Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Pastila de limba română: înșală și așază

romana -

Consider oportun să precizez, de la bun început, că nu doresc ca aceste pastile de limba română să fie niște lecții plictisitoare, cu prea multe informații teoretice. De aceea, voi folosi doar ceea ce consider în mod necesar important pentru a justifica utilizarea unor forme corecte. În acest articol, ne vom opri împreună tot la o problemă cu consecințe în scriere, datorată verbelor a înșela și a așeza (la formele de prezent pentru a treia persoană și la Imperativ forma afirmativă pentru singular).

Limba română are o caracteristică greu de digerat mai ales de către studenții străini, la învățarea ei: prezența alternanțelor fonetice. Adesea ele produc erori mai puțin sesizabile în discursul oral decât în cel scris.

Alternanțele fonetice sunt de două tipuri: vocalice și consonantice. Trebuie să punem în legătură cuvântul „alternanță” cu verbele „a alterna”, ”a se schimba”/„a se modifica” alternativ. Astfel, în interiorul unui cuvânt flexibil (un cuvânt care își schimbă forma) o vocală sau un diftong, o consoană sau un grup consonantic dintr-o formă alternează cu altă vocală sau cu un alt diftong, cu altă consoană sau alt grup consonantic din altă formă. 

Iată câteva exemple:

- alternanțe vocalice: pentru substantive – lampă / lămpi, șarpe /șerpi, cuvânt / cuvinte, floare / flori, greșeală / greșeli; pentru adjective – frumos / frumoasă, tânăr / tineri, deșert / deșartă; pentru pronume – acesta / aceasta și pentru verbe – arăt / arată, provoc / provoacă, neg / neagă, bagă / băgăm;

- alternanțe consonantice: pentru substantive – burete / bureți, urs / urși, brad / brazi, obraz / obraji, artist / artiști, pușcă / puști, muscă / muște; pentru adjective – înalt / înalți, gras / grași, verde /verzi, stângă / stângi, fix / fii, bruscă / bruște și pentru verbe – decid / decizi, permit / permiți, usuc /usuci.

Uneori, în flexiunea unui cuvânt apar ambele tipuri de alternanțe: noapte / nopți, pribea g / pribegi, treaz / treji, provoacă / provoci.

După cum se vede, aceste alternanțe pot fi regăsite în toate clasele de cuvinte flexionare.

(clic pe imagine pentru a o mări)

Apariția des întâlnită a formelor „înșeală”, „așează”, „așează-te!”, toate trei greșite, m-a determinat să aleg acest argument pentru azi.

Iată câteva exemple:

Marile cucoane își înșeală boierii folosindu-se de mătănii” (Evenimentul zilei)

„Zidane se înșeală în privința României” (Prosport)

„Oamenii se înșeală dacă se așteaptă ca spitalele să poată face față acestor cazuri” (Capital)

„Animalele nu părăsesc niciodată...nu trădează...nu înșeală” (grup FB cu peste 100000 de membri)

„Aparențele înșeală la America’s Got Talent” (Libertatea)

„Dacă nu zâmbim se așează praful pe suflete” (grup FB)

„Pe farfurie sau pe platou se așează câte un strat de ingrediente” (grup FB)

„Cât de frumos se așează în dormitor aceste preșuri țesute manual (grup FB)

„Kaufland Romania on Instagram: Așează gustul fin și delicat...”

„Lucrurile se așează ușor-ușor pe noile fundamente.” (Profit.ro)

AŞEAZĂ-TE ŞI MERGI este o capodoperă a lui Jean Yves Leloup cum nu se poate mai potrivită ca abordare pentru exploratorii conştiinţei acestor timpuri” (Amazon)

„Cumpără Joc din lemn, așează formele și culorile” (emag ro)

Când un exemplu ca acesta Așează imaginile în ordine cronologică worksheet.” (www.liveworksheets...) apare în documente concepute pentru elevi, în aplicații, eroarea se extinde mult mai mult. 

Spre deosebire de a înșela și de a așeza, verbul a deșerta nu duce la apariția acest tip de greșeală: nu găsim „el deșeartă sticla” și nici „Deșeartă sticla!”. El apare mereu cu forma corectă „deșartă”.

