Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De patru ani, peste 500 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Pandemiile şi dezastrele care le-au urmat. Pentru care puteri mondiale pandemia actuală ar putea fi cântecul de lebădă?

coronavirus - spital - inchis

 Foto Guliver/Getty Images

Ciuma a lovit Imperiul Roman de Răsărit tocmai când acesta se afla la zenit. Împăratul Iustinian cel Mare visa la unificarea celor două imperii romane şi măreţul său plan era aproape de reuşită. Numai că, dinspre Egipt sau Etiopia, nu se ştie sigur, s-a răspândit în anul 541 bacteria care avea să facă cele mai multe victime de-a lungul istoriei, Yersinia pestis, şi care i-a spulberat visele de grandoare. 

Istoricii consideră că această primă pandemie a dus la moartea a circa 100 milioane de cetăţeni, punând capăt vieţii urbane romane. De fapt, acesta a fost evenimentul care a pus capăt Antichităţii şi a deschis uşa Evului mediu întunecat.

În 1347, caravanele care veneau dinspre China, pe Drumul mătăsii, aduceau cu ele „moartea neagră”, după cum mai fusese denumită ciuma bubonică. A însemnat moartea pentru 50 milioane de persoane, jumătate dintre victimele sale fiind din Europa, care a pierdut în anii pandemiei, un sfert din populaţia sa. Oraşe abandonate, cadavre lăsate pe străzi, oameni care îşi părăseau locuinţele pentru a fugi din calea molimei ucigătoare... descrierea efectelor sale poate continua în nuanţe sumbre.

Statele mediteraneene, cele mai avansate, vor fi şi cele mai lovite de ciumă. De altfel, termenul actual de „carantină” provine din „quarantena”, forma veneţiană a cuvântului italian „quarantina”, şi desemna izolarea de 40 de zile care era impusă echipajelor care se întorceau în măreaţa capitală a dogilor. Veneţia de la mijlocul secolului XIV, după ce bacteria bântuia oraşul, era la fel de goală precum în zilele pe care tocmai le trăim. Scriitorii italieni ai vremii, la fel ca jurnaliştii de azi, prezentau exodul înspre sud sau înspre posesiunile de la ţară a nobililor de aici, din Genova sau din Milano.

Când pandemia s-a terminat, strălucirea bogatelor oraşe-state italiene care stăpâneau Mediterana, ca şi a măreţului Constantinopol pălise. De altfel, unii istorici consideră că aceasta fusese lovitura cea mai cruntă pentru Imperiul Bizantin, iar victoria lui Mehmed al II-lea venise firesc şi apariţia turcilor în Europa nu mai trebuia să mire pe nimeni.

În sfârşit, cea mai cruntă pandemie a istoriei moderne a fost „gripa spaniolă”, care a infectat aproape o treime din populaţia globului, aducând moartea pentru 50 milioane de suflete. Denumirea dată nu îi dovedeşte originea: ziarele vremii vuiau de morţile spaniolilor întrucât cenzura de război nu permitea să relateze ştiri care ar fi zdruncinat moralul trupelor beligeranţilor, şi aşa mult redus de anii crunţi ai războiului, iar Spania neutră nu avea asemenea oprelişti. De fapt, se pare că primele victime au fost militarii cantonaţi în Fort Riley, Kansas, întorşi de curând dintr-o misiune în China.

Din păcate, deşi Statele Unite fuseseră adevăratul învingător şi lumea se aştepta ca ele să fie garantul păcii, după discursuri însufleţitoare, preşedintele Woodrow Wilson nu a reuşit să mai ţină piept dorinţei de revanşă a premierului Franţei, Clemenceau, care nu era de acord cu principiul enunţat de americani: „o victorie fără invingători”. Motivul? "Preşedintele s-a îmbolnăvit violent de gripă într-un moment în care soarta întregii civilizaţii era în balanţă", scria doctorul său personal. Wilson se va întoarce la masa negocierilor, însă va fi doar o umbră a celui dinainte. De altfel, odată cu preşedintele său, în faţa sutelor de mii de victime ale gripei, Statele Unite se vor întoarce şi ele în izolarea de până atunci pentru alte două decenii, lăsând Europa şi lumea să se pregătească de Al doilea război mondial.

Pandemiile au schimbat brusc cursul pe care se îndrepta istoria până la apariţia lor neaşteptată. Nicio boală nu a făcut diferenţa dintre bogaţi şi săraci, lorzi ori muncitori, romani şi barbari. Au ucis fără distincţie. Însă au lovit cel mai puternic în statele puternice, în lumea ordonată şi civilizată, căreia i-a spulberat conştiinţa siguranţei, a superiorităţii pe care credea că o dobândise în faţa celor care se găseau pe o treaptă inferioară a istoriei şi pentru care moartea era, oarecum, un fapt banal.

Pentru care puteri mondiale pandemia actuală ar putea fi cântecul de lebădă? Europa pare a fi, iarăşi, în situaţia geopolitică a Imperiului Roman din vremea lui Iustinian. Comparaţia cu Veneţia secolului XIV este şi mai evidentă. Totuşi, putem spera că am depăşit stadiul de evoluţie în care se spune că oamenii nu învaţă nimic din istorie? O întrebare la care trebuie să răspundem fiecare, din casele noastre. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Leo check icon
    Pentru niciuna.

    Care State Unite fuseseră învingătoare (păstram pluralul, dragă autor), toate statele sau doar o parte din ele? Dacă vă referiți însă la țară, corect este să folosiți singularul, începând cu verbul, care ia forma „fusese”.
    • Like 0
  • înțelept e să-nvățăm din istorie... să investim în cercetare medicală, apoi în arme, football, lupte de cocoși, campanii electorale demăsurate și toate futilitățile ce consumă nesănătos de multe energii....
    • Like 2
  • din anul 1962 in fiecare vacanta de 3 luni mergeam la bunici,undeva in muntii Munteniei, copil fiind de oras nascut. Acolo in satuc erau cam 35 de case,in perioada vacantei de vara in satuc se strangeau si nepotii celorlalti bunici tot de la oras veniti.Nimic interesant si fantasmagonic pentru multi tineri,dar ce vreau sa va spun ca in acele vremuri bunica il trimitea pe bunicu la crasma sa cumpere cateodata untdelemn,tigari si mirodenii ATAT. Viata de acolo era extrem de linistita si plina doar de grijile gospodarii ATAT.Seara ne culcam pe la ora 7,si nu adormeam decat cand se termina emisiunea la radio "buna seara copii",un radio cu o baterie patrata mare pe care o mai incerca bunicu cu limba sa vada daca mai are curent. SPUNETI-MI va rog daca ghiciti contul de la banca al bunicii, lumina 5 l. de gaz la lampa ajungea cred ca 6 luni, care era oare cota petrolului in golf ?, ne ajungea ce era de la noi,se facea troc cu animale si unelte ,bunica avea un razboi unde tesea cand avea timp presuri din haine tocite si distruse, untura +trandafiri si sunca in cenusa, mamaliga era taiata cu ata si coapta pe plita, iar bunicu baga in cenusa stinsa o bucata de slanina pe care o facea sandwich cu mamaliga arsa pe plita. ACOLO NE INDREPTAM CU SIGURANTA DINNOU,pentru ca acolo domnea linistea sufleteasca ,voie buna ,aer curat si CREDINTA CU FRICA DE DUMNEZEU. Bunicii au murit pe la 90 de ani,nu au fost bolnavi niciodata,bunicu a fumat de la 15 ani Nationale pana la 65 de ani,adica mai mult chistoace facute din ziar de el. BANI NU AU AVUT NICIODATA, dar au avut multa fericire si sanatate.-ma bucur tare mult ca am putut prinde si acele vremuri de poezie.
    • Like 1
    • @ Danut Prosie
      Leo check icon
      Dacă scopul în viață este să îngrași pământul, ceea ce ai descris este un mod în care puteți ajunge să-l îndepliniți.
      • Like 0
  • Doua variante: prima cea adoptata de mai toata lumea e despre fuga in casa si ascunsul sub pat. Cea de-a doua e despre acceptarea situatiei si mersul inainte. Miza o constituie, statistic vorbind, cei batrani si bolnavi. Acestia ar trebui protejati, ascunsi in case, sprijiniti sa treaca peste perioada asta nefericita (cu bani, alimente, suport psihologic, cazare, daca e cazul, cu tot efortul posibil). Ceilalti ar trebui sa continue sa munceasca, rotile economiei trebuie sa se invarta in continuare, pentru ca lumea trebuie sa mearga inainte.
    Cred ca abordarea actuala e gresita si ne va costa scump. In termeni economici si sociali, chiar si de vieti omenesti, pentru ca nimeni nu ne garanteaza ca luand-o pe drumul actual vom fi salvat mai multe vieti!
    Ar trebui sa fim mai putin speriosi si mai pragmatici, sa intelegem ca de multi ani societatea a intervenit intr-o lege naturala, cea a selectiei... mai vine din cand in cand cate o corectie....si poate ne reaminteste ca nu suntem niste supereroi, ci doar niste simpli oameni care trebuie sa accepte ca cei batrani si bolnavi in cele din urma se duc, asa cum si noi vom merge, ca doar n-om fi vesnici!
    Cred ca e mai important ce model lasam celor care vor veni in urma. dupa pandemie. Un model pragmatic le poate fi mai util decat ceea ce incercam acum.
    Dragilor, nu pandemia e periculoasa, ci panica, asta care ne face sa ne pierdem ratiunea si sa actionam contrar tuturor intereselor noastre, actuale si viitoare.
    Concluzia: protejand cat putem mai bine pe cei vulnerabili ar trebui sa continuam sa muncim, si sa ne traim viata. Asta ar trebui sa fie un raspuns care sa-i protejeze pe cei vulnerabili dar sa permita si economiei sa functioneze.
    • Like 5
    • @ Cristian Dogar
      valserg check icon
      Comentariul dvs. e mult mai interesant decât articolul. Nu mai zic de concluzia articolului, forțată tare...
      • Like 0
    • @ Cristian Dogar
      Parerist check icon
      ... Sau putem sa ne gândim sa construim un model economic și social rezilient, capabil sa absoarbă un soc (pandemie, dezastru natural, recolta catastrofala etc) fără sa trebuiască sa alegem între vieți omenești sau prosperitate economica.
      Pentru ca dezastre vor mai veni, asta nu e nici primul nici ultimul.
      • Like 3
    • @ Parerist
      Leo check icon
      L-am construit deja doar că refuzăm acum să-l aplicăm din cauza fricii.
      • Like 0
    • @ Leo
      Parerist check icon
      Important e ce făcea marmota!
      • Like 0
  • Referitor la intrebarea din titlu: ce ziceti de de cea mai slaba dintre marile puteri, niciodata pe deplin inchegata, formata din state lipsite de coeziune reala, doar cu cateva interese comune (economice mai ales)? Da, UE.
    Desi Uniunea ar putea avea sansa, pe principiul "ce nu te omoara...", ca tocmai ca urmare a acestei teribile incercari sa reuseasca ceea ce nu au reusit decenii de tratate: coeziunea reala a membrilor ei. Sperante mici, dar le putem pastra pana in ultimul moment.
    • Like 1
  • Ciuma din 1347 (Moartea Neagra) a izbucnit totusi nu pe drumul matasii, ci ca urmare a curselor maritime dintre cetatile genoveze de la Marea Neagra (Crimeea) si Italia. Mai precis este destul de clar stabilit ca ciuma a venit pe o corabie care a parasit portul Caffa din Crimeea pentru Sicilia. Iar in Caffa ciuma a ajuns in urma atacului tatarilor din 1346 cand acestia, loviti de ciuma, au aruncat cu catapulta cadavre infestate peste zidurile cetatii pentru a infrange rezistenta aparatorilor.
    In ce priveste boala presedintelui Wilson nu stiu cat de importanta a fost ea pentru forma finala a documentelor de pace. Nu a existat oricum o intelegere intre America si Europa in privinta acestora, SUA neratificand tratatele de pace concepute de europeni (a incheiat ulterior tratate separate cu tarile invinse, cum a fost cel cu Germania incheiat in 1921 la Berlin). Deci nu cred ca boala lui Wilson a avut neaparat o consecinta, francezii erau prea hotarati sa obtina satisfactie din partea germanilor pentru ca americanii sa-i poata impiedica.
    • Like 2


Îți recomandăm

Telemunca

Odată cu răspândirea noului coronavirus de la o țară la alta, companiile din toată lumea și-au schimbat politica de resurse umane și și-au încurajat angajații să lucreze la distanță pentru a preveni extinderea epidemiei. O decizie care ține de supraviețuirea biologică, dar și de supraviețuirea ca business. (Foto: Guliver/ Getty Images)

Citește mai mult

Recul

Povestea Recul începe în 2015, când regizorul Vlad Dragomirescu și actorul Bogdan Untilă și-au propus să creeze un incubator pentru proiecte culturale independente, care să cuprindă două direcții: teatrul de improvizație și teatrul clasic.

Citește mai mult

Alphahead

Vishal Narender și Georgeta Brehoi, soția sa, au venit în România în urmă cu 4 ani, după ce au lucrat în mai multe multinaționale din India, Franța și Irlanda, și au decis să-și investească toate economiile pentru a produce echipamente moto.

Citește mai mult