Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Ordonanța lăcomiei, primele semne ale crizei: din deteriorarea situației financiare a băncilor vom suferi cu toții. E chestiune de manual

Banca - Getty

(Foto Guliver/Getty Images)

Taxarea pe activele băncilor se lovește nu doar de faptul că valoarea acestor active scade când dobânda crește și taxarea diminuează randamentul. De aici, înrăutățirea semnificativă a ROA (return-on-assets) în foarte scurt timp pentru toate băncile românești. ROA este unul dintre indicatorii investiționali importanți. Din deteriorarea situației financiare a băncilor vom suferi, mai devreme sau mai târziu, cu toții. E chestiune de manual.

Taxarea este nedreaptă și se lovește și de calitatea și tipul activelor bancare. Când o bancă dă credit care devine neperformant, activul său nu se diminuează cu acest eșec. Activul rămâne același. Doar că banca își va diminua capacitatea de împrumut prin crearea unui provizion obligatoriu în suma creditului neperformant. Taxa pe active se va aplica la fel, și cu credit devenit neperformant și fără. Când devine neperformant creditul, taxarea activelor este însă o problemă suplimentară pentru bancă și va afecta lichiditatea ei într-o măsură mai mare.

Asta înseamnă că, având această taxă în cârca lor, băncile vor sufla și în iaurt cu privire la solvabilitatea clienților lor. Își vor alege cu mare grijă clienții. Vor prefera și mai mult ca până acum termenul scurt. Băncile cu credite ipotecare (băncile de economii) sunt mult mai afectate de această taxă pe active decât cele specializate, cu precădere, pe credite de consum. Băncile care dau credite de investiții pentru sectorul privat vor fi și mai mult nevoite să renunțe la ele, mai ales la cele mai riscante și mai îndelungate.

Sigur, atracția să creditezi statul va fi în creștere. Statul avea nevoie de așa ceva. Doar creditul nu devine ușor neperformant dacă îl dai statului. Așa credeau și băncile europene când creditau Grecia.

P.S.: Constat că reacția băncilor este extrem de palidă. Parcă nu fac parte din tablou. Parcă așteaptă să le sară cineva în apărare. Dacă își fac iluzia că banca centrală poate face multe, ea însăși sub asediu de vreo câteva luni bune, se înșală. Sunteți pe cont propriu. Și puțini, tot mai puțini, înțeleg rolul vostru în dezvoltarea unei națiuni. Nu sunteți mai breji decât ăștia care vă pun zăbală. Sau sunteți? Nu uitați că ciclul economic se inversează. Multe credite vor deveni neperformante, și cu concursul politicienilor. Taxa va rămâne. Și nu va ține cont de asta.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • In general bancile sunt retinute in replici indiferent cat de atacate sunt e felul lor rezervat de a nu se hazarda in polemici de-astea pe care oricum nimeni nu le-ntelege decat cine e in bransa. Si oricum toata lumea le uraste. Vedeti si la Zamfir cate tampenii a spus omul asta de la darea-n plata pana azi nici o banca nu s-a luat de el ci doar cate o reactie pe ici pe colo dar pe persoane fizice. Si BNR la fel nu prea vedem un Suciu sau Vasilescu alaturi de politicieni prin studiouri seara de seara cu discutii si argumente inutile. Oamenii astia n-au citit o carte de economie nu cunosc pietele nu cunosc istoria economica si ce au patit altii cand s-au pus cu pietele etc. Ce discutii sa ai cu ei? Traim vremuri periculoase si ma gandesc ca ar trebui sa avem un sistem politic de autoaparare un reset un shutdown un block ceva pentru ca exista pericolul sa vina la finante sau de la cine castiga alegerile un nene care incearca scheme cu economia. Si 4 ani n-ai cum sa-l scoti din priza. Si 4 ani e foarte mult.
    • Like 4


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

2.000 de ani greșeala generării spontanee a vieții din neviu, a lui Aristotel, a făcut legea. Ilustrul filosof n-a încercat niciodată s-o probeze experimental, cu bucăți de carne putrezită sau fecale și vase închise și deschise. A făcut asta Francesco Redi în 1668. Apoi, Lazzaro Spallanzani a folosit bulionul. Finalmente, Louis Pasteur a pecetluit principiul omne vivum ex vivo (tot ce e viu provine din viu).

Citește mai mult

Securitatea / sursa foto: Profimedia

Pentru ca cei care nu au trăit acele vremuri să înțeleagă situația, CNSAS propune și un exercițiu de imaginație. „Gândiţi-vă că, atunci când comandaţi ceva de pe internet, livratorul deschide pachetul şi îşi opreşte lucrurile care îl interesează. Sau, dacă aţi comandat de mâncare, aceasta nu mai ajunge niciodată pe masa dumneavoastră fiindcă livratorul fie a vândut-o altcuiva pe traseu, fie a mâncat-o fiindcă aşa a vrut. În plus, nu veţi primi nici explicaţii, nici scuze şi nici nu veţi avea cui să vă adresaţi”, se arată în postarea de pe contul instituției.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

„Documentarul” despre Alteța Sa Trumpa a vândut 3 (trei) bilete la Londra! În Africa de Sud a avut, probabil, 0 (zero) spectatori, de vreme ce a fost retras imediat din cinematografe. Păcat că a apărut prea târziu, ca și candidatura la Nobelul pentru Pace a lu bărba-su, ar fi surclasat favoriții la Zmeura de Aur, premiul Hollywoodului pentru stupiditate.

Citește mai mult

Dincolo de priză_episodul II

Ar trebui să tratăm bugetul statului nu ca pe o noțiune abstractă, ci ca pe un buzunar mai mare al tuturor. Ceea ce aparent ne ajută portofelele- pentru că pare gratuit sau la un preț mai mic prin intervenția statului- are în spate costuri ascunse și efecte întârziate. În cele din urmă, să nu uităm: factura cea mare trebuie plătită. Acestea sunt câteva concluzii personale după o discuție foarte interesantă.

Citește mai mult