În anul 2010, Ana-Maria Roată Palade a plecat într-o călătorie în Europa împreună cu familia sa. Pe atunci, fiul său, Mircea, avea șase ani și jumătate, iar fiica sa, Magda, trei ani și jumătate, și își amintește că a intrat în Muzeul Științei din Viena cu o strângere de inimă: Cum o să îi împiedice să atingă exponatele?
„Noi aveam experiența muzeelor din România, unde trebuia să le spunem mereu: „Nu pune mâna!” și nu mică ne-a fost mirarea când am văzut că acolo erau exponate pe care puteai să le atingi”, povestește ea. Când au ajuns la Paris, la Cité des Sciences et de l’industrie, copiilor nu le mai venea să plece. Și atunci Mircea le-a spus părinților lui: „Ce ar fi să facem așa ceva la noi?”
Părinții i-au răspuns că nu pot ei să le spună muzeelor din România ce să facă, iar Mircea a clarificat: „Nu, nu. Să facem muzeul nostru”.
Ajunși înapoi în țară, părinții lui Mircea s-au gândit: „Dar dacă copilul are dreptate?” Și au început să caute informații și să imagineze exponate jucării, care să pună în evidență principii din științe.
Așa a apărut, patru ani mai târziu, Orășelul Cunoașterii unde copiii se pot juca cu 80 de exponate care le „predau” fiecare o lecție de fizică, chimie sau matematică. Multe dintre acestea sun făcute cu ajutorul lui Mircea. Ana-Maria Roată Palade și fiul ei se așază pe o bancă din orășel, care începe să cânte atunci când mâinile lor se ating. Dacă își ating umerii, sunetele sunt diferite, la fel și dacă își ating pumnii. Care este explicația? Atunci când cele două corpuri vin în contact se închide un circuit, iar rezistența diferă în funcție de suprafața atinsă. Acest lucru face ca și frecvențele să fie diferite și astfel să se nască diferite note muzicale, spune Mircea.
Pianul cu linguri, printre jucăriile ce vor ajunge în 9 școli din România
Una dintre cele mai îndrăgite jucării din Orășelul Cunoașterii este pianul cu linguri pe post de clape, care funcționează după un principiu asemănător. Când un copil atinge o clapă se închide un circuit și se aude o notă muzicală, explică adolescentul în vârstă de 14 ani, care a făcut partea de programare.
Într-un alt joc, pe o tablă apar diferite cifre, urmate de semnul egal și un rezultat, iar copiii trebuie să pună între plăcuța cu operația matematică corectă: adunare, scădere, înmulțire sau împărțire. Pe tablă se regăsesc atât plăcuțe din lemn cât și mici ecrane pe care cifrele se schimbă de fiecare dată. „Inițial, eu nu am fost de acord ca jocul să conțină elemente electronice, voiam să fie doar lemn și un număr finit de cifre. Însă Mircea mi-a spus că, în absența elementelor electronice, jocul nu va fi interesant pentru copii și va exista o gamă prea restrânsă de variante”, explică Ana Maria Roată Palade.
Cartelele de lemn cu operațiile sunt asemănătoare cu cele de interfon, iar cititoarele încorporate în tablă „verifică” dacă jucătorul a pus sau nu operația corectă.
Tija cu inel și harta interactivă a României
Chiar lângă acest joc matematic se află un reflexometru, o masă cu patru locuri unde copiii își pot testa viteza de reacție, apăsând pe niște butoane.
Iar în apropiere o tijă alambicată, pe care copiii trebuie să o parcurgă cu un inel, fără să o atingă - un joc care să îi ajute să își exerseze motricitatea fină. Pe două ecrane, apar timpul și numărul de atingeri.
De la deschiderea care a avut loc în februarie 2014, în jur de 100.000 de copii au venit în vizită la Orășelul Cunoașterii.
Însă până în toamna anului viitor, nouă școli din țară vor fi dotate cu cinci dintre jocurile din Orășelul Cunoașterii, în cadrul proiectulului New Kids of the Code, realizat în colaborare cu Centrul pentru Educaţie şi Dezvoltare Profesională Step by Step cu sprijinul Microsoft România. Jocurile care vor ajunge în școli sunt reflexometrul, pianul cu linguri, tija cu inel, jucul matematic și o hartă interactivă a României, pe care elevii vor trebui să plaseze în mod corect județele. „Mircea a venit cu o idee interesantă: să poți să vezi când pui județul bun și îți apară pe un calculator informații despre el”, explică fondatoarea Orășelului Cunoașterii.
În ultimii cinci ani, aceasta a văzut cât de importante sunt aplicațiile practice în învățare. „În fiecare weekend avem ateliere, cred că le-am deschis multor copii calea către știință. Experimentul valorează cât o mie de cuvinte. Poți să îi spui copilului definițiile și toate cele. Dacă nu vede practic ce se întâmplă, dacă nu vede legătura între ceea ce îmi explici la tablă în vorbe multe și goale și ce se întâmplă în realitate, spune: „Ok, și le ce îmi folosește mie asta?””, explică Ana Maria Roată Palade.
Cum ar fi arătat viața lui Mircea fără „Orășelul Cunoașterii”? „Nu știu dacă aș fi făcut chiar atât de multă informatică și programare practică, am făcut foarte multe jocuri care aplică noțiuni de informatică”, spune el.
O țară mai bună se construiește plecând de la un sistem de educație performant. Introducerea programării în procesul educațional deschide oportunități către joburi căutate și bine plătite și, mai mult decât atât, dezvoltă acele abilități care construiesc adulți ce pot face față unor provocări diverse: gândirea critică, rezolvarea unor probleme complexe și creativitatea. Platforma Republica vă prezintă oamenii care își doresc să schimbe felul în care învață copiii noștri. Susținem programul Alt Viitor, în care Microsoft România investește 1 milion de dolari. Este un proiect în care sunt implicate ONG-uri, 4500 de profesori și voluntari, o inițiativă care va sprijini dezvoltarea de competențe digitale pentru peste 11.000 de elevi. Îi veți cunoaște aici, le veți afla poveștile și veți vedea modul în care acești oameni pun umărul la construcția unui viitor mai bun pentru România.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.