Foto: Inquam Photos
Ianuarie 2023, luna lui Janus, zeul roman cu o față în trecut și una în viitor. Economia duduie din consum și servicii. Pârtii pline, hoteluri pline, restaurante pline, magazine pline, mall-uri pline, totul la prețuri cu 50% mai mari decât la începutul lui 2022. Până și băncile încep să se aglomereze, dar asta probabil pentru că clienți amatori de sport extrem vor să încerce iarăși ceva nou, mai aventuros, de la creatorii de credite în CHF, ROBOR, IRCC.
Se văd efectele creșterii salariilor și pensiilor începând cu 1 ianuarie 2023. Lumea aruncă în consum tot surplusul la salarii și pensii, consum de bună seamă din import, pentru că producția industrială românească scade - fabricile din țară nu fac față competitorilor externi, comenzile la export se micșorează pentru că se duc în țări fără festival de consum ca la noi, iar costurile ridicate de operare pun bomboana pe colivă.
Și atunci, dacă tuturor le merge bine, de ce sunt lansate în spațiul public insinuări cu privire la posibile noi reforme fiscale care să aducă creșteri de taxe, impozite și contribuții?
Foarte simplu, pentru că economia duduie exact din sectoarele care mustesc de evaziune fiscală și muncă la negru, imposibil de stăvilit în Romania. Pentru că nu se știe, nu se poate, nu se dorește a fi stăvilite.
Trebuie să înțelegem că vin bani insuficienți la buget pentru a acoperi cheltuielile uriașe propuse de autorități - reamintim absolvenților de orice altceva în afară de ASE că mult lăudată creștere economică mare din 2022 nu înseamnă venituri bugetare mari. Și că recordul de investiții străine directe din 2022 va produce efecte în economie doar peste 5-7 ani, pentru că au beneficiat de ajutor de stat.
Prin urmare, deficitul triplet specific României (să vedem dacă putem patenta conceptul) - deficitul cronic de cont curent + deficitul bugetar + deficitul balanței comerciale - este acoperit de împrumuturi. Și în loc de împrumuturi rambursabile și cu dobândă, ce ar merge mai bine? Niște taxe, impozite și contribuții mai mari care înseamnă încasări suplimentare la buget de la ai noștri, nerambursabile și fără dobândă.
Noul pachet de taxe, impozite și contribuții a fost deja lansat subtil în dezbatere prin concepte sofisticate de genul „regândit”, „reașezat”, „concordat” cu ceea ce se întâmplă în alte țări cu care ne comparăm. Vor fi vinovate de această reforma fiscală criza din Ucraina, criza globală inflaționistă, criza utilităților, criza carburanților, inechitățile dintre companiile românești și cele străine (e bună asta, ultima) – nicidecum evaziunea fiscală și munca la negru, care pe fondul inflaționist au atins un apogeu în 2022, 150-200 miliarde RON.
Adică, pentru a înțelege mai ales corporatiștii din companiile străine, care s-au întors mai târziu din concediu, au să crească taxele, impozitele și contribuțiile, una sau toate dintre ele.
Să decriptăm discursurile care apar tot mai des. O să aveți impozit pe cifra de afaceri. O să crească impozitul pe dividende. O să se revină la sistemul de taxare a muncii de dinainte de 2018, dar raportat la salariile brute din 2022.
Prima lună a anului este denumită după Janus, în mitologia romană zeul începuturilor, tranzițiilor, dualității, porților, pasajelor, timpului și sfârșiturilor.
2023 începe foarte bine pentru toți românii, asta și pentru că a ținut vremea cu noi. Rămâne de văzut cum cum va arăta la sfârșitul anului cealaltă față a zeului roman.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
La probleme românești, soluții autohtone. Vine criza? Facem provizii. Crește taxa? Crește negrul. Era atât de clar că asta va fi răspunsul general al populației, chiar înainte să înceapă războiul.
Este de bun simț să evazionești un pic, altfel faci notă discordantă. Deci, să ne concordăm cu toții și să sorbim valurile de scumpiri cum știm noi mai bine.