(clic pe imagine pentru a o mări)

Prin urmare, să nu uităm să conjugăm și pe a înșela și a așeza, respectând același model cu alternanța vocalică E / A provocată, de fapt, de apariția desinenței -ă care marchează persoana a -III- a și la singular, și la plural. Vă aduc aminte că pentru aceste verbe, forma afirmativă de Imperativ singular este omonimă (adică la fel) cu cea de prezent, persoana a treia. Așa că, vom avea:

El deșartă. /                               - Deșartă vasul mai repede!

El își așază cărțile pe rafturi. / - Așază scaunele în jurul mesei!

Prietenii îi înșală așteptările. / - Înșală moartea, dacă poți!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Corina check icon
    În anul 2021 a apărut și dicționarul Academiei Române DOOM 3, care trece ca fiind corecte ambele forme pentru ambele verbe. Pentru a așeza: „vb. ind. prez. 3 așază/așează” și „imper. 2 sg. afirm. așază/așează”. Pentru a înșela: „vb. ind. prez. 3 înșală/înșeală”.
    • Like 1
  • Valentin check icon
    Bre, cum e cu limba asta română? Ani de zile am lucrat în domeniul editorial, unde nu știam dacă e corect să spui coperte sau coperți. Și e un substantiv care apare în domeniul editorial. Acum, corifeii limbii române au decis: merg ambele variante! Amu pot merge liniștit la servici. Sau serviciu. Sau ambele. Nu, nu apar încă în dicționar, dar o să apară. Garantat!
    • Like 0
  • Bună ziua!
    -Așe!-n șa, auzul mă-nșălă, n-auzii vibrațiile(biet de șale!): 's ale lemurilor ori alămurilor? gri e
    'șeala, moldov(e)an, ță -ran(citi-se-va: run!)
    În fini: infinit desîncălecat,
    Purice N.
    -u-mi fie cu păcat!
    • Like 0
  • Doamna Camelia Sanda Dragomir va multumim ! Va rugam sa nu dezarmati in fata unor pareri nefavorabile si sa continuati cu "Pastila de limba romana" - este mare nevoie si aceste "pastile" sunt greu de gasit (iar pentru unii greu de inghitit).
    • Like 2
  • Buna initiativa! Voi urmari.
    • Like 1
  • Maron_S check icon
    cred ca ar trebui acceptate formele mai firesti in vorbire. Pana la urma limba e vie, a ajuns in forma de astazi prin transformari continue, cand nu era incorsetata in reguli stricte. Nu spun ca ar trebui acceptate forme care zgaraie urechea, dar aseaza e mai firesc decat asaza.
    • Like 5
    • @ Maron_S
      asi zice, dimpotriva, asaza e mai scurt si are cadenta mai buna, nu se poticneste,
      • Like 0
    • @ Maron_S
      Am dat like din greșeală. Nu tot ceea ce ni se pare nouă personal firesc trebuie impus. Cum se scrie într-o limbă este un proces lung. De fapt, pronunția lui ș e păcălește. Sunt mai multe situații în română în care pronunția și scrierea nu corespund: oameni, este, oaie, dar asta nu înseamnă că trecem la scrierea uameni, uaie, ieste pentru că așa ne este mai ușor. Gândiți-vă la problemele de scriere ridicate de franceză, engleză!
      Cred că ne stă încă în puteri să facem în acest moment eforturi să utilizăm o limbă română corectă din respect pentru ea și pentru noi.
      • Like 2
    • @ Camelia Sanda
      Maron_S check icon
      ideea era a unui principiu , la englezi (Oxford dictionary) se face research (cercetare) cand se scoate cate o noua versiune actualizata a dictionarului - ce a mai aparut in limba , ce a mai iesit, ce forme sunt mai usor de folosit, suna mai frumos, etc - si se mai schomba regulile. Nu intamplator autoarea acestui articol a gasit f. multe exemple din presa (exceptam FB) in care era folosit forma aseaza/inseala - pentru ca este forma folosita de facto - si personal cred ca suna si arata scrise mai bine, Oricum exemplul acestor forme cred ca e cea mai mica problema in limba romana. Sunt altele grotesti care se folosesc pe scara larga,

      • Like 1
    • @ Maron_S
      Dan check icon
      Exemplele din presă nu sunt forma folosită de facto de cei care au învățat gramatică la școală, ci doar de cei care au trecut de școală ca gâsca prin apă. Doar pentru că dvs. vă regăsiți în scrierea evz sau a altor site-uri de „știri”, nu înseamnă că acest lucru se întâmplă cu toată lumea.
      • Like 1


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult