnite până acum în cele patru țări în acea perioadă a anului, variind între 36,9 și 41 de grade Celsius.

Valurile de căldură tind să fie cel mai mortal tip de vreme extremă

Echipa a folosit date meteorologice și modele climatice pentru a compara probabilitatea de apariție a temperaturilor ridicate în lumea mai caldă de astăzi cu probabilitatea de apariție a acestora înainte de criza climatică. Ei au constatat că încălzirea globală a făcut ca valul de căldură să fie de cel puțin 100 de ori mai probabil, cu temperaturi cu până la 3,5 grade Celsius mai ridicate decât ar fi fost în lipsa încălzirii globale.

Oamenii de știință au declarat că valurile de căldură tind să fie cel mai mortal tip de vreme extremă. Datele privind mortalitatea în urma valului de căldură din aprilie nu sunt încă disponibile, dar valurile de căldură din 2022 au dus la aproape 4.000 de decese în Spania și la peste 1.000 de decese în Portugalia.

Roop Singh, cercetător în cadrul Centrului climatic al Crucii Roșii și Semilunii Roșii, a declarat că „rezultatele studiului indică necesitatea de a lucra mai urgent pentru a pune în aplicare metode de reducere a mortalității cauzate de căldură”. În Lisabona, de exemplu, a fost redus efectul de insulă de căldură a orașului prin creșterea suprafeței acoperite de spații verzi și elemente de apă.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Marina check icon
    Articolul ăsta, plus cel anterior, cu economisirea apei, plus întrebarea obsedantă de pe DIGI 24 "Tu ce ai făcut azi pentru planeta ta?", parcă suntem într-o sectă. Mai avem puțin și ne sinucidem colectiv, să scape planeta de noi și să redevină Edenul primordial.
    Există și oameni de știință care au alte păreri despre cauzele schimbarii climei, sunt multe variabile de luat în calcul pentru un sistem atât de complex, haotic, cum e clima. Nu am văzut pe Republica niciun articol care să expună alte idei. Foarte obiectiv, n-am ce zice!
    • Like 1
    • @ Marina
      Credeați cumva, până acum, că republica.ro este un site obiectiv? :-) :-)
      • Like 1
  • O metodă inteligentă de reducere a CO2 (gaz cu efect de seră) este plantarea de cât mai multă vegetație. Aceasta consumă CO2 și emană oxigen, deci efectul benefic e garantat. Dar obiectivul climatico-marxiștilor nu e să rezolve problema, ci să folosească problema pentru RESETAREA lumii și controlarea populației la modul absolut. Deci de ce să plantăm vegetație? Nu mai bine mergem cu trotineta, stăm în frig în case, ne spălăm (dacă chiar insistăm pentru asta) cu cârpa udată cu apă rece și ronțăim gândaci? Înțeleg că progresul social devine ceva ciclic: prea mult progres înseamnă reîntoarcerea în grotă, deci la primitivism. Halal!
    • Like 1


Îți recomandăm

poseta pe scaun

Meteahna chiulului nu m-a părăsit nici în anii de facultate când, după prima oră de curs (cursurile ţineau două ore, cu pauză între ele), îl luam de mână pe soţul meu (pe atunci prieten şi apoi logodnic) şi îi spuneam „Hai să plecăm!” El (corect, disciplinat şi pasionat de fizică) încerca să se opună, dar până la urmă venea cu mine să hoinărim pe străzi sau prin parc, îmbrăţişaţi. Era atât de plăcut! foto: Profimedia

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Grădina care începe cu o decizie, nu cu un buget: Kaamos. Dacă stai în fața grădinii tale și simți că „lipsește ceva", cel mai probabil nu îți lipsește un obiect nou, ci o idee clară despre cum vrei să arăte

Pentru mulți dintre noi, grădina reprezintă cu mult mai mult decât o bucată de teren în plus sau locul unde mai tundem iarba din când în când. Este cea mai importantă „cameră” a unei familii pe timp de vară. E locul unde copiii învață să descopere natura, unde prânzul de duminică se prelungește până la cină și unde, după o zi lungă, reușești în sfârșit să lași telefonul din mână pentru o jumătate de oră de liniște.

Citește mai mult

Hormuz - nava SUA

Hormuz este un nod sistemic, nu doar energetic. Importanța strâmtorii nu derivă doar din volumul tranzitat, ci mai ales de numărul mare de tipuri de produse care o traversează. Nu vorbim doar despre petrol brut sau gaze naturale lichefiate, ci despre produse petrochimice, polimeri, metale și semifabricate. Acestea sunt elementele invizibile care susțin producția globală. foto Profimedia

Citește mai mult