Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Părinți de Cireșari – Partidul și Securitatea

Afiș parcul Cireșarii

Trec pe lângă vechiul parc al Copiilor, „Cireșarii”, din sectorul 1, oarecum renovat în ultimele luni și redeschis după îndelungi pertractări între ministerul Educației și Primăria sect. 1. Ceva îmi zgârie colțul ochiului: Ion Mihai Pacepa, cu poză. Pe gardul Cireșarilor. Ce?! Ce mama dracului caută Pacepa acolo?

Întorc mașina și cobor să mă uit. 9 panouri dreptunghiulare pe înalt. 6 dintre ele conțin informații despre trecutul cartierului Steaua-Grivița, fabrica și parcul Textila, spitalul Elias și halele Domenii, locuințele sociale pentru muncitorii ceferiști din interbelic (stau și eu în una dintre ele). Pot fi de citit, eventual, pentru cei interesați de istoria urbanistică a Bucureștiului. 

Dar pe 3 dintre ele, purtând și acestea emblema „Părinți de Cireșari”, sunt afișați Ion Mihai Pacepa, Eugen Barbu și Ștefan Foriș. Afișați, căci nu e nicidecum vorba de biografii documentate, relevante ale acestor personaje. Despre Pacepa ni se spune: „În 1936, tatăl generalului de Securitate Ion Mihai Pacepa a construit în str. Vasile Gherghel nr. 93 o casă cu două etaje – un etaj pentru domnia sa (sic!) și unul pentru fiu. Statul român i-a confiscat proprietățile lui I.M. Pacepa și l-a condamnat la moarte în contumacie. Pacepa a fost cel mai înalt oficial al Pactului de la Varșovia care a trecut de partea Occidentului, care timp de 11 ani, până în 1989, a contribuit substanțial la neutralizarea acțiunilor de spionaj și de diversiune îndreptate împotriva NATO și a Uniunii Europene”.

Lăsând la o parte nătângia de la urmă – în anii `80 exista Comunitatea Economică Europeană, pe scurt Piața Comună, nicidecum Uniunea Europeană, înființată în 1993 – prezentarea ca erou anticomunist a lui Pacepa este o dezinformare revoltătoare. Individul a condus ani în șir programul de propagandă ceaușistă în Occident, fiind și lacheul însărcinat cu achiziții de produse de lux din Vest pentru Elena Ceaușescu. Este un dezertor în uniformă de general, un trădător al Securității pe care a servit-o cu zel timp de decenii, fiind recompensat pe măsură. Ce e ăsta, un „părinte de Cireșari”, pe care să-l vadă copiii pe gard? 

Alăturat, apare Eugen Barbu. Menționat ca autor al romanului Groapa, după care se face legătura cu Groapa lui Ouatu și asanarea ei. Niciun cuvânt despre faptul că Barbu a fost tartorul propagandei național-socialiste a lui Ceaușescu, antioccidental feroce și portavoce a Securității.

Culmea e însă panoul cu Ștefan Foriș. Personaj foarte puțin cunoscut publicului larg, secretar general al PCR, omorât cu ranga de comuniștii lui. Așa e și scris: „Ștefan Foriș – politică cu ranga”. Ce treabă au copiii cu acest bolșevic beznicios, ce să înțeleagă din prezența lui în parcul lor? Să-l ia drept tată spiritual?

Părinți de Cireșari.

Deocamdată, am scris. Dacă însă autoritățile, ministerul Educației, Primăria, nu dau jos mizeriile astea, o s-o fac eu.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

O. Gheorghiu postare

Social-democratul Sorin Grindeanu a reacționat la anunțul potrivit căruia Ilie Bolojan dorește s-o desemneze în poziția de vicepremier pe co-fondatoarea Dăruiește Viață, Oana Gheorghiu. Pe scurt, acesta susține că nu e loc pentru un om curat în Guvernul României. Motivul?

Citește mai mult

Oana Gheorghiu 2025

O veste uimitoare vine astăzi dinspre Guvernul României, care anunță că Ilie Bolojan intenționează să o numească vicepremier pe Oana Gheorghiu, cunoscută ca fiind jumătate din proiectul Dăruiește Viață, prin care în România s-a ridicat primul spital din donații. E o surpriză foarte plăcută, de fapt, pentru că Oana Gheorghiu este cunoscută prin implicarea ei reală în proiecte de infrastructură medicală și este un om despre care știm sigur că înțelege sistemul medical românesc și, mai ales, lipsurile lui.

Citește mai mult