Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Ce formă are Pământul în Biblie: o uriașă întindere plată sau o suprafață circulară, cu orizont bombat deasupra apelor primordiale?

biblic

(Foto Guliver/Getty Images)

Nu este cu totul clar sub ce formă era conceput pământul în Biblie. Aceasta cu atât mai mult cu cât există în ebraică mai mulți termeni parțial sinonimici care desemnează realitatea la care ne referim. ʼEreț este cel mai cunoscut, probabil și celor care nu știu ebraică, dar care au auzit cuvântul în sintagma frecventă în vremurile noastre Ereț Israel. Radicalul semitic ʼrț, pe care este construit cuvântul ebraic, este bine reprezentat în limbile importante ale întregii arii (vezi de pildă, în akkadiană erț- sau în arabă ʼardh-). 

Sensurile lui ʼereț sunt multiple, iar o evoluție semantică limpede este dificil de stabilit. „Bucata de pământ” familiară autorului biblic, „teritoriul” în care el și strămoșii lui vor fi trăit, „țara” mai degrabă ca realitatea socială decât politică pare să își fi extins înțelesul până la a desemna lumea locuită, „pământul” în genere. ʼadāmāh este pământul în alcătuirea lui concretă, țărâna, materia primă din care Dumnezeu l-a plăsmuit pe primul om, pe Adam, (Gen. 2,7), solul fertil din care cresc plantele și, prin extensie, ogoarele, țarinile (Gen. 47,20). Praful pământului este ʽāpār.

Israelul biblic înțelege că pământul este o uriașă întindere plată, chiar dacă nu nesfârșită, care se prezintă fie sub forma unei pânze întinse peste abis (Iov 26,7), fie ca o suprafață circulară sau cu orizont bombat deasupra apelor primordiale (Iov 26,10). Observați cât de aproape în text sunt cele două informații cosmologice divergente. Ca în alte cazuri, oscilațiile sau, de-a dreptul, contradicțiile se pot datora mâinilor diferite care au redactat Cartea lui Iov, o carte care pune infinite probleme textuale. De data aceasta nu e vorba de așa ceva, ci mai degrabă de intenția autorului care nu urmărește descrierea exactă a pământului, ci expunerea metaforică a puterii lui Dumnezeu. De altfel, în versiunea ebraică la Iov 26,10 începe cu o puternică figură de stil, o asonanță (hôq-hōg), foarte dificil de tradus, care literal ar suna astfel: „a pus drept hotar un cerc” (peste ape), ceea ce e înțeles îndeobște ca o referire la linia curbă a orizontului.Totuși unii comentatori s-au gândit și la forma de disc a pământului. Deci și înțelegerea textului poate juca feste cititorului modern, fapt care reclamă o atenție de bijutier față de minunile stilistice din Biblie.

Ideea că Dumnezeu „a sudat” cerul de pământ cu linia orizontului ar implica logic că cele două elemente care alcătuiesc lumea sunt finite, fapt totuși discutabil. E adevărat, e greu de conceput o lume cel puțin fără margini aparente. În acest registru trebuie înțeleasă și concepția despre marginile pământului care sunt în număr de patru și se cheamă fie „colțuri”, fie „aripi”, fie „hotare”, fie „capete”. Desigur, numărul trimite la realitatea celor patru puncte cardinale.

Dacă deasupra pământului se arcuiește tăria, acesta se sprijină la rândul lui pe pilaștri uriași (în ebraică māțuq, în latină cardo) sau, pur și simplu, pe temelii, care în ebraica biblică se cheamă môsād, iar în greacă themélion. (Poate că nu e inutil să amintim că termenul latinesc cardo, cu genitivul cardinis, se referea la origine parul de hotar, apoi la un instrument folosit pentru măsurarea ogoarelor. Cu timpul el ajunge să desemneze linia dreaptă dintre doi pari orientați pe direcția nord-sud și, ca atâtea cuvinte latinești din registrul agrar, se abstractizează și acoperă toate cele patru puncte cardinale.)

Toate aceste idei despre pământ apar în întregul spațiu cultural al Orientului Apropiat, așa cum vom vedea, și în reprezentări grafice, în articolul viitor. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Anon check icon
    "Observați cât de aproape în text sunt cele două informații cosmologice divergente.Ca în alte cazuri, oscilațiile sau, de-a dreptul, contradicțiile se pot datora mâinilor diferite care au redactat Cartea lui Iov, o carte care pune infinite probleme textuale. De data aceasta nu e vorba de așa ceva, ci mai degrabă de intenția autorului care nu urmărește descrierea exactă a pământului, ci expunerea metaforică a puterii lui Dumnezeu" - asta imi aduce aminte de un interviu cu Neil deGrasse Tyson: https://www.youtube.com/watch?v=yy5yWdVHv3o (partea relevanta incepe de la 1:09)
    • Like 0
  • Tinere domn va irositi aici, platforma asta va foloseste dupa modelul paginii din flacara, "pentru inima, minte si literatura". Putin tenis, etimologii divine, naturiste, sa atrageti clientela de IT in pauza de codare, ii mangaiati narcisismul. Daca tot deschide site--ul poate citeste si articolele maciuca de propaganda.
    • Like 1
    • @ Ambrus Nemo
      Stimate domn, republica.ro nu ma foloseste in nici un fel. Sint alaturi de echipa republica de la inceputurile ei, am scris si scriu si ceea ce dumneavoastra socoti 'articole de propaganda', adica texte politice. Sint in cea mai mare masura de acord cu linia politica a platformei. Ideea textelor despre cuvinte biblice imi apartine, fapt pe care l-am semnalat intr-un articol introductiv.
      • Like 5
  • Oare ce v-a venit sa ne vorbiti astazi despre pamant! Astazi este sarbatoarea lui Ioachim si Ana nu a pamantului! Sau poate vreti sa-l sarbatoriti si sa il cunoastem mai bine acum ca tot mult anuntata explozie solara ar putea sa ii modifice "semnificatia". Sa speram ca nu! Sa speram ca el pamantul cu forta sa structurala bine conturata de-a lungul anilor impreuna cu locuitorii lui milenari " impresionanta forta energetica" vor putea sa "intampine" orice neplacere pe care ar putea sa o produca el, soarele, prietenul nostru din totdeauna! Nu vreau sa cred ca el, soarele, prietenul cel mai de nadejde al pamantului, se poate indrepta impotriva! Si daca ar fi asa sa ne concentram toata puterea binelui primit de la el ca sa nu lasam raul sa invinga!
    • Like 0


Îți recomandăm

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu Inquam

România fierbe de un an. A fiert politic, apoi instituțional, bugetar și, în cele din urmă, economic. În doar 12 luni, economia și societatea au intrat într-o spirală a degradării. Iar în centrul acestui haos se află Guvernul Ciolacu — un guvern care a reușit să cheltuiască peste 70 de miliarde de euro în plus, fără să lase urme clare de dezvoltare sau de bunăstare! Foto: Inquam Photos/Octav Ganea

Citește mai mult

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Shelly la BT Talks

În cel mai nou episod al podcastului economic al Băncii Transilvania, BT Business Talks, am stat de vorbă cu Andrei „Selly” Șelaru despre transformarea din creator de conținut în antreprenor, despre Beach, Please și despre Nibiru – proiectul unei stațiuni private lângă Costinești, gândită ca o platformă de divertisment cu standarde unitare, mix de evenimente și o infrastructură permanentă.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu 2 și Iohannis

Efectele catastrofale ale guvernului-rotativă, cu premierii Ciucă - Ciolacu și miniștrii de Finanțe Cîciu - Boloș, ultimii învârtiți apoi pe la Fonduri Europene, se văd cu ochiul liber. În 2025, 7% din veniturile bugetare totale merg spre plata dobânzilor pentru datoriile contractate de România, față de 5% în 2024.

Citește mai mult