Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Opt din zece companii din România se așteaptă la un impact mare al reglementărilor în domeniul economiei circulare, iar 70% consideră că alocările de stat nu sunt suficiente - studiu Deloitte

sustenabilitate - solar energy

Foto: Sascha Winter / Panthermedia / Profimedia

Opt din zece companii din România se așteaptă la un impact mare și foarte mare pe termen scurt și mediu al reglementărilor naționale și europene în domeniul economiei circulare, iar 70% consideră că alocările de stat nu sunt suficiente, arată raportul Deloitte „Economia circulară. Percepția și stadiul implementării în România”, efectuat în rândul unor companii de pe piața locală, din industria producătoare, retail, bunuri de larg consum, construcții și imobiliare. În plus, cele mai ample și mai costisitoare măsuri pe care companiile le au în plan, precum retehnologizarea (90%) sau zona cercetare-dezvoltare (75%), sunt proiectate în funcție de posibilitatea de a accesa fonduri naționale sau comunitare, mai indică studiul. Procesul de tranziție de la modelul economic liniar la cel circular implică acțiuni complexe ce vizează fiecare dintre segmentele lanțului de producție-consum, de la proiectarea ecologică a produselor (ecodesign) și limitarea utilizării de materii prime, până la prelungirea ciclului de viață al produselor prin reutilizare și facilități de reparare, renovare și reciclare.

Companiile participante la studiu sunt preocupate de cunoașterea și asimilarea principiilor circularității (85%), peste jumătate (60%) sunt la curent cu inițiativele europene în domeniu (Green Deal, Fit for 55, Planul de acțiune pentru economia circulară) și cu aplicarea lor națională și resimt presiunea reglementărilor în decizia de a acționa în sens sustenabil. În consecință, trei sferturi dintre respondenți declară că au elaborat deja o strategie, 20% au în curs demersuri în acest sens, iar nouă din zece companii declară că au elaborat planuri investiționale dedicate tranziției către o economie verde.

În condițiile în care planul de acțiune aferent Strategiei naționale privind economia circulară este așteptat în cel de-al treilea trimestru al acestui an, analiza Deloitte, prima de acest fel de pe piața locală, așa cum reiese din documentarea noastră, surprinde răspunsul companiilor la contextul complex al tranziției într-un moment determinant, în care țara noastră trebuie să acționeze hotărât și să accelereze demersurile în domeniu. România este o piață «tânără», care face primii pași în implementarea principiilor economiei circulare, cu 1,4 procent de circularitate comparativ cu media UE de 11,7%, însă are potențial semnificativ. Companiile caută soluții de a-și finanța tranziția spre economia circulară, cunosc reglementările europene și naționale și au deja strategii și planuri de investiții, studiază competiția și adoptă diverse măsuri cu privire la materiile prime, la ecodesign sau la materialele de ambalare și la compoziția acestora. Cu toate acestea, efortul este încă disparat, în condițiile în care numai jumătate dintre companiile analizate operează sistematic aceste transformări și declară că au ca finalitate schimbarea modelului de business potrivit principiilor circulare.

Adopția energiei regenerabile este principala direcție către care companiile dirijează resurse proprii (85%), potrivit planurilor de investiții din zona tranziției la economia circulară, în timp ce reducerea cantității de ambalaje și a deșeurilor provenite din ambalaje este o prioritate pentru puțin peste jumătate dintre acestea (55%), în special actori din retail (45%) și industria producătoare (27%). Pe de altă parte, pe lângă direcțiile costisitoare precum retehnologizarea și activitățile de cercetare-dezvoltare, companiile se așteaptă să fie sprijinite de alocările de stat și în ceea ce privește dezvoltarea activităților de reparare sau recondiționare a bunurilor (75%), precum și proiectarea de produse durabile (70%).

Companiile din România au investit semnificativ în ultimul an și jumătate în capacități proprii de producție de energie electrică din surse regenerabile, în special panouri fotovoltaice, pentru a face față creșterii prețurilor cauzate de criza energetică. Disponibilitatea unor scheme suport a încurajat acest fenomen și ne așteptăm ca acesta să continue în ritm susținut și în următorii ani.

Sustenabilitatea și economia circulară sunt înțelese ca procese cu responsabili și stakeholderi multipli, de-a lungul întregului lanț valoric, iar 65% dintre participanții la studiu au implementat o procedură de evaluare a furnizorilor și clienților. Cu privire la transformarea așteptărilor consumatorului final în ultimii ani, sub influența discursului despre sustenabilitate, opt din zece companii chestionate declară că, deși nu au realizat sondaje în acest sens, decizia de consum este puternic influențată de sentimentul de a contribui la protejarea mediului (80%), la reducerea poluării (65%) sau a amprentei de carbon proprii (35%). Totuși, 65% dintre respondenți consideră că decizia de cumpărare ține cont de preț, independent de alte argumente.

Studiul Deloitte „Economia circulară. Percepția și stadiul implementării în România” a fost realizat pe baza unui chestionar la care au răspuns companii locale și multinaționale active în țara noastră, cu cifre de afaceri cuprinse între un milion și 10 miliarde de lei.

A contribuit Sorin Elisei, Director Consultanță, Deloitte România, liderul practicii de sustenabilitate

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nume check icon
    8 din 10 companii din Romania ingrijorate de economia circulara? De unde scoateti aceste statistici? Sau este numai o analiza din Pipera extrapolata la intreaga societate? Economie circulara intr-o societate in care reciclarea este la cel mai mic nivel din Europa, in care in continuare se consuma la greu si se arunca alimente multe, intr-o societate unde "lantul" scurt de aprovizionare este mult mai scump decat "lantul" lung de aprovizionare? Intr-o societate in pretul conteaza si mai putin calitatea? Ne luam dupa comunicatele de PR scrise de ChatGPT si chiar credem ca majoritatii romanilor le pasa de economia circulara? Sau companiile care o folosesc numai pentru o promovare ieftina de marketing pentru ca nu se mai pot diferentia deloc prin produsele care le vand?
    • Like 0


Îți recomandăm

Pepenii lui George Mihai de la Avantaj Distribution (Slobozia Nouă), fermă partener Lidl

Îi produc George Mihai și echipa lui de 25 de angajați și 100 de zilieri de la Avantaj Distribution SRL, iar pepenii ajung pe mesele românilor, dar și slovacilor și polonezilor, prin intermediul parteneriatului cu Lidl. „Din primul profit, am plecat în vacanță în Grecia”, își amintește antreprenorul de 47 de ani, pe care Republica l-a vizitat și anul trecut. Spune că nu îi place munca de birou și ar sta toată ziua în aer liber, alături de bogăția lui, dacă ar putea.

Citește mai mult

Gramatica la liceu / sursa foto: Profimedia

Te-ai oprit vreodată înainte să trimiți un mesaj, întrebându-te dacă ai scris corect? Ai ezitat între un ,,i’’ și doi, ai șters o propoziție pentru că nu mai știai unde trebuie pusă virgula sau ai reformulat o frază doar fiindcă nu aveai încredere că respectă regulile limbii române? Dacă astfel de situații au devenit obișnuite, este firesc să ne întrebăm cât de mult contează gramatica și ce se întâmplă atunci când școala încetează să o mai predea sistematic.

Citește mai mult

familie fericita

Andreea și Mihnea au o viață împlinită: 42 și 44 de ani, un copil de 10 ani, un credit pentru casă și cariere stabile. Fac tot ce ține de prevenție - nu lipsesc de la controalele medicale periodice, își fac analizele recomandate și încearcă să păstreze un stil de viață echilibrat. Cu câțiva ani în urmă au încheiat și o asigurare privată de sănătate cu acoperire internațională, convinși că e genul de decizie la care speri să nu fii nevoit să apelezi vreodată. Foto: Profimedia

Citește mai mult

Alex Livadaru

Președintele de la acea vreme, Traian Băsescu, spunea că discuția pornise greșit - se vorbea despre regiuni, guvernatori de regiuni, dar nu se dezbătea despre comasarea comunelor, despre administrații care nu se susțineau financiar și trăiau numai din bani de la centru, ca să achite nișe lefuri ale unor politicieni (primari și consilieri locali) și funcționari. Existau politicieni care își exprimau temeri legate de regiunea cu județele în care populația majoritară nu este de etnie română. Județele care să fie considerate „capitalele” acestor regiuni i-au făcut pe mulți să se încaiere: care merită mai mult, Brașov sau Sibiu, de exemplu?

Citește mai mult