Foto: Inquam Photos / Casian Mitu
La prima vedere, structura anului şcolar pare un subiect mai puţin important. Probabil acesta este motivul pentru care, de-a lungul ultimilor 23 de ani, această structură a fost modificată anual. Să vedem ce aduce nou Ordinul 3243 din 5 februarie 2021, care stabileşte structura anului şcolar 2021-2022.
Predarea, învăţarea și evaluarea constituie trei acţiuni inseparabile, motiv pentru care, în literatura de specialitate se utilizează sintagma „predare-învățare-evaluare”. Teoretic, predarea şi învăţarea depind doar de numărul total de săptămâni ale anului şcolar, nu şi de structura acestuia. Practic, situaţia e diferită. Evaluarea, fiind influenţată semnificativ de calendarul anului şcolar acest fapt se răsfrânge şi asupra predării şi învăţării.
După 1998 (când s-a trecut de la trimestre la semestre), structura anului şcolar a variat de la an la an, din cauza vacanţei de primăvară (sincronizată cu sărbătorile pascale) precum şi a scoaterii şi reintroducerii repetate a vacanţei intersemestriale. De asemenea dorinţa de a începe cursurile în proximitatea datei de 1 septembrie ( cum se întâmplă în Europa) nu s-a putut concretiza decât un răstimp scurt, din cauza presiunii agenţilor economici din turism.
Toate acestea s-au petrecut din cauze din afara procesului de predare-învăţare-evaluare, deci străine interesului elevilor şi cadrelor didactice.
Vacanța intersemestrială, distinctă de cea de Crăciun, a constituit și constituie o temă controversată: „N-am înțeles care e sensul să faci ore până de Crăciun, să intri în vacanța de Crăciun și Anul nou, să te întorci la școală și să încerci să-ți aduci aminte ce ai învățat înainte de Crăciun, să iei note și apoi să intri în altă vacanță. Ne gândim la o structură care să se încheie înainte de Crăciun. S-a predat, s-a evaluat, elevii pleacă liniștiți în vacanță, profesorii pot pleca de asemenea în vacanță, o vacanță care să fie mai lungă cu o săptămână, după care începe semestrul 2”. Am citat spusele ministrului Educaţiei, care justifică dispariţia vacanţei intersemestriale şi, implicit, inegalizarea semestrelor. Ce se va întâmpla de fapt? În primul semestru – care are durata de 14 săptămâni – elevii vor fi supuşi unui bombardament de note / calificative deoarece Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar (ROFUIP) prevede un număr minim de note / calificative, în funcţie de regimul orar al disciplinei respective. În plus, tezele trebuie date după parcurgerea programei, cu cel puţin 3 săptămâni înainte de încheierea semestrului. Ca urmare, acest bombardament de note va fi însoţit de o predare a materiei „la foc automat”, deoarece, pentru a putea da note, trebuie parcursă materie. Vacanţa de Crăciun va avea 17 zile calendaristice faţă de 18, cât a avut în acest an şcolar. Unde e acea săptămână în plus de care vorbea ministrul Educaţiei?
Aparent, în al doilea semestru, elevii vor avea parte de o perioadă mai uşoară, dat fiind faptul că are o durată de 20 de săptămâni, evaluarea urmând să fie mult mai puţin intensă. În realitate, situaţia e diferită. Vor exista 14 săptămâni fără nicio vacanţă (săptămânile 15-28) – tocmai atunci când apare astenia de primăvară – dificil de suportat atât pentru elevi, cât şi pentru profesori. Binemeritata vacanţă de primăvară (cu o durată de 17 zile calendaristice) se va găsi între săptămânile 28 şi 29, deci în proximitatea termenului limită pentru tezele semestrului II (vinerea săptămânii 31) şi, de altfel, foarte aproape de finalul anului şcolar (vinerea săptămânii 34). Ce se va întâmpla? Elevii vor intra brusc într-un regim de lucru intens care aduce după sine un tir de note în condiţiile în care orice săptămână care succede unei vacanţe ar trebui să fie o perioadă de (re)acomodare şi reactualizare a unor cunoştinţe deoarece, să fim sinceri, orice elev uită o parte a materiei în timpul vacanţei.
La o analiză mai atentă, găsim indicii că Ordinul 3243 / 05.02.2021 încalcă articolul 7, alineatele b) şi k) ale anexei Ordinului 4742 / 10.08.2016, anexă cunoscută sub denumirea de Statutul Elevului. Începem cu alineatul „b) dreptul de a beneficia de o educație de calitate în unitățile de învățământ, prin aplicarea corectă a planurilor-cadru de învățământ, parcurgerea integrală a programelor școlare și prin utilizarea de către cadrele didactice a celor mai adecvate strategii didactice, în vederea formării și dezvoltării competențelor cheie și a atingerii obiectivelor educaționale stabilite.
Se poate observa că aplicarea corectă a planurilor cadru şi utilizarea „celor mai adecvate strategii” nu poate avea loc în condiţiile în care evaluarea elevilor este afectată serios din cauza structurii anului şcolar viitor.
Alineatul „k) dreptul la o evaluare obiectivă și corectă” citat din aceeaşi sursă, este de asemenea afectat de către structura anului şcolar. Nu se poate vorbi de o evaluare corectă în condiţiile în care elevii vor fi, efectiv, bombardaţi cu note / calificative pe parcursul primului semestru, precum şi imediat după vacanţa de primăvară.
Pentru a remedia aceste probleme pot fi adoptate patru soluţii. Prima ar fi una de compromis (adoptată în anul şcolar 2004-2005): păstrarea semestrelor inegale şi devansarea vacanţei de primăvară cu 4 săptămâni. Astfel, s-ar ajunge la o perioadă de 10 săptămâni între vacanţa de Crăciun şi cea de primăvară, respectiv tot de 10 săptămâni între vacanţa de primăvară şi cea de vară. Elevii ar avea timp să se reacomodeze şi să îşi reactualizeze cunoştinţele înaintea perioadei tezelor şi a evaluărilor de final de semestru. De Paşti ar urma să se acorde câte patru zile libere pentru fiecare confesiune.
A doua soluţie ar fi tot una de compromis care, de altfel, a şi fost adoptată chiar şi în acest an şcolar. Constă în egalizarea semestrelor prin introducerea vacanţei intersemestriale distinctă de cea de Crăciun şi păstrează elementul fluctuant numit vacanţă de primăvară (uneori chiar două), sincronizată / sincronizate cu sărbătorile pascale.
A treia soluţie ar fi revenirea la trimestre: Primul de 14-15 săptămâni, iar al doilea şi al treilea de câte 10, urmând ca, de Paşti, să se acorde zile libere pentru fiecare confesiune.
A patra soluţie ar consta într-o structură unitară, cu 3 vacanţe fixe, indiferent de sărbătorile pascale, urmând ca şi în acest caz, să se acorde zile libere aferente acestora. Structura este prezentată pe larg aici.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.