Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Părinți de Cireșari – Partidul și Securitatea

Afiș parcul Cireșarii

Trec pe lângă vechiul parc al Copiilor, „Cireșarii”, din sectorul 1, oarecum renovat în ultimele luni și redeschis după îndelungi pertractări între ministerul Educației și Primăria sect. 1. Ceva îmi zgârie colțul ochiului: Ion Mihai Pacepa, cu poză. Pe gardul Cireșarilor. Ce?! Ce mama dracului caută Pacepa acolo?

Întorc mașina și cobor să mă uit. 9 panouri dreptunghiulare pe înalt. 6 dintre ele conțin informații despre trecutul cartierului Steaua-Grivița, fabrica și parcul Textila, spitalul Elias și halele Domenii, locuințele sociale pentru muncitorii ceferiști din interbelic (stau și eu în una dintre ele). Pot fi de citit, eventual, pentru cei interesați de istoria urbanistică a Bucureștiului. 

Dar pe 3 dintre ele, purtând și acestea emblema „Părinți de Cireșari”, sunt afișați Ion Mihai Pacepa, Eugen Barbu și Ștefan Foriș. Afișați, căci nu e nicidecum vorba de biografii documentate, relevante ale acestor personaje. Despre Pacepa ni se spune: „În 1936, tatăl generalului de Securitate Ion Mihai Pacepa a construit în str. Vasile Gherghel nr. 93 o casă cu două etaje – un etaj pentru domnia sa (sic!) și unul pentru fiu. Statul român i-a confiscat proprietățile lui I.M. Pacepa și l-a condamnat la moarte în contumacie. Pacepa a fost cel mai înalt oficial al Pactului de la Varșovia care a trecut de partea Occidentului, care timp de 11 ani, până în 1989, a contribuit substanțial la neutralizarea acțiunilor de spionaj și de diversiune îndreptate împotriva NATO și a Uniunii Europene”.

Lăsând la o parte nătângia de la urmă – în anii `80 exista Comunitatea Economică Europeană, pe scurt Piața Comună, nicidecum Uniunea Europeană, înființată în 1993 – prezentarea ca erou anticomunist a lui Pacepa este o dezinformare revoltătoare. Individul a condus ani în șir programul de propagandă ceaușistă în Occident, fiind și lacheul însărcinat cu achiziții de produse de lux din Vest pentru Elena Ceaușescu. Este un dezertor în uniformă de general, un trădător al Securității pe care a servit-o cu zel timp de decenii, fiind recompensat pe măsură. Ce e ăsta, un „părinte de Cireșari”, pe care să-l vadă copiii pe gard? 

Alăturat, apare Eugen Barbu. Menționat ca autor al romanului Groapa, după care se face legătura cu Groapa lui Ouatu și asanarea ei. Niciun cuvânt despre faptul că Barbu a fost tartorul propagandei național-socialiste a lui Ceaușescu, antioccidental feroce și portavoce a Securității.

Culmea e însă panoul cu Ștefan Foriș. Personaj foarte puțin cunoscut publicului larg, secretar general al PCR, omorât cu ranga de comuniștii lui. Așa e și scris: „Ștefan Foriș – politică cu ranga”. Ce treabă au copiii cu acest bolșevic beznicios, ce să înțeleagă din prezența lui în parcul lor? Să-l ia drept tată spiritual?

Părinți de Cireșari.

Deocamdată, am scris. Dacă însă autoritățile, ministerul Educației, Primăria, nu dau jos mizeriile astea, o s-o fac eu.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

CT Popescu-

Dacă drona dovedită a Rusiei, care se ducea în treaba ei, să omoare femei și copii ucraineni, a fost deviată spre femeile și copiii din Galați de o lovitură antiaeriană a armatei Ucrainei, după cum a declarat publicației BBC președintele Dan, fără să aducă vreo dovadă, atunci de ce mai expulzăm consulul rus?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Palatul Copiilor

Nu mai știu cu exactitate câte materii au fost, dar îmi amintesc că am trecut pe la Limba engleză, Limba franceză, Jocuri și Jucării, Literatură, Chimie, Astronomie și Pictură. În total, am petrecut cel puțin 6-7 ani la Palatul Copiilor, cei mai mulți în paralel cu școala, pe care am început-o în 1995.

Citește mai mult

bucatarie - Profimedia

Gătesc de când aveam cincisprezece ani și în ultimii cincisprezece ani, am încercat să-mi rafinez gătitul experimentând cu arome, ingrediente și tradiții culinare până când mi-am dezvoltat treptat un gust al meu, un gust pe care cei dragi îl descriu uneori ca pe o reflecție a personalității mele, aproape ca pe o narațiune subtilă compusă din condimente, ierburi aromatice și, de obicei, o atingere de lămâie ca o margine a clarității.

Citește mai mult