Oamenii de știință spun că temperaturile record care au afectat săptămâna trecută vestul Mediteranei ar fi fost „aproape imposibile” fără criza climatică

Val de căldură în Spania. Madrid, 30 aprilie. Foto: Ricardo Rubio/ ContactoPhoto/ Profimedia

O știre care ar trebuie să ne pună pe gânduri: Oamenii de știință spun că temperaturile record care au afectat săptămâna trecută vestul Mediteranei ar fi fost „aproape imposibile” fără criza climatică.

Valul de căldură din Spania, Portugalia, Maroc și Algeria a fost de cel puțin 100 de ori mai probabil din cauza încălzirii globale, au calculat cercetătorii citați de The Guardian. 

Înainte de criza climatică, un astfel de eveniment extrem ar fi fost așteptat o singură dată în cel puțin 40.000 de ani, ceea ce îl face imposibil din punct de vedere statistic la scară umană.

Oamenii de știință au declarat că temperaturile ridicate la începutul anului sunt deosebit de dăunătoare pentru oameni, care sunt mai puțin pregătiți decât în timpul verii. Fermierii sufereau deja din cauza unei secete prelungite, iar valul de căldură a lovit într-un moment important al sezonului de creștere a culturilor, în special pentru grâu. Mai mult, temperaturile extreme din regiune cresc mai repede decât prevăd modelele climatice, iar această problemă care îi îngrijorează pe oamenii de știință.

„Marea Mediterană este una dintre cele mai vulnerabile regiuni din Europa la schimbările climatice”

Se știa deja că încălzirea globală cauzată de om crește severitatea și frecvența valurilor de căldură, dar numărul evenimentelor extreme care ar fi fost practic imposibile fără criza climatică este în creștere, distrugând vieți și mijloace de trai pe întreaga planetă. De altfel, oamenii de știință au transmis luna trecută că seceta devastatoare din Cornul Africii nu ar fi avut loc fără încălzirea globală.

„Marea Mediterană este una dintre cele mai vulnerabile regiuni din Europa la schimbările climatice”, a declarat Friederike Otto, cercetător la Imperial College London și unul dintre cei care au făcut parte din echipa de studiu. „Aceste valuri de căldură cu siguranță nu vor dispărea, așa că aceste tipuri de condiții vor apărea tot mai frecvent până când vom înceta să mai emitem gaze cu efect de seră”, a mai precizat cercetătorul. 

Fatima Driouech, cercetătoare în cadrul Universității Politehnice Mohammed VI din Maroc, care a făcut și ea parte din echipa de cercetare, a declarat că „valul de căldură intensă a venit peste o secetă de mai mulți ani, exacerbând lipsa de apă din regiune și amenințând recoltele din 2023”.

Cercetătorii au folosit metode revizuite de colegi pentru a evalua influența încălzirii globale asupra valului de căldură din 26-28 aprilie, iar rezultatele sunt cele mai rapide de până acum pentru un astfel de studiu, produse în doar o săptămână. Valul de căldură a adus temperaturi nemaiîntâlnite până acum în cele patru țări în acea perioadă a anului, variind între 36,9 și 41 de grade Celsius.

Valurile de căldură tind să fie cel mai mortal tip de vreme extremă

Echipa a folosit date meteorologice și modele climatice pentru a compara probabilitatea de apariție a temperaturilor ridicate în lumea mai caldă de astăzi cu probabilitatea de apariție a acestora înainte de criza climatică. Ei au constatat că încălzirea globală a făcut ca valul de căldură să fie de cel puțin 100 de ori mai probabil, cu temperaturi cu până la 3,5 grade Celsius mai ridicate decât ar fi fost în lipsa încălzirii globale.

Oamenii de știință au declarat că valurile de căldură tind să fie cel mai mortal tip de vreme extremă. Datele privind mortalitatea în urma valului de căldură din aprilie nu sunt încă disponibile, dar valurile de căldură din 2022 au dus la aproape 4.000 de decese în Spania și la peste 1.000 de decese în Portugalia.

Roop Singh, cercetător în cadrul Centrului climatic al Crucii Roșii și Semilunii Roșii, a declarat că „rezultatele studiului indică necesitatea de a lucra mai urgent pentru a pune în aplicare metode de reducere a mortalității cauzate de căldură”. În Lisabona, de exemplu, a fost redus efectul de insulă de căldură a orașului prin creșterea suprafeței acoperite de spații verzi și elemente de apă.