Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Orașul din România pe care-l pocesc aproape toți românii. Și festivalul lui din Nordul extrem

Zilele Nordului

Foto: Facebook Zilele Nordului

Prima dată am ajuns în nordul extrem al țării anul trecut cam pe vremea asta. De fapt, era final de august și organizam, la fel ca acum, în cel mai nordic oraș din România, festivalul Zilele Nordului. Orașul ăsta mic poartă numele Darabani, dar din ceva motiv inexplicabil cam toți cei ce nu-l cunosc îl pronunță și-l scriu cu ă, deși n-are niciunul în dotare. E Darabani, cu 3 a: așa obișnuim să le zicem celor care vor să scrie despre festival, să vină să descopere nordul extrem prin concerte, tururi ghidate în Nordul și Moldova neștiută. Culmea e că și pe site-ul unor (multe) instituții publice naționale numele orașului apare scris greșit, așa că e cumva de înțeles că mulți îl pocesc.

Fără niciun ă la purtător, Darabaniul se pregătește zilele astea pentru festival. Și nu doar el, ci și localitățile din preajmă pentru că Zilele Nordului e destinația de vacanță pentru turiști care vor să descopere un altfel de festival într-un loc plin de poveste, dar și pentru cei din oraș și din apropiere.

Guerrilla are stație fix în Darabani, iar pentru că muzica-i unește pe oameni indiferent din ce colț ar veni ei, oamenii faini de la Radio Guerrilla au propus un line-up în stilul lor și-n stilul festivalului în care au rolul principal trupe precum Coma, Moonlight Breakfast și Taraf de Caliu, care vor cânta live în Poiană, unde intrarea e liberă pentru toți. Două campinguri sunt puse la dispoziția celor care vor să descopere, într-o altfel de vacanță, locurile de poveste din Nord. Te alături?

Se-ntâmplă în 17-20 august, iar timp de patru zile muzica pune stăpânire pe curtea Conacului Balș și Poiana Teioasa din Darabani, amfiteatrul din Pomârla, cicliștii se întrec la MTB Maratonul Nordului, filme faine vor rula chiar la miez de noapte în aer liber, iar călătorii dornici de destinații cu poveste și istorie vin în Tururile Nordului și descoperă locuri pitorești din cele mai nordice puncte ale României: Cetatea Doamnei, Delta Prutului, vechea capitală Siret, șezătoarea de altădată și, desigur, Darabaniul.

Oricât lobby aș face Nordului, eu, fată de oraș născută și crescută-n Cluj, ajunsă-n Darabani de numai un an, nu se va apropia de experiența pe care o ai când vii la festival și trăiești experiența de aici. Montează-ți cortul la Darabani. Cu 3 A și mult chef de explorat!


Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    Nostim: scurt și la obiect!
    • Like 0
  • check icon
    Nu toată lumea pocește numele orașului, doamnă: moldovenii îl cam pronunță corect: Darabani.
    • Like 0
    • @
      Corina check icon
      Aveți perfectă dreptate, doar cei care nu-l cunosc, n-au auzit de el și n-au fost acolo au tendința să-l pronunțe cu ă și mulți dintre ei chiar folosesc varianta greșită (inclusiv pe site-uri ale unor instituții publice naționale). Am scris în articol că dintr-un motiv inexplicabil "cam toți cei ce nu-l cunosc îl pronunță și-l scriu cu ă" și că "aproape toți românii" îl pocesc. Evident că nu vorbim despre toți. Numărul celor care îl scriu greșit e foarte mare și din păcate cei care îl scriu și î pronunță corect par să reprezinte excepțiile, nu regula.
      • Like 0


Îți recomandăm

Arsenie. Viața de apoi

„Constatarea cea mai sumbră, după experiența asta, e că oamenii se lasă foarte ușor manipulați pe fondul de nevoie intimă religioasă și că ne îndreptăm, cumva și din analfabetism istoric sau din necunoaștere, către valorizarea acestor formule autoritare antioccidentale, antieuropene conspiraționiste care sunt în spațiul public din ce în ce mai puternice. Și asta vom vedea la alegerile de anul viitor cu ce o să se soldeze”, a concluzionat Alexandru Solomon.

Citește mai mult

Apă de băut

Copil fiind, înainte de 1990, „recrutam” câte un adolescent mai vânjos din cartier ca să cărăm sacoșele cu 10-12 recipiente din sticlă, pe care le dădeam goale și le aduceam acasă pline cu apă minerală. Vecinul se alegea cu o monedă sau un biscuit Poiana. Dacă știa să negocieze mai bine, primea cu împrumut mingea mea de fotbal, câteva ore.

Citește mai mult