Sari la continut
Republica
Sustenabilitate

Opt țări, între care și România, se opun renunțării din 2035 la mașini cu motoare pe benzină și motorină. „În forma actuală, normele de poluare Euro 7 pun în pericol industria auto din întreaga Europă”

poluare - auto

Foto: Imagen / Alamy / Profimedia

Niște vești importante: Miniştrii Transporturilor din Cehia, Germania, Italia, Polonia, Portugalia, România, Ungaria şi Slovacia au discutat luni schimbările propuse la normele de poluare pentru autovehicule, cunoscute sub denumirea Euro 7, pe fondul unei dispute cu privire la strategia blocului comunitar de tranziţie la vehiculele electrice.

 - Normele propuse Euro 7 vor înăspri limitele privind poluanţii care afectează sănătatea, inclusiv oxizii de azot. UE susţine că beneficiile asupra sănătăţii vor depăşi cu mult costurile. Dar cele 8 state europene se opun acestor reglementări, susţinând că sunt o povară pentru industria auto. De reținut că majoritatea acestor 8 țări au sectoare auto puternice.

 Un oficial al UE a declarat pentru Reuters că miniştrii Transporturilor din cele 8 țări ale blocului comunitar au discutat despre termenele limită „nerealiste” ale reglementării UE. „În privinţa normelor Euro 7, facem eforturi pentru ca să poată fi realizate acele condiţii care sunt într-adevăr realiste”, a declarat luni ministrul ceh al Transporturilor, Martin Kupka, după reuniunea de la Strasbourg.

 Ţările UE au rezerve în privinţa perioadei scurte pentru adoptarea normelor, care ar urma să se aplice de la mijlocul lui 2025 pentru maşini. Cele 8 state au propus o perioadă de patru ani pentru intrarea în vigoare a normelor, alături de unele modificări tehnice, pentru ca industria auto să aibă mai mult timp să se pregătească şi să îmbunătăţească măsurile tehnologice, a informat Cehia. „Dacă suntem într-adevăr serioşi în legătură cu reducerea emisiilor în Europa, cred că trebuie să adoptăm măsuri tehnologice realiste”, a mai spus Kupka.

- De asemenea, cele 8 state au discutat despre termenul limită din 2035 pentru retragerea maşinilor care emit dioxid de carbon, reglementări care vor face imposibilă vânzarea de maşini noi cu motoare pe combustie după 2035.

- Discuția vine după ce eurodeputații au aprobat pe 14 februarie, printr-un vot final, regulamentul care pune punct vânzării de automobile noi echipate cu motoare termice începând din 2035.

- Noua legislaţie stabileşte calea de urmat pentru a reduce la zero emisiile de dioxid de carbon pentru autoturismele şi vehiculele utilitare uşoare noi până în 2035. Acest obiectiv se aplică întregului parc de vehicule de la nivelul Uniunii Europene pentru a reduce emisiile de CO2 produse de autoturismele şi camionetele noi cu 100% comparativ cu anul 2021.

- Obiectivele intermediare de reducere a emisiilor pentru 2030 au fost fixate la 55% pentru autoturisme şi 50% pentru camionete. Regulamentul prevede însă că producătorii care au o producție mică anuală (între 1.000 şi 10.000 de autoturisme noi sau între 1.000 şi 22.000 de camionete noi) pot obţine o derogare până la sfârşitul anului 2035.

 De asemenea, vor fi promovate stimulentele pentru producătorii de vehicule cu emisii zero sau cu emisii scăzute, precum cele electrice sau hibride performante. Totodată, din doi în doi ani, începând cu sfârşitul anului 2025, Comisia va publica un raport pentru a evalua progresele înregistrate în domeniul mobilităţii rutiere cu emisii zero.

- După votul final din plen, textul mai trebuie acum să fie aprobat oficial şi de Consiliu, urmând să fie apoi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

- Numai că principala politică a blocului comunitar destinată să accelereze tranziţia Europei la vehiculele electrice a fost pusă deja pe pauză, după ce Germania şi-a exprimat, în ultimul moment, opoziţia faţă de această iniţiativă. Concret, Berlinul sugerează că vrea să vândă maşini cu motoare pe benzină și motorină şi după 2035.

- Comisarul european pentru Transport, Adina Vălean, a declarat că mulţi din cei implicaţi în sectorul transporturilor împărtăşesc temerile Germaniei. „Cred că discuţia nu s-a încheiat, chiar dacă s-a votat”, a afirmat la o conferinţă de presă de luna trecută Adina Vălean.

- UE susţine că implementarea reglementării în 2035 este crucială, deoarece durata medie de viaţă a noilor maşini este de 15 ani, deci intrarea în vigoare mai târziu a interdicţiei ar face imposibil obiectivul UE de a ajunge la emisii nete zero până în 2050, în condiţiile în care sectorul transporturilor este responsabil pentru aproximativ un sfert din emisiile din UE.

- O parte din industria auto a UE face lobby pentru relaxarea reglementărilor. Directorul general al Porsche, Oliver Blume, a declarat luni că în opinia sa Berlinul „are o poziţie adecvată”, încercând să se asigure că pot fi utilizaţi combustibilii sintetici la noile maşini cu motoare pe combustie după 2035.

-În 2022, Comisia Europeană şi-a prezentat propunerile cu privire la noile norme de poluare pentru autovehicule, cunoscute sub denumirea Euro 7, care ar urma să intre în vigoare începând din 2025.

- Bruxelles ar dori în special ca testele referitoare la emisiile poluante ale vehiculelor să fie mai conforme cu condiţiile reale de trafic şi de asemenea să impună limite cu privire la emisiile de particule provocate de uzura frânelor şi pneurilor, în ideea de a reduce cu 35% emisiile de oxizi de azot ale autoturismelor şi autoutilitarelor uşoare comparativ cu normele precedente Euro 6.

- „În forma actuală, normele de poluare Euro 7 pun în pericol industria auto din întreaga Europă. În acelaşi timp, ele reprezintă un risc pentru locurile de muncă”, a ținut să spună luni ministrul ceh al Transporturilor, Martin Kupka.

 Propunerea Bruxelles-ului privind înăsprirea normelor de poluare ale automobilelor este respinsă în mod vehement de producătorii auto, care vor o normă minimală pentru acest tip de motoare cu combustie care ar urma să dispară de pe piaţă în 2035.

 Potrivit producătorilor, normele Euro 7 propuse de Comisia Europeană ar duce la majorarea semnificativă a preţului autovehiculelor, cu riscul de a afecta şi mai mult o piaţă auto europeană care se află deja într-o situaţie dificilă.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Conducătorii noștri europeni sunt dilii rău de tot. Iau niște măsuri de parcă au în vedere doar principiile abstracte și nu le pasă deloc de viața oamenilor. Normal ar fi fost ca principalele măsuri să fie pentru accelerarea cercetării în domeniul ingineriei transporturilor, pentru realizarea salturilor tehnologice necesare. Doar apoi, după ce mobilitatea electrică va deveni fezabilă, să vină cu măsuri administrative de interzicere a motoarelor clasice.
    • Like 4
  • Mihai check icon
    Bine ca s-au mai trezit unii din UE din frenezia ecologica la moda acum. Probabil le este frica de pierderea de locuri de munca si implicit de voturi. Inerzicerea completa a motorului termic chiar si in multe situatii unde este mai putin poluant in ansablu decat alternativa electrica cu baterie a jucat un rol mult mai mic desi ar fi trebuit sa fie primordial.
    • Like 3
    • @ Mihai
      Logica elementara impune ca ;
      -- Daca interzici ceva Omului , trebuie sa oferi mai inatai alternativa ! Adica transportul electric ,da ,dar inca nu este implementat destul ,mai ales in Romania ,unde foarte multi se chinuie sa tina in functie masinile diesel-benzina ,asa cum sunt ele .
      • Like 2


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult