Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Părinți de Cireșari – Partidul și Securitatea

Afiș parcul Cireșarii

Trec pe lângă vechiul parc al Copiilor, „Cireșarii”, din sectorul 1, oarecum renovat în ultimele luni și redeschis după îndelungi pertractări între ministerul Educației și Primăria sect. 1. Ceva îmi zgârie colțul ochiului: Ion Mihai Pacepa, cu poză. Pe gardul Cireșarilor. Ce?! Ce mama dracului caută Pacepa acolo?

Întorc mașina și cobor să mă uit. 9 panouri dreptunghiulare pe înalt. 6 dintre ele conțin informații despre trecutul cartierului Steaua-Grivița, fabrica și parcul Textila, spitalul Elias și halele Domenii, locuințele sociale pentru muncitorii ceferiști din interbelic (stau și eu în una dintre ele). Pot fi de citit, eventual, pentru cei interesați de istoria urbanistică a Bucureștiului. 

Dar pe 3 dintre ele, purtând și acestea emblema „Părinți de Cireșari”, sunt afișați Ion Mihai Pacepa, Eugen Barbu și Ștefan Foriș. Afișați, căci nu e nicidecum vorba de biografii documentate, relevante ale acestor personaje. Despre Pacepa ni se spune: „În 1936, tatăl generalului de Securitate Ion Mihai Pacepa a construit în str. Vasile Gherghel nr. 93 o casă cu două etaje – un etaj pentru domnia sa (sic!) și unul pentru fiu. Statul român i-a confiscat proprietățile lui I.M. Pacepa și l-a condamnat la moarte în contumacie. Pacepa a fost cel mai înalt oficial al Pactului de la Varșovia care a trecut de partea Occidentului, care timp de 11 ani, până în 1989, a contribuit substanțial la neutralizarea acțiunilor de spionaj și de diversiune îndreptate împotriva NATO și a Uniunii Europene”.

Lăsând la o parte nătângia de la urmă – în anii `80 exista Comunitatea Economică Europeană, pe scurt Piața Comună, nicidecum Uniunea Europeană, înființată în 1993 – prezentarea ca erou anticomunist a lui Pacepa este o dezinformare revoltătoare. Individul a condus ani în șir programul de propagandă ceaușistă în Occident, fiind și lacheul însărcinat cu achiziții de produse de lux din Vest pentru Elena Ceaușescu. Este un dezertor în uniformă de general, un trădător al Securității pe care a servit-o cu zel timp de decenii, fiind recompensat pe măsură. Ce e ăsta, un „părinte de Cireșari”, pe care să-l vadă copiii pe gard? 

Alăturat, apare Eugen Barbu. Menționat ca autor al romanului Groapa, după care se face legătura cu Groapa lui Ouatu și asanarea ei. Niciun cuvânt despre faptul că Barbu a fost tartorul propagandei național-socialiste a lui Ceaușescu, antioccidental feroce și portavoce a Securității.

Culmea e însă panoul cu Ștefan Foriș. Personaj foarte puțin cunoscut publicului larg, secretar general al PCR, omorât cu ranga de comuniștii lui. Așa e și scris: „Ștefan Foriș – politică cu ranga”. Ce treabă au copiii cu acest bolșevic beznicios, ce să înțeleagă din prezența lui în parcul lor? Să-l ia drept tată spiritual?

Părinți de Cireșari.

Deocamdată, am scris. Dacă însă autoritățile, ministerul Educației, Primăria, nu dau jos mizeriile astea, o s-o fac eu.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

poseta pe scaun

Meteahna chiulului nu m-a părăsit nici în anii de facultate când, după prima oră de curs (cursurile ţineau două ore, cu pauză între ele), îl luam de mână pe soţul meu (pe atunci prieten şi apoi logodnic) şi îi spuneam „Hai să plecăm!” El (corect, disciplinat şi pasionat de fizică) încerca să se opună, dar până la urmă venea cu mine să hoinărim pe străzi sau prin parc, îmbrăţişaţi. Era atât de plăcut! foto: Profimedia

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Grădina care începe cu o decizie, nu cu un buget: Kaamos. Dacă stai în fața grădinii tale și simți că „lipsește ceva", cel mai probabil nu îți lipsește un obiect nou, ci o idee clară despre cum vrei să arăte

Pentru mulți dintre noi, grădina reprezintă cu mult mai mult decât o bucată de teren în plus sau locul unde mai tundem iarba din când în când. Este cea mai importantă „cameră” a unei familii pe timp de vară. E locul unde copiii învață să descopere natura, unde prânzul de duminică se prelungește până la cină și unde, după o zi lungă, reușești în sfârșit să lași telefonul din mână pentru o jumătate de oră de liniște.

Citește mai mult

Hormuz - nava SUA

Hormuz este un nod sistemic, nu doar energetic. Importanța strâmtorii nu derivă doar din volumul tranzitat, ci mai ales de numărul mare de tipuri de produse care o traversează. Nu vorbim doar despre petrol brut sau gaze naturale lichefiate, ci despre produse petrochimice, polimeri, metale și semifabricate. Acestea sunt elementele invizibile care susțin producția globală. foto Profimedia

Citește mai mult