Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Orașul București are un nou logo. Ce reprezintă acesta

Primăria Capitalei a ales un nou logo al orașului dintre cele 230  înscrise la concurs, după ce precedentul, realizat de un designer din Timișoara, a fost descalificat pentru că semăna izbitor cu cel al orașului Taipei. 

Noul logo este creat de Alexandru Mihai Nenciu și reprezintă "un cumul de valori reprezentative pentru București", potrivit comunicatului de presă dat de Primăria Capitalei. În concepția autorului, acesta este suma a patru edificii: Arcul de Triumf, Palatul CEC, Ateneul și Arena Națională.

Organizatorii concursului au decis ca, de acestă dată, acordarea premiului și semnarea contractului să aibă loc peste o săptămână, pentru a evita orice situație neplăcută precum cea înregistrată anterior.

Alexandru Mihai Nenciu este absolvent de Design industrial la Universitatea de Arta Bucuresti, iar proiectul sau era pe locul doi in urma votului comisiei care a ales logo-ul orasului Bucuresti.

Primul logo, care semăna izbitor, cu cel al orașului fusese realizat de Narcis Teodor Lupou, care s-a declarat „surprins” de asemănări.

 


„Am fost total surprins să văd că există similitudini între cele două logo-uri. Nici nu ştiam de existenţa logo-ului Taipei, miercuri am aflat. Sunt dezamăgit, e normal, e o reacţie naturală şi nu pot contesta decizia primăriei, sunt mulţi factori în joc, ei au organizat concursul. Iniţial, am fost extrem de entuziasmat şi recunoscător pentru oportunitatea asta. Juriul m-a validat în primă instanţă, apoi am fost descalificat şi mă aflu în situaţia actuală”, a afirmat Narcis Teodor Lupou, citat de Mediafax. 

Din juriul care a desemnat lucrarea câștigătoare au făcut parte și Gabriela Firea și Mirel Palada, fostul purtător de cuvânt al Guvernului Ponta. Ceilalți membri ai juriului au fost: Mircia Dumitrescu, membru corespondent al Academiei Române, secţia de Arte, Arhitectura şi Audiovizual; Adrian Majuru, directorul Muzeului Municipiului Bucureşti; Anca Boeriu, lector la departamentul Grafica al UNARTE; Dr. Vladimir Nicula, lector la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu; Ioana Ciocan, Vicepreşedinte Uniunea Artiştilor Plastici; Dochiţa Zenoveiov, brand innovator, „INOVEO”; Bogdan Naumovici, managing partner „23 Communication Ideas”; Corina Vinţan, managing partner „Links Associates”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • O sa incep cu faptul ca noi, oamenii care chiar lucreaza in domeniu consideram "competitia" asta un mod groaznic, total neprofesionist de a face lucrurile.

    Haideti sa va spun si de ce:

    Un concurs de acest gen se numeste "pitch" si se face cu profesionisti in domeniu, orice altceva nu are cum sa dea rezultatele dorite.

    Pentru generarea unui logo, se aplica anumite reguli de culoare, marime, afisare pe negativ, afisare pe poze, co-branding vizual la evenimente, institutii, etc.

    Oricum, asta este o problema nesemnificativa, problema mare este ca bucurestiul nu are nevoie de un logo ci de o identitate. Ori pentru a gandi si crea o identitate ai nevoie de experienta si cunostinte in domeniul design-ului si marketingului (branding). Nu poti sa aduni o mana de design-eri (fara suparare) care nu sunt platiti, sau nu au experienta, pentru crearea unui brand. Nu este posibil. La fel cei care aleg rezultatul final trebuie sa inteleaga ce aleg.

    De ce spun ca bucurestiul are nevoie de un brand, pai simplu, un logo este doar un simbol grafic, singur, fara o strategie de brand este ZERO. Nu este inteles, nu este adoptat, nu transmite nici un mesaj.

    Vrem ca Bucurestiul sa aiba un brand de oras precum Londra, Viena sau Asterdam? Avem nevoie de agentii profesioniste care sa faca asta. Sa faca research-ul care trebuie, sa gandeasca strategia de brand si sa urmareasca implementarea. E un efort care dureaza undeva intre 2 si 3 ani. Nu se face de azi pe maine. Un brand trebuie sa fie adoptat, inteles, si pozitionat corect pentru a avea succes. Altfel, el este ce a si iesit din competita respectiva ... un logo.

    Uite un exemplu (care a si participat):
    http://brohouse.com/project/bucharest-city-identity-and-branding-proposal/

    Daca e sa compari ce a iesit castigator cu un brand precum "I am Amsterdam", te pui pe plans.
    • Like 0
  • check icon
    Dar o groapă în mijlocul drumului, cu un câine „bagabont” în ea, acoperit de coji de semințe și scuipați, având ca moț o scrumieră vărsată din mersul beemveului nu reprezenta mai bine orașul?
    Sau un morman de €?
    • Like 0
  • Se putea şi mai bine.
    • Like 0
  • Parcă e o închisoare pe mai multe etaje ....
    • Like 1
  • valserg check icon
    Fara a cugeta prea mult, asa, la o prima vedere, eu vad in partea din stanga - mijloc, ceva obscen. Ma scuzati...
    • Like 4
    • @ valserg
      E semnul pacii, pe cale de consecinta le uram urmatorilor cu acest gest: Firea, pace, Badulescu, pace, Pandele, pace!
      • Like 0
  • check icon
    Partea din stînga este haotică, așa cum este, de fapt, și orașul și cum sînt și capetele celor care îl administrează. Deci e un logo mișto, pe linie. Fiind un haos pe stînga, mai rămîne ca în CGMB să se voteze circulația pe stînga, precum în UK, ocazie cu care același CGMB va cere să se alipească Londrei ieșită din U.E.
    Înțeleg însă că Republicii îi place logo-ul. Așadar, trebuie să aplaudăm, dăm cu sîrk din Isarlîk.
    • Like 0
  • Asta e chiar misto, numai ca, in loc de Arena Nationala, eu vad un Taj Mahal, si poate ca-i mai bine, ca oricum este mult mai frumos Mahal. Unde mai pui, ca Bucurestiul e plin de tigani si tiganii isi au obarsia in India. Taj Mahal de Dambovita ar mai putea purta mesajele de iubire secreta ale unor Basescu pt Udrea, Pandele pt Firea, Borcea pt Pelinel + toate femeile din sectoarele 4 si 5...etc. Hai ca e ok, pe bune ! Chiar imi place mai mult sigla decat intrigantul din mine!
    • Like 1
  • Dupa kitsch vine marele "artist abstract". Marele artist care a desenat mazgaleala asta la ce s-au gandit? Prima n-o inteleg, parca-i viaduct, a doua e ceva mai recognoscibila, a treia zici ca e un cap de..., sigur noi vrem sa atragem turisti sau sa scarbim copiii si familiile? in fine, a 4-a chiar nu sugereaza nimic, o poarta cu niste schele sau un tren marfar? Nu se putea fara kitsch si struto-camila, nu? Uitati-va la logo-ul Parisului, Eiffel-ul, sclipitor si spune totul, Londra, turnul, roata, podul bine conturate, Madrid, blazonul orasului si numele stilizat... Daca noi ne chinuim sa intelegem ce e pe porcaiala asta, un strain nu va intelege nimic. De ce nu poate fi simplu si trebuie complicat? In loc sa reparam naiba fatada Palatului CEC, sa avem grija ca pe Arena Nationala sa nu mai fie inundatie la fiecare ploaie si sa nu mai fie luat gazon-musuroi de cartite de la Oprisan ca sa ajungem de rasul Planetei, noi ne batem in logo-uri. Daca tot se cauta ceva abstract, puneti un mic pe verticala si 2 carnati indoiti sa iasa B-ul, iar in loc de i-ul din Bucuresti puneti un borcan de mustar.
    • Like 3
  • Asta mi se pare misto, cu exceptia Arenei Nationale, in locul careia eu vad un Taj Mahal.
    • Like 1


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult