Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Republica împlinește opt ani de existență. Vă mulțumim că ne sunteți alături în această călătorie prin care ne poartă bunul simț, nevoia unei dezbateri de calitate și dorința pentru un loc mai bun în care să ne spunem ideile.

Originea Covid. Nu există în acest moment nici măcar o sugestie că virusul ar fi fost creat în laborator, doar o suspiciune credibilă că a scăpat dintr-un laborator

WSJ despre originea Covid

Recent, WSJ (The Wall Street Journal) a publicat știrea că DOE a emis un raport confidențial în care concluzionează "cu un nivel scăzut de încredere" că originea virusului SARS-CoV-2 este dintr-un laborator.

În general prezentarea informației pe canalele de știri serioase este foarte echilibrată și moderată. Numeroase posturi și fițuici tabloide au denaturat raportul pentru a prezenta știrea ca o dovadă incontestabilă că virusul a fost fabricat într-un laborator din Wuhan, China.

În treacăt fie spus, e bizar că negationistii conspirationisti nu au nici o problema să proclame în aceeași suflare că "SARS-CoV-2 este o armă de distrugere în masă fabricată în China" și "COVID e doar o gripă și e mai bine să ne infectăm toți decât să ne vaccinam".

Ce este deci cu știrea asta? 

În primul rând, raportul este autentic și își prezintă concluziile cu o moderație caracteristică unui mediu științific de bună calitate, ca având un "grad redus de încredere" („low confidence”). Raportul nu include dovezile care sprijină aceste concluzii.

Biroul de Informații și Contrainformații al DOE (Departamentul de Energie) este doar una din cele 18 agenții care formează comunitatea de informații a SUA. Acestea sunt coordonate de Biroul Directorului Național de Informații (Office of the Director of National Intelligence). Dintre acestea 8 agenții se ocupă de investigarea originii virusului SARS-CoV-2.

4 din cele 8 agenții care analizează originea SARS-CoV-2 susțin originea naturală cu "încredere redusă" în vreme ce doar două, FBI și DOE, susțin originea de laborator cu încredere moderata (FBI) și respectiv redusa (DOE). CIA și o altă agenție nu au o opinie formală în aceasta privință.

DOE (Departamentul de Energie) este o sursă cu mare credibilitate datorită unei rețele de de laboratoare naționale cu expertiză în cercetare biologică, inclusiv genomică, virusologie și pregătire pandemică. Expertiza DOE în genetică și virusologie este incontestabilă și net superioară celei de care dispune FBI, de aceea raportul validează concluzia FBI (care își menține nivelul moderat de încredere în propriile concluzii).

Trebuie subliniat încă odată că raportul DOE își susține concluzia cu “low confidence” (încredere scăzută).

Ce înseamnă gradul de încredere?

Agențiile de informații ale SUA își caracterizează evaluările cu 3 grade de încredere: scăzut, moderat și ridicat.

Un "grad scăzut de încredere" înseamnă că informația obținută nu este suficient de sigură, este prea fragmentată pentru a face o analiză mai precisă sau nu există suficientă informație pentru a trage o concluzie mai robustă.

Aceste caracterizări sunt comune în lumea științifică și analitică. Lipsa de informații, fragmentarea și calitatea slabă a informațiilor este motivul pentru care și eu îmi caracterizez evaluările epidemice cu un grad scăzut sau moderat de încredere după trecerea la raportările săptămânale și reducerea testării și secvențierii în România.

Mai mult, politizarea subiectului este incontestabilă și în SUA datorită contextului general de politizare a pandemiei și a campaniei electorale care este în plină desfășurare.

Astfel, CNN susține că una din sursele sale declară că noul raport al DOE are concluzii similare cu un raport al Comitetului Republican de Informații (House Republican Intelligence Committee) privind originile virusului publicat anul trecut.

Ambele ipoteze înaintate de agențiile de informații SUA susțin originea naturala a virusului

Este important să intrelegem că atât ipoteza „originii din laborator”, cât și ipoteza „originii din piață” (origine zoonotica) susțin concluzia originii naturale a virusului. Nu există în acest moment nici măcar o sugestie că virusul ar fi fost creat în laborator (origine artificială), doar o suspiciune credibilă că a scăpat dintr-un laborator.

Dacă comunitatea de informații și contrainformații e împărțită între cele două ipoteze, comunitatea științifică și OMS pe de altă parte este mult mai înclinată către ipoteza zoonozei (originea animală și transmiterea de la animal la om).

Una din dovezile cele mai solide ale acestei ipoteze este apariția aproape simultană în aceeași locație a două variante diferite între care nu exista o legătură umana. Dintre aceste două variante una este cea ancestrala B.1 din care derivă toate variantele aflate în circulație.

De asemenea au fost identificate variante de coronavirus în animale sălbatice care au un grad de peste 95% de smilitudine cu SARS-CoV-2 atât la nivel de nucleotide cât și la nivel de aminoacizi.

Numitorul comun al tururor acestor evaluări este „gradul scăzut de încredere”.

Orice concluzie cu "grad ridicat de încredere" e aproape imposibilă din cauza lipsei de cooperare a autorităților chineze care sunt și mai puțin transparente decât cele românești când vine vorba de subiecte sensibile politic. Daca în Romania până și pandemia s-a terminat la comandă politică, vă imaginați de ce China a încercat să promoveze ipoteza că virusul a apărut de fapt în afara Chinei.

Nu vom ști niciodată cu certitudine originea virusului și de aceea teoriile și fanteziile conspirationiste vor prolifera nestingherite de adevăr.

Știm însă, aproape cu certitudine (grad ridicat de încredere), câteva lucruri care constituie punctele de consens ale acestei dezbateri:

1. Consensul general, atât la nivel de agenții de informații cât și științific, este că virusul are origini naturale și că nu este un virus artificial creat în laborator.

2. Chiar daca "ipoteza scurgerii din laborator" este adevărată, e vorba de un eventual accident (gen Cernobîl) și nu exista nici măcar suspiciuni că ar fi a scurgere intenționată sau un virus modificat ca să devina arma biologica (weaponized virus). Așadar, ipoteza originii în laborator este de fapt ipoteza unui accident biologic.

3. Ipoteza zoonotica este tot ipoteza unui accident, dar a unui accident comercial. În acest scenariu, virusul a fost adus în comunitate de un om printr-un animal sălbatic (probabil pangolin) vândut într-o piață de animale de unde a scapăt în populația umana.

4. Este vorba doar de o necesară discuție istorică. În acest moment, variantele de SARS-CoV-2 în circulație sunt la fel de diferite de varianta originală cum este varianta originală de SARS-CoV-1. Putem la fel de bine să numim variantele curente SARS-CoV-3.

Dezbaterea poate fi așadar simplificată la 2 ipoteze, care împreună au un grad ridicat de încredere (una din cele două e probabil adevărată) iar separat au un grad scăzut de încredere (nu știm care din cele doua e adevărată):

A) Virusul a fost adus în comunitatea umană de un om printr-un animal de laborator (probabil liliac) de unde a scapăt în populația umană.

B) Virusul a fost adus în comunitatea umană de un om printr-un animal sălbatic (probabil pangolin) vândut într-o piață de animale de unde a scăpat în populația umană.

În acest context discuția despre originea pandemiei devine atât relevantă, cât și importantă.

Pentru actuala pandemie nu mai contează dacă virusul provine dintr-un laborator sau dintr-o piață.

Pentru a preveni însă o viitoare pandemie contează să înțelegem că numitorul comun al ambelor ipoteze este "un om a adus virusul în comunitatea umană".

Daca există chiar și o suspiciune cu "încredere scăzută" că virusul provine dintr-un laborator, atunci este necesar să avem măsuri mai stricte de siguranță în laboratoarele care studiază și fac experimente pe viruși, mai ales în cazul celor care fac experimente gen "gain of function" prin care se produc viruși mai infecțioși sau mai virulenți decât cei naturali sau himere periculoase prin încrucișarea unor viruși (ex: gripa cu RSV).

Daca există chiar și o suspiciune cu "încredere scăzută" că virusul provine dintr-o piață de animale, atunci este necesar să avem măsuri mai stricte de siguranță în piețele care sacrifică și vând animale, mai ales în cazul celor care comercializează animale sălbatice care pot conține viruși cu potențial epidemic.

Politicienii însă nu au nevoie de un grad înalt de încredere pentru a justifica decizii politice pe baza acestor concluzii. Exista războaie purtate în urma unor dovezi cu grad scăzut de încredere. De aceea este important să privim și în cheie politica aceste rapoarte care prezintă concluzii fără să prezinte dovezile care stau la baza concluziilor.

Ce putem învață din istoricul pandemiei?

O întrebare importantă este dacă putem învață ceva urmărind evoluția virusului și analizând istoria pandemiei, ceva care să ne ajute în continuare și în viitor în gestionarea bolii COVID-19 sau a altor pandemii și provocări de sănătate publica.

Răspunsul este DA. Știm mult mai multe despre virusul SARS-CoV-2 și boala COVID-19, avem unelte mult mai bune de diagnostic și tratament, iar medicii și spitalele sunt mult mai bine pregătite să facă față unei noi amenințări.

Pe de alta parte, clasa politica, care ia decizii de viață și de moarte pentru noi, a învățat că poate să scape de răspundere fără să facă nimic sau chiar luând masuri împotriva sănătății populației, dacă acestea sunt populare. După 3 ani de pandemie nu mai există o voință politica de a pune în aplicare învățăturile pandemiei, nu vedem reformă și reorganizare în sistemului medical, dimpotrivă.

Astfel în România a fost mult întârziată aducerea vaccinul actualizat bivalent la finalul anului 2022 și nu avem nici acum disponibil antiviralul Paxlovid, singurul aprobat pentru uz clinic de EMA (Agenția Europeana a Medicamentului). Guvernul a achiziționat în schimb fără ezitare Molnupiravir (Lagevrio), un medicament experimental care nu este aprobat în Uniunea Europeana nici pentru uz condiționat (condițional marketing authorization) pentru că beneficiile demonstrate nu depășesc riscurile cunoscute și suplimenetar poate produce versiuni mai periculoase ale virusului pe care îl țintește dacă nu este administrat corect (Nota: EMA a anunțat în 23 februarie 2023 că vă refuza autorizația de marketing pentru Lagevrio). Declarăm alerta epidemiologica la o creștere susținută a cazurilor de gripă, dar nu și la o creștere susținută a cazurilor de COVID-19, deși COVID-19 ucide în faza endemică de 5x mai mulți români decât gripa în faza epidemică și exemplele pot continua.

În cele din urmă, ca să ne dorim să prevenim o viitoare pandemie trebuie să considerăm că actuala pandemie ar fi meritat prevenită, iar măsurile pe care le-am învățat în pandemie sunt eficiente și trebuie folosite în continuare în orice val epidemic cu viruși aeropurtați.

Cea mai importantă lecție care este și cea mai mare piedică în calea preveniri unei noi pandemii (și a stingerii pandemiei actuale de COVID-19) este că pandemia este un fenomen global care necesită o abordare unitară la nivel global.

Din păcate, în aceasta privință, populația (nu doar în Romania) este captivă unui intens curent de dezinformare. Consensul actual atât politic ,cât și civic este că pandemia nu merită prevenită și masurile de prevenție în sine sunt puternic contestate.

Dacă o mortalitate de 1% este acum acceptabilă, nu avem un consens social și politic care să stabilească la ce procent morbiditatea și mortalitatea devin inacceptabile. Această neglijență lasă loc unor politicieni (din afara țării) să ceara întoarcerea la imunitatea de turmă din vremurile marilor epidemii de ciuma care ucideau între 25% și 50% din populație.

Discuția rațională despre prevenție vă fi așadar amânată global până când vom trece printr-o pandemie suficient de distrugătoare ca:

1. populația să considere că prețul în suferință umana este mai mare decât prețul pentru a opri pandemia

2. politicienii să considere că protecția populației este mai importantă decât protecția narativelor populiste

Gradul de încredere al românilor că pe noi încă o pandemie nu o să ne lovească e acum la fel de mare ca gradul de încredere că pe noi încă un cutremur nu o să ne lovească. Vă puteți imagina cât de pregătiți vom fi în cazul unei noi crize, dacă toată strategia noastră se bazează pe „un grad înalt de încredere” că un dezastru nu se va întâmplă în timpul guvernării celor care ar trebui să îl prevină.

Sincer să fiu, nu îmi doresc să fiu prin preajmă când o asemenea pandemie va lovi omenirea, dar, dacă nu vrem să lăsăm copiilor noștri povara de a afla prețul gestionării unei crize globale, poate vom face ceva acum ca să prevenim o asemenea criza. Poate că ar fi bine să să nu mai cerem copiilor să plătească prețul greșelilor noastre.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nea Jurma, emiti teorii interesante:
    1. ''Nu există în acest moment nici măcar o sugestie că virusul ar fi fost creat în laborator (origine artificială), doar o suspiciune credibilă că a scăpat dintr-un laborator.''. Adică dacă nu exista suspiciuni..... nu s-a intimplat. Parca chinezii sau americanii te informau pe matale direct.
    2. ''Cea mai importantă lecție care este și cea mai mare piedică în calea preveniri unei noi pandemii (și a stingerii pandemiei actuale de COVID-19) este că pandemia este un fenomen global care necesită o abordare unitară la nivel global.'' Nu mai spune! Pai cei de prin Africa au cam scăpat nevaccinați. Asta cum o explicitezi?
    Pina l aura, un articol care este bun pentru ca umple spațiul. Altfel, nimic.
    • Like 0
  • Rucs Rucs check icon
    Dvs scrieti despre suferinta umana din perspectiva unui medic - strict fizica. O prietena veche a familiei noastre si-a pierdut busola in pandemie, cand a luat si o amenda mare (2500 lei) ca a iesit din casa in luna martie 2020. A plans cateva zile. Apoi singuratatea, faptul ca nu mai mergea la serviciu, izolarea… Pe scurt, de atunci (2-3 ani deja) e in delir paranoic, i se pare ca e urmarita de politie si justitie, din diverse motive. E un caz extrem, dar din anturajul apropiat, nu de la tv. Scriitoarea Gabriela Adamesteanu a publicat recent un roman “Voci la distanta” despre pandemie.
    Psihologii au avertizat despre efectele evidente ale pandemiei si izolarii. Deci lucrurile sunt delicate si cand ai un risc mare de epidemie, trebuie sa vezi (tu, stat) ca masurile luate sa merite, sa depaseasca riscul de combatut si sa nu fie asa de restrictive incat sa obtii alt gen de efecte negative: depresii greu de tratat, falimente economice insurmontabile etc etc
    • Like 0


Îți recomandăm

Testat e Hot

Vreau să vă arăt azi un program inedit de educație la firul ierbii: el începe chiar pe pajiștea a două festivaluri care atrag în fiecare an zeci de mii de tineri și își propune să fie un fel de curs introductiv într-o materie pe care școala românească se jenează să o predea.

Citește mai mult

BT Go

Într-o eră în care tehnologia avansează rapid, IMM-urile sunt nevoite să adopte rapid inovații digitale pentru a rămâne competitive și a profita de oportunitățile de pe piață. Serviciile care simplifică birocrația permit antreprenorilor să se concentreze pe inovație și dezvoltarea afacerilor lor.

Citește mai mult

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult