Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de șapte ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Până acum doi ani provocarea principală în HR era de a aduce oameni valoroși, acum problema e una dublă: retenția oamenilor noi și vechi, deopotrivă

Marea „Demisioneală" părea un fenomen din afară, ceva străin nouă, sau cel puțin ușor îndepărtat de realitatea noastră imediată. Asta până la studiile și sondajele din 2021, prilej cu care am realizat, cu toții, turnura neașteptată, în ceea ce privește situația din piața muncii.

Dacă până acum doi ani, provocarea principală în HR era aceea de a aduce oameni valoroși pentru a întregi o echipă, ne vedem puși acum în fața unei dublări a problemei: retenția oamenilor noi și vechi, deopotrivă.

Reputația de angajator

Devine din ce în ce mai clar că nu putem vorbi despre retenție, fără a conștientiza reputația angajatorilor din piață. Oricine crede altceva este fie naiv, fie pur și simplu nu acceptă realitatea. Asta pentru că reputația de angajator sau ce se spune despre o companie în raport cu angajații, este crucial pentru percepția sa în piață.

Brand recognition, misiuni declarate, valori ale brandului, multe dintre aceste atribute au fost noțiuni pur teoretice până nu de mult, atunci când vorbeam de identitatea unei companii. Mai mult, poate că erau mai mereu asociate cu produsele sau serviciile oferite, mai puțin cu oamenii din spatele magiei.

Adevărul e că, dacă ne gândim la realitatea de dinainte de 2020, nu găsim prea multe exemple de conexiuni reale create între angajatori și angajați, între misiunile și obiectivele păstrate la nivel declarative și realitatea oamenilor din echipe, între oameni… la urma urmei. Totul exista la nivel de text, nicidecum într-o practică general, comună, pentru un scop mult mai mare.

Prezentul ne demonstrează că angajații, candidații și nevoile lor au schimbat această paradigmă a reputației.

Dacă înainte era important să ”găsești un loc de muncă așa cum o fi el, numai să lucrezi”, astăzi suntem martori la interesul candidaților față de cine sunt companiile la care aplică, ce valori au, cum le transpun în practica zilnică, cum se concretizează dinamica între departamente, ce reputație au.

Într-o lume în care Employer Brandingul este o practică de marketing bazată pe teorie, devine tot mai clar că reputația de angajator este efectul unui efort practic, firesc, complex și susținut.

Employer Branding

Așa cum spuneam, retenția a devenit un subiect esențial în orice discuție legată de talent management și parte esențială în orice strategie de HR a unei companii. Iar aceasta este strâns legată de noțiunea de employer branding, anume întreaga experiență a angajatului, de la primul pas în companie și până la – acolo unde e cazul, părăsirea ei. Studii recente arată că cele mai multe organizații realizează importanța brandului de angajator, dar că puține monitorizează propriul impact. De cealaltă parte, marea majoritate a candidaților decid să aplice pentru joburi în companii cu un employer branding atractiv, iar mulți dintre ei nici nu aplică dacă reputația companiei este una mai puțin bună.

Ce presupune employer brandingul?

Dincolo de aspecte precum salariul, beneficiile sau condițiile de muncă, brandul de angajator este compus și din elemente precum echilibru viață personală/ job, oportunități de dezvoltare, recunoaștere a meritelor sau valori și cultură organizațională. Acest melanj stă la baza unei identități la care oamenii nu numai că aderă în mod organic, ci cu care aleg să se identifice și să rămână, pentru că îi reprezintă. În aceste condiții, oamenii nu pot fi furați de la jobul actual de către alte companii. Dacă nu-și doresc asta.

Am încercat să-mi ofer o explicație, bazată pe întreaga expertiză, și în special pe seriile de interviuri Exit și Stay derulate în ultimii ani. Astfel, așa cum îmi demonstrează propria radiografie asupra pieței muncii, omul din spatele rolului ocupat într-o companie nu mai trăiește pentru a munci. Dacă până acum nu de mult, fericirea la job era un subiect destinat articolelor de tip Cum să.....în 10 pași, în prezent reprezintă o adevărată cauză pentru care oamenii luptă. Mai mult decât atât, azi ei simt nevoia de a se identifica, înainte de toate, cu valorile declarate - și transpuse în realitate, a unei companii. Astfel, o strategie eficientă de employer branding devine o condiție esențială pentru orice companie care aspiră la retenție.

Discuția nu se mai poartă în jurul imaginii brandului, doar din perspectiva clientului. Oamenii din companie reprezintă multiplicatori de imagine pentru companie iar opinia lor, fie că vor râmâne sau că vor pleca, devine parte esențială din tot ceea ce însumează reputația unei organizații.

În era feedback-ului și a review-urilor imediat vizibile, orice discrepanță între valorile declarate ale unei companii și realitatea din interiorul ei, privind experiența angajatului este imediat taxată aspru. De aceea, poate la fel de important precum crearea unui brand bun de angajator, e transpunerea misiunii declarate în realitate, deci construirea unei reputații bune de angajator.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mda... Probabil ca autorul a realizat faptul ca piața se-a schimbat direcția. Dacă angajații pleacă - sau nici nu se prezintă - înseamnă ca este ceva în neregula cu compania. Branding și altele asemenea nu au decit intenția sa prezinte o imagine a companiei care este de fapt nereale.
    • Like 0
  • Foarte bun articolul și excelent mesajul acestuia.
    Aș propune o schimbare de vocabular: hai să nu mai vorbim despre retenție (”a găsi metode pentru a ține oamenii înăuntrul organizației”), ci despre loialitate sau loializare (”a încuraja oamenii să își dorească să rămână în acea organizație”).
    Cu alte cuvinte, retenția presupune niște garduri și piedici în calea lor spre ieșire, pe când loialitatea presupune construirea unor relații atât de puternice și pozitive, încât oamenii să își dorească să păstreze acea relație pe termen lung.
    Și o clarificare conceptuală: să facem diferența între brand și branding. Brandul desemnează reputația, adică factorul de valoare care atrage și păstrează oamenii, pe când brandingul este procesul care produce brandul, adică suma de activități și experiențe prin care se construiește reputația.

    Pentru cei curioși să știe mai mult în acest domeniu, am publicat acum câteva luni cartea ”Employer Branding 100%” la Editura Curtea Veche și am lansat săptămâna trecută podcastul Hacking Work - https://hackingwork.ro/. Mulțumesc încă o dată, tema abordată este extrem de importantă astăzi.
    • Like 0
    • @ Doru Șupeală
      Cuvantul retenție este unul care exprima corect cum ar trebui sa functioneze pastrarea angajatilor in companie.
      Mi se pare normal ca acest cuvant sa reprezinte niste garduri si piedici in calea angajatilor spre iesire. In momentul in care angajatorul greseste, abuzeaza, sfideaza, manipuleaza, etc., mi se pare normal ca acesta sa isi asume riscul ca angajatii vor pleca pentru ca nimeni nu ar trebui sa isi doreasca sa lucreze intr un mediu neprofesionist.
      Nu cred ca este cazul sa se construiasca alt fel de relatii decat de tip business. Tot ce este mai mult de atat, va duce la manipulare emotionala in dezavantajul angajatului.
      • Like 1
    • @ Doru Șupeală
      Brand = reputatie???
      • Like 0


Îți recomandăm

Stinge lumina!

Consumerismul nostru a lucrat în compensare. Ne-am cumpărat frigidere mari și le-am burdușit cu mâncare. Ne-am vârfuit cărucioarele la supermarket, cumpărând produse la ofertă de care nu aveam nevoie și care ni s-au stricat în cămară. Ne-am construit clădiri de sticlă pe care le-am luminat feeric, așteptându-ne ca factura la curent s-o plătească sfântul CEO. (Foto: Profimedia Images)

Citește mai mult

Carlos Moreno

„Logica e simplă de fapt - cu cât se construiesc mai multe drumuri pentru mașini, cu atât vom avea mai multe mașini, iar cu cât vom construi mai multe piste pentru biciclete, cu atât vom avea mai multe biciclete, de asemenea, cu cât vom face mai multe spații pentru oameni, cu atât va veni mai multă lume să facă activități”, spune Carlos Moreno. (Foto: ARCEN)

Citește mai mult

UNStudio 1

UNStudio este unul dintre cele mai cunoscute și apreciate birouri de arhitectură din lume, cu filiale în Amsterdam, Frankfurt, Shanghai, Hong Kong, Dubai și Melbourne. are în portofoliu peste 120 de proiecte internaționale, precum clădiri de birouri, rezidențiale, muzee, poduri, dar și masterplanuri urbane. Printre cele mai cunoscute lucrări - Podul Erasmus din Rotterdam, Mercedes-Benz Museum din Stuttgart, Arnhem Central Station, Designul Doha Metro Station.

Citește mai mult

Marius Sava

„La mine pacienții nu vin niciodată singuri, vin cu partenerul”, spune medicul specialist pneumolog Marius Sava, cu competențe în somnologie, de la Rețeaua Privată de Sănătate Regina Maria, despre cei care ajung la ușa cabinetului cu simptome de apnee în somn.

Citește mai mult