Paradoxul ultimelor decenii: Inventat în SUA, dar „made in China”. Chinezii versus restul lumii în cursa pentru dominația energiei solare

 Foto: Costfoto/NurPhoto / Shutterstock Editorial / Profimedia

În anul 2023 China a implementat o capacitate solară de 216.9 gigawați (GW), depășind astfel întreaga capacitate de 175.2 GW instalată până în prezent în Statele Unite. Această realizare reprezintă un moment semnificativ și subliniază o mare discrepanță în adoptarea energiei solare între cele mai importante două economii ale planetei, dar și restul marilor actori economici.

În 2024 prognozele indică faptul că statul chinez își va menține poziția de lider mondial în domeniul extinderii energiei solare prin instalarea a peste 100 GW de capacitate fotovoltaică nouă, reprezentând aproape jumătate din totalul global. Asta în vreme ce restul lumii va instala în jur de 120 GW de capacitate fotovoltaică nouă, iar acest lucru înseamnă că în anul 2024 aproape o instalare de panouri solare din două, va avea loc în China, consolidându-și astfel poziția în fruntea lumii în domeniul energiei regenerabile, cu o marjă semnificativă.

 

Sursă: InfoClima.ro

Top 5 națiuni în producția de energie solară în 2023:

1. China — 609 GW
2. Statele Unite — 161 GW
3. Japonia — 90 GW
4. Germania — 81,7 GW
5. India — 73,31 GW

De ce este China un lider detașat în industria fotovoltaică? 

• Reușita Chinei este mai degrabă rezultatul strategiei sale economice și nu un demers legat de angajamentele pentru combaterea schimbărilor climatice.
• Dominanța Chinei în industria solară nu este un fenomen recent, ci rezultatul unei planificări strategice și al unor investiții constante.
• Punctul de cotitură a avut loc la începutul anilor 2000, când China a țintit poziția de lider mondial în domeniul energiilor regenerabile.
• Angajamentul a fost vizibil sub forma politicilor guvernamentale, a stimulentelor financiare și a strategiilor agresive de expansiune.
• Cu o piață internă vastă, producătorii chinezi pot produce panouri solare și componente în cantități enorme, reducând astfel costurile de producție.

Creșterea impresionantă a Chinei în domeniul energiei eoliene și solare, precum și a vehiculelor electrice, are la bază capacitatea sa de a fabrica la scală largă (peste 80% din capacitatea globală de producție solară în perioada 2023-2026), fiind al 3-lea stat din lume ca suprafață totală cu un potențial calitativ ridicat, precum și abilitatea de a aloca fonduri în mod competitiv. Pe de altă parte, în ciuda realizărilor sale impresionante în domeniul energiei regenerabile, China rămâne unul dintre cei mai mari poluatori din lume. 

Paradoxul ultimelor decenii — Inventat în SUA, made in China

Competiția dintre China și Statele Unite în domeniul energiei solare este marcată de rolul de lider pe care îl joacă ambele țări și de punctele lor forte diferite. China s-a impus ca o putere globală în producția de panouri solare și componente, dominând acest sector datorită capacităților sale masive de fabricație și mărimii economiei sale.

În schimb, Statele Unite, deși cu un potențial solar ridicat, s-au concentrat mai mult pe inovație tehnologică și cercetare, contribuind constant la progrese în domeniul tehnologiilor solare, al stocării energiei și al integrării în rețea, rămânând astfel înn urma Chinei. Recent, companiile americane au excelat în producerea de panouri solare cu eficiență ridicată și tehnologii solare de ultimă generație. Texas ocupă locul doi, după California, în ceea ce privește capacitatea de stocare a bateriilor.

În 2023, Statele Unite au realizat progrese semnificative în sectorul energiei solare, aliniindu-se cu obiectivul administrației Biden de a atinge o rețea 100% curată până în 2035. Anul trecut, panourile fotovoltaice (PV) au reprezentat aproximativ 46% din noua capacitate de generare a energiei electrice din Statele Unite, comparativ cu 4% în 2010. Relocarea producției de panouri fotovoltaice cu siliciu cristalin în Statele Unite până în 2035 ar putea reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 30% și consumul de energie cu 13% față de nivelurile din 2020, potrivit cercetatorilor de la Universitatea Cornell.

Unde sunt celelalte mari economii în această cursă?

Japonia ocupă locul trei la nivel mondial, cu o capacitate totală instalată de energie fotovoltaică de 84.91 GW la finalul anului 2022. De asemenea, niponii își îndreaptă eforturile către dezvoltarea unor tehnologii solare avansate, precum energia solară spațială (SBSP) și celulele solare flexibile de ultimă generație.

India are un potențial bogat, cu aproximativ 5.000 de trilioane kWh de energie care ajung anual pe suprafața sa. La nivel global, India se află pe locul cinci în ceea ce privește energia solară, cu o capacitate totală de energie fotovoltaică (PV) ce a crescut de 30 de ori în ultimii 9 ani și se ridică la 73,31 GW în decembrie 2023. Potențialul de energie solară al Indiei este estimat la 748 GWp, conform estimărilor Institutului Național de Energie Solară (NISE).

Germania, cea mai mare economie din Europa, se situează pe locul patru în ceea ce privește capacitatea solară instalată. Federația industriei solare din Germania (BSW) a anunțat recent că în 2023 au fost instalate aproximativ 14 GW de capacitate nouă, ducând la o capacitate solară cumulată de 81,7 GW. Pe fondul războiului dintre Rusia și Ucraina, Germania își propune să accelereze proiectele de energie eoliană și solară pentru a reduce dependența externă de energie.

Europa, cu o cotă de piață de 17,6%, a avut o evoluție cu suișuri și coborâșuri. Germania, Italia și Olanda au înregistrat creșteri importante în ceea ce privește noile instalări, în timp ce Spania și Portugalia par să stagneze, iar Franța a redus numărul de GW instalați comparativ cu anul 2022.

America Centrală si de Sud, condusă în principal de Brazilia, a crescut cota de piață de la 6% la 8%. Brazilia și Mexic și-au dublat cantitatea de GW instalată din 2022 până în 2023. În schimb, Chile a instalat doar jumătate din energia solară în 2023 comparativ cu 2022.

Orientul Mijlociu și Africa de Nord - Posibili actori determinanți în viitor?

Regiunea MENA (Middle-East & North Africa) deține aproximativ 50% din rezervele globale de petrol iar emisiile relativ scăzute și costurile economice vor menține MENA ca ultimul furnizor de petrol și gaze naturale din mixul energetic global.

În contrast, conform Agenției Internaționale a Energiei Regenerabile, costurile de producție a energiei solare în regiunea MENA sunt de cinci ori mai mici decât media globală. De exemplu, proiectul solar Al Shuaiba de 600 MW din Arabia Saudită a primit cea mai mică ofertă LCOE (cost mediu al energiei electrice) de 0,0104 dolari per kWh.

Puncte forte ale regiunii MENA:

1) Resurse solare și eoliene bogate: Regiunea MENA beneficiază de o cantitate semnificativă de lumină solară și vânt, făcând din energia solară și eoliană surse de energie promițătoare. Investițiile în proiecte de energie solară și eoliană pot contribui la reducerea dependenței de combustibilii fosili și la diversificarea mixului energetic.

2) Poziție strategică: Regiunea MENA este situată convenabil între Europa, Asia și Africa, ceea ce o face un hub ideal pentru exportul de energie regenerabilă. Acest lucru poate contribui la securitatea energetică globală și la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

3) Accesul la capital/finanțare cu costuri reduse: Țările din Golful Persic, exportatoare de energie, găzduiesc unele dintre cele mai mari fonduri suverane de investiții (SWFs) din lume. Aceste fonduri abordează riscul și randamentul din perspectiva generațiilor viitoare, ceea ce le permite să aloce capital către domenii emergente ale tehnologiilor cu emisii reduse de carbon. Spre deosebire de firmele cu capital privat sau investitorii corporativi, SWFs nu sunt presate să ofere profituri rapide investitorilor lor, astfel multe dintre aceste fonduri investesc activ în tehnologii noi, cu emisii reduse de carbon.

4) Cooperare regională: Cooperarea regională între țările din MENA este esențială pentru a dezvolta o piață regională de energie regenerabilă și pentru a depăși provocările comune.

• Emiratele Arabe Unite: Au investit masiv în proiecte de energie solară și au devenit un lider global în acest domeniu.
• Maroc: A dezvoltat un plan ambițios de energie regenerabilă care vizează creșterea ponderii energiei regenerabile în mixul energetic național la 52% până în 2030.
• Egipt: Găzduiește unul dintre cele mai mari parcuri solare din lume, Benban Solar Park, care are o capacitate de 1,65 GW.

Pentru regiunea MENA, marea provocare este cea economică si nu cea climatică, strategia lor fiind de a combina atât energia regenerabilă, cât și cea provenită din combustibilii fosili decarbonizați.

Eforturile globale de decarbonizare pot debloca vaste oportunități strategice și pot poziționa MENA în centrul unei economii de energie verde în plină dezvoltare. Inițiative pilot au prins deja contur în regiune, precum fabrica de hidrogen verde din Neom, demonstrând oportunitatea de a reproduce astfel de proiecte ale pionierilor din zonă.

În ceea ce privește piața americană, aceasta trebuie să depășească provocări precum integrarea în rețea și inconsecvențele politicilor pentru a ține pasul cu ritmul Chinei.

Este important de remarcat că atât China, cât și Statele Unite, împreună cu alți jucători majori precum UE și India, joacă un rol crucial în stimularea adoptării energiei solare la nivel global și în tranziția către un viitor energetic mai sustenabil.

Acest articol a apărut inițial și pe platforma InfoClima.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp