Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Oricât de prost ți-ar spune cineva că funcționează sistemul public, în realitate el funcționează și mai prost

barbat - cladire - Mark Dymchenko / Alamy / Alamy / Profimedia

Foto: Mark Dymchenko / Alamy / Alamy / Profimedia

Acum, că am experiență și cu sectorul privat și cu sectorul public, să împărtășesc câteva concluzii. Ele reprezintă, de fapt, o ilustrare cu supra-măsură a lucrurilor învățate din cărți.

Oricât de prost ți-ar spune cineva că funcționează sistemul public, în realitate el funcționează și mai prost.

Nu am observat spirit de echipă în sectorul public, între diverse instituții sau între departamentele aceleiași instituții. Din acest motiv orice proiect s-ar iniția și indiferent cine l-ar iniția, el va ajunge inevitabil să fie blocat sau în cel mai bun caz mult întârziat din cauza lipsei de colaborare. În sectorul privat oamenii caută proiecte comune, se ajută reciproc. Am observat acest lucru în mediul universitar și în industria berii artizanale și pot da zeci de exemple. În sectorul public preocuparea de a pune bețe în roate este sfântă; cine nu a pus măcar o frână, o talpă gingașă într-o zi de muncă, înseamnă că nu și-a făcut treaba. Oamenii nu sunt aliniați unui obiectiv care să depășească simplul interes personal.

Sectorul privat este preocupat de eficiență, sectorul public este preocupat de respectarea legislației – de aici birocrația, rigiditatea, imobilismul. Sectorul privat caută profitul și pentru asta trebuie să dea dovadă de flexibilitate. Sectorul public este preocupat de controale, inspecții și verificări și pentru asta rămâne inflexibil. În sectorul privat de îmbogățești dacă faci profit; în sectorul public nu se întâmplă asta, dar poți fi penalizat dacă dai prost la inspecția Corpului de control, a Curții de conturi, a ANAF etc.

Sectorul privat cultivă sau măcar permite spiritul de inițiativă. Sectorul public sugrumă inițiativa. Din acest motiv, ideea de a importa oameni din privat la stat este destul de naivă, în realitate nu sunt mulți cei care reușesc să se aclimatizeze.

Într-o firmă, puterea decidentului aflat pe cea mai înaltă treaptă (patron, director) este covârșitoare; firma trăiește și moare odată cu el/ea; firma este un fel de al treilea braț, o extensie a personalității și a viziunii fondatorului. În schimb, în sectorul public nu există nimic mai efemer decât ministrul, administratorul sau directorul.

În sectorul privat orizontul de timp este îndelungat, în sectorul public orizontul de timp este redus. În privat oamenii sunt interesați să gândească proiecte, să inoveze, să colaboreze, să facă planuri pe termen lung, fiindcă de rezultatul acestor eforturi depinde bunăstarea tuturor. În sectorul public nimeni nu știe ce va fi peste 3 luni sau peste un an; singurul proiect decent este prezervarea propriului scaun.

Aș putea continua, dar mă opresc aici. Închei spunând că din toate motivele enumerate în sectorul public nivelul de competență este semnificativ mai scăzut decât ce am văzut în sectorul privat. Oamenii buni nu sunt atrași, sunt respinși de sectorul public.

Reformele sunt greu de făcut. Voi vorbi despre altă dată.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Se intampla acest fapt datorita criteriilor de angajare a functionarilor publici, unde nu se pune accent pe intelegerea si aplicarea textului de lege ci pe toceala de tipul " ce spune art ....". Apoi, si angajatii de la curtea de conturi sunt alesi pe aceleasi criterii fara a intelege spiritul si litera legii creand un haos interpretativ al acesteia mergand pana la masacrarea ei in conformitate cu gandirea auditorului de la curte. Daca peste aceste lucruri mai adaugi si gandirea omului politic autohton "sunt Dumnezeu pe Pamant" ai deja tabloul real al dezastrului administratiei publice ce se resfrange grav asupra vietii noastre. La privat esti controlat daca ai virat banii la stat.... context in care diferentele stat privat nu suporta discutii.
    • Like 0
  • 1.Sectorul privat este preocupat de eficiență, sectorul public este preocupat de respectarea legislației – de aici birocrația, rigiditatea, imobilismul. Sectorul privat caută profitul și pentru asta trebuie să dea dovadă de flexibilitate. Păi cam așa ar trebui să funcționeze sistemele pentru că scopul unei organizații private este profitul iar a uneia publice satisfacția clientului/pacientului.
    2.Într-o firmă, puterea decidentului aflat pe cea mai înaltă treaptă (patron, director) este covârșitoare; firma trăiește și moare odată cu el/ea;În sectorul privat orizontul de timp este îndelungat fiindcă de rezultatul acestor eforturi depinde bunăstarea tuturor. Poate tocmai de aia ea depinde foarte mult de mentalitate și cultura organizațională iar în cazul României asta nu prea ne avantajează - suntem cheltuitori și petrecăreți , nu avem viziune strategică și nici cumpătare, durata de viață a unui start-up românesc nu depășește 7 ani. Iar cu bunăstarea tuturor să nu exagerăm firmele românești sunt orientate spre bunăstarea patronului și puțin spre deloc a salariaților sau a celorlalți cetățeni.
    3.Închei spunând că din toate motivele enumerate în sectorul public nivelul de competență este semnificativ mai scăzut decât ce am văzut în sectorul privat. Să nu ridicăm osanale sectorului privat pentru că să nu uităm ( dacă avem memoria scurtă) criza globală din 2007-2008 a izvorât din lăcomia sectorului privat și societatea a fost salvată cu bani publici luați de la spitale, educație, servicii publice. Dacă ne referim doar la sectorul medical Gabi și Ion Filip au dreptate , vor fi tratați doar cei cu bani mulți care se pot trata și în străinătate iar marea majoritate a populație și în special cei cu venituri mici sau mijlocii nu vor avea acces, majoritatea salariaților vor fi plătiți cu minim/economie ( cam 70 % din angajații din privat așa figurează în revisal chiar dacă unii i-au diferența de bani în mână) , echipamentele și mijloacele de transport vor fi second-hand în schimb bolizii de lux ai patronilor vor fi noi și de ultimul model.
    • Like 2
    • @ Rusu Liviu
      Adi check icon
      Unde si cand a fost societatea salvată cu bani publici luati de la spitale, educatie si servicii publice? Baga aici niste link-uri catre statistici care demonstreaza ce-ai spus.
      Tot ce se vede sunt spitale care produc morti cu zile, o educatie rupta de realitate care livreaza analfabeti semi-functionali si autostrazi doar pe hartie! Numai o ruda a lui Ion Iliescu, Nastase, Dragnea sau Dancila poate emite astfel de aberatii neadevarate.
      Rusule, ori esti rupt de realitate, ori esti rau intentionat.
      • Like 3
    • @ Adi
      SUA de unde a plecat criza din 2007-2009 a cheltuit de la buget inițial 700 mrd $ pentru salvarea băncilor private după care au mai pompat încă 1300 de mrd pentru alte societăți financiare și nonfinanciare adică încă un buget de stat. S-au ajuns până acolo încât s-au tipărit bani pentru salvarea privatilor falimentari pentru că nu se puteau dubla impozitele , de atâția bani a fost nevoie. La noi s-a negociat la sânge cu băncile străine să nu-și retragă liniile de creditare întrucât sistemul bancar era majoritar străin. In ceea ce privește spitalele și școlile din România avem ce am platit până acum , ele alături de cultura au fost cenușăresele bugetului timp de 30 de ani , spitalele au angajat personal și au achiziționat echipamente când a venit pandemia , până acum se angaja un om la 7 pensionări dacă ați uitat cumva iar achizițiile erau primele tăiate de la finanțare cu fiecare buget anual. In ceea ce-i privește pe Năstase, Dancila sau Dragnea nu vă faceți iluzii ei și-au trimis copiii la studii în străinătate și nici nu se tratează în spitalele românești de aia nu i-a interesat niciodată situația acestora ca de altfel nici pe alți politicieni.
      • Like 1
  • Gabi check icon
    Sistemul public de stat este adecvat în anumite privințe și inadecvat în altele.
    Sistemul public poate opera în deficit deoarece guvernul are puterea de a preleva impozite de la populație. Și atâta vreme cât contribuabilii sunt dispuși să plătească impozite sporite pentru a permite guvernului să-și opereze „întreprinderea” – într-un mod mai puțin eficient decât o firmă privată – și dacă publicul va accepta aceste pierderi, atunci, desigur, „întreprinderea” va continua să funcționeze. Pe pierdere. Și având o corupţie imensă.

    Cu cât se va privatiza mai mult, cu atât se vor putea elimina pierderile și corupția. Exemplu: telefonia, care înainte de ‘89 era operată exclusiv de statul socialist. Odată ce serviciile de telefonie au fost privatizate în mai multe companii concurenţiale, s-au eliminat automat și corupția și pierderile din acel domeniu.
    • Like 4
  • Dorin check icon
    Perfect adevărat.Ciuma asta bugetară trebuia eradicată de mult , să vedem dacă actuala alianță are puterea să trimită acasă o grămadă de habarniști incompetenți ?
    • Like 2
  • O prezentare simplistă, maniheistă. Soluția sugerată de autor este privatizarea sistemului public.
    • Like 2
    • @ Gheorghe Anton
      Soluția sugerată de autor este fix în ultimul rînd al articolului.
      • Like 1
    • @ Gheorghe Anton
      Dorin check icon
      Da și care e problema ? Că își vor pierde un loc călduț de muncă câteva sute de mii de incompetenți și tupești ?
      • Like 3
    • @ Dorin
      Adică vreți să spuneți că ne putem dispensa de ”sute de mii” în condițiile în care nici acum nu dispunem de numărul necesar... Cam simplist. În fapt sunt doar argumente (reale și/sau imaginare) care să justifice privatizarea sistemului medical ! La tarifele din sistemul privat nu ar mai avea acces cam 60-70% din populație (din cauza preponderenței celor care lucrează pe salariul minim). Dacă s-ar privatiza sistemul sanitar, nici un buget nu ar mai putea asigura asistența medicală la nivelul societății ! Pe de altă parte s-ar cuveni rezolvat nivelul asistenței medicale pentru adulții care nu au lucrat deloc /nu lucrează deloc (exclusiv pensionarii). Trebuie coroborat cu condiționarea ca cel puțin 50% dintre membrii adulți ai unei familii să aibă un loc de muncă (ca să plătescă asigurări). Sigur, s-ar mai impune și o educație școlară / sanitară/ civică pentru a se putea manageria și singure (persoanele) în limite rezonabile.
      Și atunci ce am făcut ? Sau facem un sistem sanitar numai pentru cei cu salarii mari iar pe ceilalți îi ”eutanasiem” cu
      metode financiare ? Soluția este (probabil) selecția managerilor de spital pe criterii de competență în domeniu, coroborat cu calitățile manageriale (inclusiv de management
      economic). Pe de altă parte cred că s-ar cuveni majorarea cotei de CASS dar și un control strict privind cheltuirea fondurilor. Așadar un manager ales dintre medici (și format dpdv economico-financiar) sau economiști rodați în prealabil în sistemul sanitar. Privatizarea sistemului sanitar (și a SMURD) ar conduce la catastrofe dpdv al asistenței medicale (asistență pentru toți contribuabilii precum și costurile pentru pacienți).
      • Like 2
    • @ Ion Filip
      Lasa ca americanii au privat si nu au murit. Nu ii perfect nici ala dar ii mai bun decat cel romanesc. Daca suntem corupti ce vrei sa facem? Oricum cel romanesc se comporta ca unul privat , daca ai bani de spaga esti tratat intr-un fel si daca n-ai bani in alt mod. Pensile sunt folosite ca arma politica, de Tarom nu avem nevoie , de CFR in modul actual iar nu este nevoi , termoficare , sau orice altceva public care ii pe pierdere trebuie privatizat , iar restul ce nu se poate privatiza , gen invatamant , armata reformat de la radacina , ca in ritmul asta ne indreptam spre Africa nu spre Europa.
      • Like 2
  • Foarte bun articol, suta la suta adevarat. Am avut prilejul de a lucra inainte de aderarea Romaniei la UE in cateva proiecte cu finantare europeana pentru sectorul public si astfel am trecut prin mai multe institutii publice: ministerul agriculturii, ministerul transporturilor si Institutul national de statistica. Tot ce spune dl. Glavan aici se regasea in aceste organizatii.... trist dar adevarat! Eu facema parte din echipa proiectului (derulat de cate o firma din strainatate) dar munca mea efectiva avea loc in acele institutii (desi nu eram angajata lor....). In felul asta am vazut cum merg treburile si am spun aici un singur lucru: am refuzat sa devin functionar intr-una din aceste organizatii, atunci cand mi s-a propus. Pur si simplu nu poti face nimic, trebuie sa te adaptezi unui mod penibil de a lucra si de a gandi..... mai bine lipsa.
    • Like 4
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro