Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Opt din zece companii din România se așteaptă la un impact mare al reglementărilor în domeniul economiei circulare, iar 70% consideră că alocările de stat nu sunt suficiente - studiu Deloitte

sustenabilitate - solar energy

Foto: Sascha Winter / Panthermedia / Profimedia

Opt din zece companii din România se așteaptă la un impact mare și foarte mare pe termen scurt și mediu al reglementărilor naționale și europene în domeniul economiei circulare, iar 70% consideră că alocările de stat nu sunt suficiente, arată raportul Deloitte „Economia circulară. Percepția și stadiul implementării în România”, efectuat în rândul unor companii de pe piața locală, din industria producătoare, retail, bunuri de larg consum, construcții și imobiliare. În plus, cele mai ample și mai costisitoare măsuri pe care companiile le au în plan, precum retehnologizarea (90%) sau zona cercetare-dezvoltare (75%), sunt proiectate în funcție de posibilitatea de a accesa fonduri naționale sau comunitare, mai indică studiul. Procesul de tranziție de la modelul economic liniar la cel circular implică acțiuni complexe ce vizează fiecare dintre segmentele lanțului de producție-consum, de la proiectarea ecologică a produselor (ecodesign) și limitarea utilizării de materii prime, până la prelungirea ciclului de viață al produselor prin reutilizare și facilități de reparare, renovare și reciclare.

Companiile participante la studiu sunt preocupate de cunoașterea și asimilarea principiilor circularității (85%), peste jumătate (60%) sunt la curent cu inițiativele europene în domeniu (Green Deal, Fit for 55, Planul de acțiune pentru economia circulară) și cu aplicarea lor națională și resimt presiunea reglementărilor în decizia de a acționa în sens sustenabil. În consecință, trei sferturi dintre respondenți declară că au elaborat deja o strategie, 20% au în curs demersuri în acest sens, iar nouă din zece companii declară că au elaborat planuri investiționale dedicate tranziției către o economie verde.

În condițiile în care planul de acțiune aferent Strategiei naționale privind economia circulară este așteptat în cel de-al treilea trimestru al acestui an, analiza Deloitte, prima de acest fel de pe piața locală, așa cum reiese din documentarea noastră, surprinde răspunsul companiilor la contextul complex al tranziției într-un moment determinant, în care țara noastră trebuie să acționeze hotărât și să accelereze demersurile în domeniu. România este o piață «tânără», care face primii pași în implementarea principiilor economiei circulare, cu 1,4 procent de circularitate comparativ cu media UE de 11,7%, însă are potențial semnificativ. Companiile caută soluții de a-și finanța tranziția spre economia circulară, cunosc reglementările europene și naționale și au deja strategii și planuri de investiții, studiază competiția și adoptă diverse măsuri cu privire la materiile prime, la ecodesign sau la materialele de ambalare și la compoziția acestora. Cu toate acestea, efortul este încă disparat, în condițiile în care numai jumătate dintre companiile analizate operează sistematic aceste transformări și declară că au ca finalitate schimbarea modelului de business potrivit principiilor circulare.

Adopția energiei regenerabile este principala direcție către care companiile dirijează resurse proprii (85%), potrivit planurilor de investiții din zona tranziției la economia circulară, în timp ce reducerea cantității de ambalaje și a deșeurilor provenite din ambalaje este o prioritate pentru puțin peste jumătate dintre acestea (55%), în special actori din retail (45%) și industria producătoare (27%). Pe de altă parte, pe lângă direcțiile costisitoare precum retehnologizarea și activitățile de cercetare-dezvoltare, companiile se așteaptă să fie sprijinite de alocările de stat și în ceea ce privește dezvoltarea activităților de reparare sau recondiționare a bunurilor (75%), precum și proiectarea de produse durabile (70%).

Companiile din România au investit semnificativ în ultimul an și jumătate în capacități proprii de producție de energie electrică din surse regenerabile, în special panouri fotovoltaice, pentru a face față creșterii prețurilor cauzate de criza energetică. Disponibilitatea unor scheme suport a încurajat acest fenomen și ne așteptăm ca acesta să continue în ritm susținut și în următorii ani.

Sustenabilitatea și economia circulară sunt înțelese ca procese cu responsabili și stakeholderi multipli, de-a lungul întregului lanț valoric, iar 65% dintre participanții la studiu au implementat o procedură de evaluare a furnizorilor și clienților. Cu privire la transformarea așteptărilor consumatorului final în ultimii ani, sub influența discursului despre sustenabilitate, opt din zece companii chestionate declară că, deși nu au realizat sondaje în acest sens, decizia de consum este puternic influențată de sentimentul de a contribui la protejarea mediului (80%), la reducerea poluării (65%) sau a amprentei de carbon proprii (35%). Totuși, 65% dintre respondenți consideră că decizia de cumpărare ține cont de preț, independent de alte argumente.

Studiul Deloitte „Economia circulară. Percepția și stadiul implementării în România” a fost realizat pe baza unui chestionar la care au răspuns companii locale și multinaționale active în țara noastră, cu cifre de afaceri cuprinse între un milion și 10 miliarde de lei.

A contribuit Sorin Elisei, Director Consultanță, Deloitte România, liderul practicii de sustenabilitate

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nume check icon
    8 din 10 companii din Romania ingrijorate de economia circulara? De unde scoateti aceste statistici? Sau este numai o analiza din Pipera extrapolata la intreaga societate? Economie circulara intr-o societate in care reciclarea este la cel mai mic nivel din Europa, in care in continuare se consuma la greu si se arunca alimente multe, intr-o societate unde "lantul" scurt de aprovizionare este mult mai scump decat "lantul" lung de aprovizionare? Intr-o societate in pretul conteaza si mai putin calitatea? Ne luam dupa comunicatele de PR scrise de ChatGPT si chiar credem ca majoritatii romanilor le pasa de economia circulara? Sau companiile care o folosesc numai pentru o promovare ieftina de marketing pentru ca nu se mai pot diferentia deloc prin produsele care le vand?
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult