Orientul Mijlociu fierbe. Ce știm despre explozia de la spitalul baptist al-Ahli al-Arabi din Gaza

Foto - Atia Darwish/ Zuma Press/ Profimedia

Guvernul SUA a publicat o evaluare în care spune că Israelul nu este responsabil pentru explozia de la spitalul baptist al-Ahli al-Arabi din Gaza, despre care Ministerul Sănătății din Fâșie, condus de Hamas, a declarat că a ucis sute de civili.

De altfel, palestinienii şi israelienii se acuză reciproc de această tragedie. Hamas a denunţat atacul, spunând că este „o lovitură israeliană”, în timp ce Israelul, la rândul său, a negat că ar fi la originea tirului de rachete, susţinând că explozia de la spital a fost cauzată de o rachetă eșuată a Jihadului Islamic palestinian, un aliat al Hamas.

The Guardian raportează că există scepticism în Orientul Mijlociu cu privire la evaluările israeliene și americane ale exploziei de la spitalul baptist al-Ahli al-Arabi din Gaza, potrivit ministrului de externe al Iordaniei, Ayman Safadi. 

Separat, un oficial a Serviciul European de Acțiune Externă a transmis pentru AFP, sub rezerva anonimatului, că tirul mortal de rachete ce au produs explozia asupra complexului spitalicesc din Gaza, pentru care Israelul şi mişcările armate palestiniene se acuză reciproc, a făcut „câteva zeci de morţi, şi nu sute”. Acesta a mai spus că „probabil, nu Israelul a făcut asta”, conform „pistelor serioase” de care dispune serviciul diplomatic al UE.

În ceața războiului, reacțiile au fost confuze, cu negări ale responsabilității atât din partea taberei israeliene, cât și a celei palestiniene, pe fondul unor narațiuni online concurente și al dezinformării pe scară largă. Pe scurt, oricine poate minți, că așa se face în război.

Al Jazeera scrie că mulți nu sunt înclinați să creadă afirmația Israelului potrivit căreia explozia a fost provocată de o rachetă lansată de gruparea teroristă palestiniană Jihadul Islamic, iar acest scepticism a fost alimentat de contradicțiile dintre reacțiile imediate și cele ulterioare ale Israelului.

Primele postări pe X (fostul Twitter) ale lui Hananya Naftali, un consilier digital al premierului israelian Benjamin Netanyahu, au trezit suspiciuni. „Forțele aeriene israeliene au lovit o bază teroristă Hamas în interiorul unui spital din Gaza”, a scris acesta, dar postarea a fost ștearsă la scurt timp. Miercuri, Naftali a revenit și și-a cerut scuze pentru că a distribuit „un raport Reuters” care „a afirmat în mod fals că Israelul a lovit spitalul”. Consilierul lui Netanyahu a spus că a șters tweetul și că armata israeliană nu bombardează spitale. „Am presupus că Israelul viza una dintre bazele Hamas din Gaza”, a adăugat acesta.

Cu doar o oră înainte de postarea sa, armata israeliană a publicat o postare pe platforma X în care a spus că atacul asupra spitalului a fost cauzat de o rachetă lansată greșit de Jihadului Islamic palestinian. Concret, armata israeliană a spus că o analiză a sistemelor operaționale ale forțelor israeliene de apărare indică faptul că o ploaie de rachete a fost lansată de teroriștii din Gaza și aceasta a trecut prin imediata apropiere a spitalului baptist, iar în acel moment una din rachete a eșuat.

Aric Toler, un jurnalist din echipa de investigații vizuale de la The New York Times, a contestat acuratețea imaginilor publicate de IDF, observând că marcajul de timp indica faptul că aceasta fusese înregistrată la 40 de minute după momentul exploziei.

Pe măsură ce informațiile au generat o situație din ce în ce mai confuză, scepticii au profitat de comentariile lui Tal Heinrich, un purtător de cuvânt al lui Netanyahu, care a declarat marți seară pentru CNN că „armata israeliană nu vizează spitale”, adăugând: „noi vizăm doar bastioanele Hamas, depozitele de arme și obiectivele teroriste”.

Însă, într-o declarație emisă în noaptea exploziei, Organizația Mondială a Sănătății a subliniat că, de fapt, au avut loc peste 51 de atacuri asupra unităților sanitare din Gaza de la începutul conflictului, adică din 7 octombrie. În plus, OMS a precizat că 15 lucrători din domeniul sănătății au fost uciși și 27 au fost răniți de bombardamentele israeliene. Mai mult, armata israeliană a emis săptămâna trecută ordine de evacuare din 22 de spitale care tratează peste 2.000 de pacienți din Fâșia Gaza, în timp ce își intensifica campania de bombardamente.

Însă au apărut și dovezi de partea israeliană. Guvernul condus de Netanyahu a negat că explozia ar fi putut fi rezultatul unui atac aerian israelian. Miercuri, Netanyahu a postat dovezile adunate într-o înregistrare video postată și de IDF, care prezintă exemple de cratere provocate de bombe ale armatei israeliene, inclusiv găuri de șapte și nouă metri, precum și imagini aeriene ale locului unde se afla spitalul. Nu au existat „semne vizibile de cratere sau dovezi de cratere sau de daune semnificative aduse clădirilor”, se precizează în video.

„Întreaga lume ar trebui să știe: Teroriștii barbari din Gaza au fost cei care au atacat spitalul din Gaza, și nu armata israeliană”, a mai declarat Netanyahu într-o altă postare.

O înregistrare video a exploziei care a circulat pe tot internetul obținută de pe un cont israelian de Telegram numit Intellinews, a dublat teoria rachetei ratate. Analistul israelian David Lisovtsev a declarat că „aceasta este o explozie de suprafață, aproape că nu este aruncat pământ, deci nu este o bombă aeriană”. „Pare a fi o rachetă eșuată a Hamas care a aterizat acolo”, a mai spus Lisovtsev. 

Tot miercuri, Justin Bronk, cercetător senior în tehnologie militară la think-tank-ul Royal United Services Institute din Londra, a postat pe internet o imagine a parcării incendiate a spitalului, distribuită de un analist de la Centrul pentru analize navale din SUA, unde nu se putea observa niciun crater. „Încă nu este concludent, dar dacă aceasta este amploarea pagubelor, atunci aș spune că o lovitură aeriană pare mai puțin probabilă decât un eșec al unei rachete care a provocat o explozie și un incendiu”, a declarat acesta.

Armata israeliană a difuzat, de asemenea, o înregistrare video care îl arată pe purtătorul de cuvânt Daniel Hagari traducând o înregistrare a unei conversații între presupuși oficiali Hamas, în care aceștia par să vorbească despre racheta eșuată care ar fi provocat explozia. Însă nu este posibil să se verifice independent această înregistrare.

Pentru unii, dovada aceasta a părut prea îngrijită. Într-o conferință de presă, un jurnalist i-a cerut lui Hagari să abordeze problema credibilității, deoarece „armata israeliană are un palmares mai puțin perfect în ceea ce privește problema credibilității”.

În răspunsul său, Hagari a recunoscut că IDF a mai mințit în trecut, „dar că acum este diferit”.

Mulți sunt înclinați să nu mai creadă guvernul și armata israeliană după moartea jurnalistei Shireen Abu Akleh, mai scrie Al Jazeera. Guvernul israelian a negat mai întâi orice rol în moartea acesteia. Apoi, după ce mai multe investigații independente au confirmat că numai un soldat israelian ar fi putut să o ucidă, guvernul țării a recunoscut că aceasta a murit probabil din cauza unui glonț tras de un soldat israelian. Asasinată în mai 2022, în timp ce relata despre incursiunile israeliene în tabăra de refugiați din Jenin, veterana jurnalistă palestiniano-americană a fost împușcată în cap de un soldat.

La vremea respectivă, Naftali Bennett, pe atunci prim-ministru al Israelului, a răspuns printr-un mesaj online, acuzând palestinienii de uciderea ei. „Conform informațiilor pe care le-am adunat, pare probabil că palestinienii înarmați, care trăgeau fără discriminare în acel moment, au fost responsabili pentru moartea nefericită a jurnalistei”, a declarat Bennett la acea vreme.

Ulterior, armata israeliană a declarat că există o „mare posibilitate” ca jurnalista să fi fost ucisă după ce a fost „lovită accidental” de un glonț tras de armata israeliană. Cu toate acestea, guvernul israelian a decis să nu continue o anchetă penală în legătură cu moartea jurnalistei. În această lună, un raport al unui organism de investigație mandatat de ONU a declarat că forțele israeliene au folosit „forța letală fără justificare” atunci când au împușcat-o și ucis-o pe jurnalistă, încălcându-i „dreptul la viață”.

Scepticismul este alimentat și de cruzimea atacurilor israeliene asupra populației asediate din Gaza. Pe 17 octombrie, cu puțin timp înainte de explozie, Itamar Ben-Gvir, ministrul israelian al securității naționale, declarase pe X că „atâta timp cât Hamas nu eliberează ostaticii, singurul lucru care trebuie să intre în Gaza sunt sute de tone de bombe ale Forțelor Aeriene, nu vreun gram de ajutor umanitar”.

Este important de menționat că, pe lângă luptele fizice, acest conflict se desfășoară și ca un război informațional și nu este prima dată când autoritățile din Israel și din Gaza oferă relatări complet diferite despre o explozie.

O investigație BBC indică faptul că imaginile surprinse în direct și difuzate la ora locală 18:59 au arătat o lumină strălucitoare care se ridica pe cerul din Gaza. Aceasta clipește de două ori înainte de a-și schimba drastic direcția, iar apoi explodează. Se poate observa apoi o explozie la sol, la distanță, urmată de o explozie mult mai mare, mai aproape de camera de filmat, pe care BBC a geolocalizat-o.

Unii comentatori au sugerat că este vorba de o rachetă care pare să explodeze sau să se dezintegreze. Alte imagini care au apărut pe rețelele sociale au arătat ceea ce pare a fi aceeași explozie din unghiuri și la distanțe diferite.

BBC a contactat 20 de grupuri de organizații, universități și companii cu expertiză în domeniul armelor, întrebând dacă dovezile disponibile, inclusiv mărimea exploziei și sunetele auzite înainte, ar putea fi folosite pentru a determina cauza exploziei de la spitalul baptist al-Ahli al-Arabi din Gaza.

Până în prezent, concluziile nu sunt concludente. Trei experți cu care au vorbit jurnaliștii de la BBC spun că dovezile nu sunt în concordanță cu ceea ce te-ai aștepta de la un atac aerian israelian tipic cu o muniție de mari dimensiuni.

Andres Gannon, profesor asistent la Universitatea Vanderbilt din SUA, spune că exploziile de la sol au părut a fi mici, ceea ce înseamnă că căldura generată de impact ar fi putut fi cauzată de resturile de combustibil de rachetă și nu de o explozie a unui focos.

Justin Bronk, cercetător senior la Royal United Services Institute din Marea Britanie, este de acord. Deși este dificil să fii sigur într-un stadiu atât de timpuriu, spune el, dovezile par să arate că explozia a fost cauzată de o secțiune eșuată a rachetei care a lovit parcarea și a provocat un incendiu de combustibil și propulsor.

Profesorul Gannon mai spune că nu este posibil să se stabilească dacă proiectilul a lovit ținta dorită din imaginile pe care le-a văzut. El adaugă că flash-urile de pe cer indică probabil că proiectilul a fost o rachetă cu un motor care s-a supraîncălzit și a încetat să mai funcționeze.

Valeria Scuto, analist principal pentru Orientul Mijlociu la Sibylline, o companie de evaluare a riscurilor, notează că Israelul are capacitatea de a efectua alte forme de atacuri aeriene cu drone, în care ar putea folosi rachete Hellfire. Aceste rachete generează o cantitate semnificativă de căldură, dar nu ar lăsa neapărat un crater mare în urma unei explozii. Dar ea spune că imaginile necoroborate arată un model de incendii la locul spitalului care nu sunt în concordanță cu această explicație.

BBC a reușit să verifice detaliile clădirilor și configurația spitalului din Gaza cu imagini din satelit disponibile public, pentru a stabili dacă spitalul a fost locul exploziei. Ei bine, pe baza dovezilor disponibile, se pare că explozia a avut loc într-o curte care face parte din incinta spitalului. Imaginile de la sol după explozie nu arată daune semnificative la clădirile din jur ale spitalului. Ceea ce arată imaginile sunt urme de arsură și mașini incendiate.

Spitalul este deținut și administrat de Biserica Anglicană. Richard Sewell, decanul Colegiului Sfântul Gheorghe din Ierusalim, a declarat pentru BBC că aproximativ 1.000 de persoane strămutate se adăposteau în curte în momentul în care complexul spitalicesc a fost lovit, iar aproximativ 600 de pacienți și angajați se aflau în interiorul clădirii.

Reporterul BBC, Rushdi Abualouf, a fost printre puținii jurnaliști care au reușit să ajungă la spitalul Al-Ahli după explozie. Vorbind cu martorii de acolo, acesta a relatat că a văzut scene de devastare, iar oamenii i-au spus că încă se strâng cadavre.

BBC a vizionat imagini extrem de grafice ale victimelor și supraviețuitorilor de la locul exploziei, care arată răni catastrofale. Derrick Pounder, membru fondator al organizației Physicians for Human Rights din Marea Britanie și expert în domeniul rănilor provocate de conflicte, a vizionat unele dintre aceste imagini și spune că tiparul general al rănilor este ceea ce ar fi de așteptat de la un șrapnel rezultat în urma unei explozii. Dar el a mai spus că nu a fost posibil să se distingă clar toate rănile în numărul limitat de imagini verificate disponibile.

Ministerul palestinian al Sănătății a declarat miercuri că 471 de persoane au fost ucise în explozie. Forțele de apărare israeliene (IDF) au declarat că acest număr a fost umflat în mod deliberat, dar nu a publicat propria evaluare a numărului de morți. Doar purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Israelului, Lior Haiat, a declarat și el că numărul morților a fost „de câteva zeci”.

Din cauza lipsei de acces la fața locului pentru organizațiile independente, este dificil de verificat numărul exact de morți.

Una dintre cele mai importante dovezi este natura craterului lăsat în urmă de explozie. IDF spun că absența unui crater mare sau a unor daune provocate de explozie la clădirile adiacente dovedește că explozia nu a fost cauzată de armele sale.

Însă o imagine BBC de la fața locului se poate observa un crater mic. O altă parte importantă a dovezilor lipsă este reprezentată de fragmentele de rachete. Proiectilele sunt adesea identificabile prin resturile de proiectil și pot fi folosite pentru a determina originea proiectilului. Dar în acest caz, BBC spune că nu au putut fi observate aceste dovezi.

Cert este că raidurile aeriene israeliene au lovit joi dimineața locații din Fâșia Gaza, inclusiv părți din sud pe care Israelul le-a declarat zone sigure, sporind temerile celor peste 2 milioane de palestinieni prinși pe teritoriul că nicăieri nu sunt în siguranță. În cele aproape două săptămâni de când Israelul a început să atace Gaza ca răspuns la atacul brutal al teroriștilor Hamas asupra orașelor din sudul Israelului, atacurile aeriene al IDF au lovit neîncetat teritoriul dens populat din Fâșie, ceea ce a creat o criză umanitară care are ecou pe tot mapamondul.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp