Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Ordinul Ministrului Educației care stabilește structura anului școlar 2021-2022 pare să încalce Statutul elevului

scoala - clasa - (Foto: Inquam Photos / Casian Mitu)

Foto: Inquam Photos / Casian Mitu

La prima vedere, structura anului şcolar pare un subiect mai puţin important. Probabil acesta este motivul pentru care, de-a lungul ultimilor 23 de ani, această structură a fost modificată anual. Să vedem ce aduce nou Ordinul 3243 din 5 februarie 2021, care stabileşte structura anului şcolar 2021-2022.

Predarea, învăţarea și evaluarea constituie trei acţiuni inseparabile, motiv pentru care, în literatura de specialitate se utilizează sintagma „predare-învățare-evaluare”. Teoretic, predarea şi învăţarea depind doar de numărul total de săptămâni ale anului şcolar, nu şi de structura acestuia. Practic, situaţia e diferită. Evaluarea, fiind influenţată semnificativ de calendarul anului şcolar acest fapt se răsfrânge şi asupra predării şi învăţării.

După 1998 (când s-a trecut de la trimestre la semestre), structura anului şcolar a variat de la an la an, din cauza vacanţei de primăvară (sincronizată cu sărbătorile pascale) precum şi a scoaterii şi reintroducerii repetate a vacanţei intersemestriale. De asemenea dorinţa de a începe cursurile în proximitatea datei de 1 septembrie ( cum se întâmplă în Europa) nu s-a putut concretiza decât un răstimp scurt, din cauza presiunii agenţilor economici din turism.

Toate acestea s-au petrecut din cauze din afara procesului de predare-învăţare-evaluare, deci străine interesului elevilor şi cadrelor didactice.

Vacanța intersemestrială, distinctă de cea de Crăciun, a constituit și constituie o temă controversată: „N-am înțeles care e sensul să faci ore până de Crăciun, să intri în vacanța de Crăciun și Anul nou, să te întorci la școală și să încerci să-ți aduci aminte ce ai învățat înainte de Crăciun, să iei note și apoi să intri în altă vacanță. Ne gândim la o structură care să se încheie înainte de Crăciun. S-a predat, s-a evaluat, elevii pleacă liniștiți în vacanță, profesorii pot pleca de asemenea în vacanță, o vacanță care să fie mai lungă cu o săptămână, după care începe semestrul 2”. Am citat spusele ministrului Educaţiei, care justifică dispariţia vacanţei intersemestriale şi, implicit, inegalizarea semestrelor. Ce se va întâmpla de fapt? În primul semestru – care are durata de 14 săptămâni – elevii vor fi supuşi unui bombardament de note / calificative deoarece Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar (ROFUIP) prevede un număr minim de note / calificative, în funcţie de regimul orar al disciplinei respective. În plus, tezele trebuie date după parcurgerea programei, cu cel puţin 3 săptămâni înainte de încheierea semestrului. Ca urmare, acest bombardament de note va fi însoţit de o predare a materiei „la foc automat”, deoarece, pentru a putea da note, trebuie parcursă materie. Vacanţa de Crăciun va avea 17 zile calendaristice faţă de 18, cât a avut în acest an şcolar. Unde e acea săptămână în plus de care vorbea ministrul Educaţiei?

Aparent, în al doilea semestru, elevii vor avea parte de o perioadă mai uşoară, dat fiind faptul că are o durată de 20 de săptămâni, evaluarea urmând să fie mult mai puţin intensă. În realitate, situaţia e diferită. Vor exista 14 săptămâni fără nicio vacanţă (săptămânile 15-28) – tocmai atunci când apare astenia de primăvară – dificil de suportat atât pentru elevi, cât şi pentru profesori. Binemeritata vacanţă de primăvară (cu o durată de 17 zile calendaristice) se va găsi între săptămânile 28 şi 29, deci în proximitatea termenului limită pentru tezele semestrului II (vinerea săptămânii 31) şi, de altfel, foarte aproape de finalul anului şcolar (vinerea săptămânii 34). Ce se va întâmpla? Elevii vor intra brusc într-un regim de lucru intens care aduce după sine un tir de note în condiţiile în care orice săptămână care succede unei vacanţe ar trebui să fie o perioadă de (re)acomodare şi reactualizare a unor cunoştinţe deoarece, să fim sinceri, orice elev uită o parte a materiei în timpul vacanţei. 

La o analiză mai atentă, găsim indicii că Ordinul 3243 / 05.02.2021 încalcă articolul 7, alineatele b) şi k) ale anexei Ordinului 4742 / 10.08.2016, anexă cunoscută sub denumirea de Statutul Elevului. Începem cu alineatul „b) dreptul de a beneficia de o educație de calitate în unitățile de învățământ, prin aplicarea corectă a planurilor-cadru de învățământ, parcurgerea integrală a programelor școlare și prin utilizarea de către cadrele didactice a celor mai adecvate strategii didactice, în vederea formării și dezvoltării competențelor cheie și a atingerii obiectivelor educaționale stabilite.

Se poate observa că aplicarea corectă a planurilor cadru şi utilizarea „celor mai adecvate strategii” nu poate avea loc în condiţiile în care evaluarea elevilor este afectată serios din cauza structurii anului şcolar viitor.

Alineatul „k) dreptul la o evaluare obiectivă și corectă” citat din aceeaşi sursă, este de asemenea afectat de către structura anului şcolar. Nu se poate vorbi de o evaluare corectă în condiţiile în care elevii vor fi, efectiv, bombardaţi cu note / calificative pe parcursul primului semestru, precum şi imediat după vacanţa de primăvară.

Pentru a remedia aceste probleme pot fi adoptate patru soluţii. Prima ar fi una de compromis (adoptată în anul şcolar 2004-2005): păstrarea semestrelor inegale şi devansarea vacanţei de primăvară cu 4 săptămâni. Astfel, s-ar ajunge la o perioadă de 10 săptămâni între vacanţa de Crăciun şi cea de primăvară, respectiv tot de 10 săptămâni între vacanţa de primăvară şi cea de vară. Elevii ar avea timp să se reacomodeze şi să îşi reactualizeze cunoştinţele înaintea perioadei tezelor şi a evaluărilor de final de semestru. De Paşti ar urma să se acorde câte patru zile libere pentru fiecare confesiune.

A doua soluţie ar fi tot una de compromis care, de altfel, a şi fost adoptată chiar şi în acest an şcolar. Constă în egalizarea semestrelor prin introducerea vacanţei intersemestriale distinctă de cea de Crăciun şi păstrează elementul fluctuant numit vacanţă de primăvară (uneori chiar două), sincronizată / sincronizate cu sărbătorile pascale.

A treia soluţie ar fi revenirea la trimestre: Primul de 14-15 săptămâni, iar al doilea şi al treilea de câte 10, urmând ca, de Paşti, să se acorde zile libere pentru fiecare confesiune.

A patra soluţie ar consta într-o structură unitară, cu 3 vacanţe fixe, indiferent de sărbătorile pascale, urmând ca şi în acest caz, să se acorde zile libere aferente acestora. Structura este prezentată pe larg aici.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Acest fapt se intampla pentru ca, din traditie, presiunea sistemului e pe elev si familia sa, pe ce invata acasa, in vacanta, eventual- elevul e evaluat dupa ce invata autonom, acasa si cu resursele familiei (care fac mult pentru a optimiza intelegerea lectiilor de catre copiii lor). Acest lucrunu se intampla acolo unde elevul sta la scoala pana la 4-5 pm si evaluatea se face continuu, in acelasi timo se face de-a lungul semestrului, nu dupa vreo vacanta. Astfel, sistemulse poarta ca si cum ar evalua nu eficienta predatii ci un mix al acesteia cu resursele familiei, cu resursele de personalitate ale elevului si altele la care svoala nu a contribuit. Este incorect, pentru ca acestea, nefiind oferite egal copiilor, nu au cum sa insemne egalitate de sanse. Scoala/ educatorul vrea sa "dea bine", practic. In fapt e o injustitie care, ca sa inchidem cercul vicios, ii face pe profesori sa isi caute elevi "buni"...alta injustitie.
    • Like 0
  • Mai mulţi yes-mani decât în acest sistem nu există niciunde pe planetă. Într-un sens distorionat: confirmă toţi, şi pe urmă face fiecare ce/cum crede de cuviinţă! În fară de acest articol, probabil nu va fi nicio opoziţie la un asemena experiment, decât când va claca copilul unei persoane suficient de influente!
    • Like 0
  • Rucs Rucs check icon
    Acum doi ani, cred, a fost tot asa: semestrul I mai scurt, terminat exact cu vacanta de Craciun. A fost o idee nefericita, deoarece exista o presiune de predare si notare, sa incheiem mediile in timp scurt. Apoi dna min Anisie a revenit anul urmator (2020-2021, a.c) la structura devenita clasica (al doilea sem sa inceapa in februarie). Poate a facut-o invatand din greseala anului precedent.
    • Like 1


Îți recomandăm

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult

Solar Resources

V-am spus anul trecut povestea IT-stului care a făcut o „reconfigurare de traseu” în carieră: sătul de orele pierdute în trafic în București, s-a întors „la țară”, lângă Turnu Măgurele, să facă agricultură bio.

Citește mai mult

Post Malone

A deschis turneul său european ”The Big Ass Tour” la Cluj și a spus în fața tuturor că nu a mai fost niciodată în România, dar că e „ireal” că a fost primit atât de bine aici. A vorbit cu sinceritate despre începuturile sale și despre cum i se zicea la început că va fi un „one hit wonder”. Am descoperit la Untold X un artist cu o voce foarte bună, inepuizabilă, ca o baterie cu reîncărcare rapidă: la finalul fiecărei piese părea că rămâne fără suflare. În mod neașteptat, se reîncărca în câteva zeci de secunde în care i se auzea respirația adâncă și intra cu aceeași forță în următoarea melodie. E foarte valoros Post Malone, pentru mine, revelația acestei ediții (foto: Inquam Photos / Vlad Bereholschi).

Citește mai mult