Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Partidul, direcția presă

Liviu Dragnea pierde

Foto: Inquam Photos

Există în ultimul timp în spațiul public o nemaiîntâlnită efervescență a dezvăluirilor privind justiția, politicienii, instituțiile de forță. Ele vin dinspre cei care critică „statul paralel”, mulți dintre aceștia membri marcanți ai „statului penal”. Toată această campanie este întreținută la foc mic în mass-media, prin manipulatorii de serviciu, care execută o agendă politică ce a acaparat tot spațiul public. Niciodată Partidul nu a fost atât de puternic în impunerea agendei publice, chit că majoritatea temelor sunt perdele de fum, intoxicări și manipulări perfect paralele cu viața de zi cu zi a cetățenilor. 

Regimurile politice succesive au avut nevoie spre validare de „lideri de opinie” din presă. Poate și datorită unora dintre ei, care au subscris la răul neocomunist, l-am avut de pildă pe Ion Iliescu perceput drept o fatalitate asumată. S-a afirmat că, deși este în esență un politician cu idei și convingeri comuniste, a fost un om politic util timpului său, învăluit, prin urmare, de unii jurnaliști cu o manta pozitiv-îngăduitoare.

L-am avut pe Adrian Năstase autoritar și arogant, creditat însă cu o „masivă știință de carte” și calificat, în mod năucitor, de unii ziariști ca „cel mai bun prim-ministru” de după 1989, care a condus „cel mai bun guvern”... și care, tocmai de aceea, a pierdut alegerile prezidențiale din 2004.

L-am avut pe Călin Popescu Tăriceanu, liberal „cu papion”, dar argat la toți boierii pesediști (Ion Iliescu, Victor Ponta, Liviu Dragnea).

L-am avut președinte și pe Emil Constantinescu, cel „învins de Securitate”, din al cărui mandat ne-a rămas drept moștenire Mugur Ciuvică, fostul șef de cabinet al acestui președinte metafizic.

Înconjurat de un alai admirativ de jurnaliști, l-am avut pe Traian Băsescu președinte, fals justițiar și convertit oportunist la anticomunism. A fost savurat într-un mod de neînțeles de intelectuali de vârf. Le-a plăcut intelectualilor și jurnaliștilor rafinați acest politician bolovănos, aparent rebel, dar în realitate doar „un comunist” de sistem, asemeni lui Adrian Năstase, celălalt „comunist” pe care îl învinsese la prezidențiale.

Fiecare venit cu echipa lui „de jurnaliști” susținători, îi avem azi pe Liviu Dragnea, Călin Popescu Tăriceanu sau Sebastian Ghiță, chibițați de prin studiouri TV să dărâme statului de drept. Aceiași jurnaliști, altfel instransigenți cu „guvernul zero” al lui Dacian Cioloș, trec sub tăcere dezastrul guvernării de azi, cauționând habarnismul cronic al Guvernului V. Dăncilă.

În practica susținerii răului, există - iată - un itinerar gradual, de la relativizările din cazul lui Ion Iliescu, la vârful minciunii instituționalizate de astăzi.

Dar parcă niciodată programul de guvernare nu a fost, ca acum, doar un spectacol mediatic al cabotinilor întreținuți de votul din 2016. Și alții făceau propagandă, dar mai și guvernau. Iar pentru ca acest program să fie un succes de piață, greul cade pe salariații de la ministerul Propagandei. În echipa Dragnea-Tăriceanu, ei sunt mai importanți decât toți miniștrii și chiar decât premierul-recitator, deoarece ei mențin vie în inima publicului flacăra arzătoare a Partidului. Comunismul a rezistat multe decenii prin complicitate, subscriere la rău și la pactul slujirii diabolice.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Corina check icon
    Oare mai există o legătură de idei între Emil Constantinescu și Mugur Ciuvică? Nu e deloc sigur. Cel dintâi a avut dreptate să nu mai candideze. Nu ar mai fi câștigat, pur și simplu. Îmi amintesc atmosfera. Toată lumea îi era ostilă. Poate și dumneavoastră, domnule profesor. Nu „poate”. Sigur. Chiar dacă erați pregătit să îl votați, tot ceea ce le-ați fi spus cunoscuților despre el (în sensul în care o faceți de fiecare dată) l-ar mai fi lipsit de niște voturi cu fiecare discuție avută. Nu oricine poate vota contrar preferințelor personale, pentru un interes superior.

    Din prima frază a paragrafului antepenultim lipsește un cuvânt. „Fiecare venit cu echipa lui „de jurnaliști” susținători, îi avem azi pe Liviu Dragnea, Călin Popescu Tăriceanu sau Sebastian Ghiță, chibițați de prin studiouri TV să dărâme statului de drept.” Să dărâme dușmanii statului de drept?

    Altfel, mă bucur de revenirea unui condei incisiv unic, de care avem nevoie.
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult