Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Paul Radu, primul jurnalist român care a luat un premiu de 1,5 milioane de dolari: „Lumea interlopă din România s-a implicat în achiziția de măști și combinezoane pentru spitale”

Paul Radu

Foto: Facebook Paul Radu

Paul Radu, fondatorul Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP) și RISE Project România, un pionier global al jurnalismului de investigație, este în prezent cel mai titrat antreprenor social din România, fiind simultan deținător al celor mai prestigioase distincții internaționale în domeniu: este atât Skoll Fellow, cât și Ashoka Fellow. Premiul Skoll primit recent de Paul include o finanțare nerestricționată, pentru dezvoltarea organizațională a OCCRP, în valoare de de 1,5 milioane de dolari pentru următorii trei ani. OCCRP este prima organizație media premiată în istoria de 21 de ani a Premiului Skoll, iar Paul este primul român care primește această distincție. OCCRP a fost în spatele celebrelor Panama Papers, investigațiile lor ducând la confiscarea a 6,5 miliarde de dolari, 442 de arestări și puneri sub acuzare și 53 de demicii ale unor oameni politici sau directori de mari corporații.

În cadrul webinar-iilor găzduite săptămânal de Ashoka România, biroul local al celei mai mari rețele internaționale de susținere a antreprenorilor sociali, am vorbit cu Paul despre cum reușește jurnalismul de investigație să fie cu un pas în fața infractorilor, despre cum se (re)organizează crima organizată în perioada COVID, dar și despre puterea datelor si a rețelelor.  

Paul, cum ai ajuns unul din cei mai temuți dușmani ai corupților și răufăcătorilor, la nivel global?

Acum 14 ani, când am fondat OCCRP, eu locuiam în România și făceam aici investigații – pe piața din energie, și nu numai. Am cunoscut mai devreme un jurnalist american, pe Andrew Sullivan, care locuia de mulți ani în Sarajevo identificând aceleași probleme care erau și la noi: băieții deștepți din energie. Pattern-ul era același. Crima organizată arăta peste tot la fel: firme offshore, politicieni oportuniști, scheme criminale identice. Am aplicat la un grant la Națiunile Unite pentru un singur proiect, nu gândisem o organizație pe termen lung. Dar am început să aduc încet încet alți oameni într-o mare rețea de investigații transfrontaliere. Presa începea să fie deținută de oligarhi și era nevoie de un nou model. Am început să vedem tiparele și să dezvoltăm software, să colaborăm cu hackeri care au fost implicați în perioada de început a Wikileaks. De peste zece ani clădim o nouă structură, bazată pe știință, pentru a face jurnalismul de investigații mai eficient și folositor publicului.

Cum reușesc jurnaliștii din rețeaua ta sa fie mereu cu un pas în fața criminalilor?

Nu sunt sigur că suntem mereu în fața lor. Cred că per ansamblu criminalitatea organizată este puțin mai avansată, având acces la mai mulți specialiști și tehnologie. Oamenii din spatele criminalității sunt oamenii foarte creativi, care dacă nu ar fi ales calea aceasta ar fi putut fi antreprenori de succes.

Însă sunt câteva lucruri importante. Când am început eu să lucrez ca jurnalist de investigație, foarte puțină lume lucra cu baze de date. Am primit multe acuzații că lucrez pentru tot felul de servicii secrete, de la SRI la Mossad. Dar, de fapt, uneltele sunt foarte simple: baze de date din foarte multe țări, informații intersectate. Acum, în bazele noastre de date am indexat peste 2 Terra de informații. Cele mai bune materiale ies însă când combinăm munca de teren, cu bazele de date online. Dacă adăugăm și un pic de machine learning, putem fi foarte eficienți. Puterea oligarhilor de a călători peste tot prin lume și de a-și ascunde banii murdari peste tot este și slăbiciunea lor: undeva în lume tot vom găsi informații libere. De exemplu, în Costa Rica este legal să ceri date despre cine a intrat în țară și când din 1992 și până astăzi. Oricine poate accesa aceste informații.

Cum influențează pandemia crima organizată?

Noi la OCCRP am asamblat repede o echipă care se ocupa de investigații legate de pandemie la nivel global. Oamenii noștri din departamentul de date au pus laolaltă achizițiile publice din câteva zeci de țări pentru că vrem să vedem tipare de corupție din perioada asta. La Rise Project am investigat deja cazuri când lumea interlopă din România s-a implicat în achiziția de măști și combinezoane pentru spitale din Romania, mai ales măști de foarte proastă calitate.

Crima organizată găsește tot timpul oportunitate pe timp de criză. Ce cred eu că se va întâmpla este că vor fi mult mai activi online. Atacurile cibernetice vor crește, atât la nivelul instituțiilor, cât și la nivelul indivizilor. Mulți dintre cei care stau online nu sunt pregătiți pentru riscul prezent. Persoane, companii folosesc sisteme de operare învechite, iar criminalii vor profita de asta. Vom auzi tot mai mult de furturi de date și escrocherii online sau chiar bănci care să fie preluate de rețele de crimă organizată. Criminalii și-au creat proprii furnizori de internet, complet deținuți de crima organizată, iar pe serverele lor sunt multe firme, instituții, aeroporturi.

Este vreo legătură între crima organizată și incidentele de stradă pe care le-am văzut în România, și nu numai, în perioada Sărbătorilor de Paști?

Presa nu generează suficiente știri adevărate. Trebuie să explicăm de ce se întâmplă anumite fenomene. Nu este suficient să luptăm împotriva știrilor false. Oamenii care sunt în stradă fac parte din structuri mai ample. Crima organizată nu ține cont de religie, de culoare, de etnie. Ci doar de bani. Când au loc conflicte, cineva face bani.

Noi la Ashoka spunem că e important ca toată lumea să fie un agent al schimbării. Cum pot oamenii să susțină munca jurnaliștilor de investigație și nu doar prin micro-donații? Cum putem să contribuim la efortul vostru?

Noi am avut noroc. Sunt oameni care cred în munca noastră și care ne abordează tot timpul cu ponturi. Așa, la un moment dat, am dat de cercetători și bibliotecari de la tot felul de universități care aveau acces la multe baze de date și aveau și cunoștințele necesare să le folosească. Noi, la OCCRP, eram puțini pe zona de cercetare, așa că am colaborat: ei ne-au dat o parte din timpul lor și toata priceperea. A fost o cooperare foarte eficientă. Așadar, toți cetățenii pot contribui la munca jurnaliștilor de investigații, nu numai prin donații. Dar prin ponturi, timp de cercetare și multe altele. Am publicat tutoriale și ghiduri despre cum să pornești o investigație, avem nevoie însă de oameni la nivel local care să poată continua munca pe care o începem noi.

Cum putem susține jurnaliștii de investigație din orașe mici/comunități mici?

Avem colaborări cu jurnaliști locali, dar suntem puțini. Ideal ar fi să împrospătam presa locală. Fără presa locală nu poți face jurnalism de investigație pentru că organizațiile de crimă organizată pleacă din context local și când ajungem să investigăm noi, poate fi prea târziu. Avem planuri să începem niște redacții locale, însă cel mai important este ca tinerii să ia inițiativă - activiștii și jurnaliștii să colaboreze la nivel local. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Danezu check icon
    Felicitari Domnule, cei 1,5 milioane de dolari sunt pe deplin meritati... un tur doi al alegerilor prezidentiale fara griji pentru domnul presedinte.... felicitari !!!
    • Like 0
  • Eu am cumparat masti de la o farmacie numita Sisesti, pe Sos. Gh.Ionescu-Sisesti si mi se par foarte mici. Ma-ntreb pe ce filiera au fost procurate si daca pretul este corect...cred ca le-au tinut in depozit si le-au scos cand le-au putut vinde cu 220 lei (50 de bucati)...parca putem noi sa stim....
    • Like 1
    • @ Adriana Negruti
      Nume check icon
      Preturile in farmacii variaza intre 4-6 lei. Daca doriti preturi mai mici, atunci se gasesc la anumite magazine on-line la preturi in jur de 150 lei pe cutie de 50 de bucati (intre 2.5 si 3 lei/buc). Cat de bune sunt sau nu si daca au certificate valabile EU nu mai stie nimeni. Sunt foarte multi care fac masti in China, dar putini care fac produse agreeate de standardele EU.
      Teoretic in farmacii ar trebui sa fie masti bune pentru ca ei mai sunt verificati, pe cand magazinele on-line nu stiu cat de des sunt controlati.
      Nu cred ca exista preturi "corecte" pentru un produs. Ci un pret in in functie de cerere si oferta. Daca de maine toata lumea si-ar comanda masti on-line atunci si farmaciile o sa reduca preturile ca sa isi vanda produsele, chiar si cu adaos negativ daca este cazul.
      P.S. In ciuda ipocriziei generale si a populismului desantat, toate firmele din toata lumea lucreaza cu preturi in functie de cerere si oferta. Mai putin acolo unde este pretul reglementat de stat sau in dictaturi. Actele de caritate se fac altfel si de obicei le faci dupa ce ti-ai facut plinul.
      • Like 2
    • @ Nume
      Se poate chiar putin mai bine. La aprox. 113 lei / 50 buc - pe emag (vezi https://www.emag.ro/set-50-bucati-masti-de-protectie-de-unica-folosinta-produs-vandut-fara-adaos-comercial-mastipc50/pd/D3DWMMMBM/?ref=hdr-favorite_products).
      Dar de acord cu esenta mesajului dumneavoastra.
      • Like 1
  • check icon
    Criminalii sunt antreprenori ilegali si antreprenorii sunt criminali legali, nimic nou aici.
    • Like 2
    • @
      Nume check icon
      Jocul de cuvinte este reusit intr-adevar, dar nu toti antreprenorii sunt "criminali legali". Sunt destul de multe firme mai mari sau mai mici care adauga valoare societatii si isi trateaza angajatii cat pot de corect si cinstit.
      Din pacate nu este un subiect care creeaza audienta si de aceea nu se discuta prea mult despre el.
      Cat de plictisitor este un subiect cu persoane care castiga foarte bine, care sunt multumiti de sefi/patroni, ca sunt respectati si ca ar vrea sa iasa la pensie de acolo. Si cat de incitant si placut este un subiect cu sefi/patroni care is exploteaza angajatii, iti bat joc de ei, le fura din salariu, etc. Ce bine este ca altii o duc mai rau ca mine...
      • Like 5
    • @ Nume
      check icon
      Sa stii ca si multi interlopi adauga valoare societatii si isi trateaza angajatii cat pot de corect si cinstit. Au si un cod al onoarei.

      Sunt constient ca unii antreprenori moderni isi exploateaza angajatii mai putin ba chiar vor sa le dea iluzia ca sunt o familie, dar exploatarea tot exploatare este. Cat timp angajezi wage slaves esti wage slave master.
      • Like 0
    • @ Nume
      „...cat pot de corect si cinstit”, dar niciodată 100% (cinstit)!
      • Like 0
    • @
      Parerist check icon
      Soc și groaza, și unii antreprenori își tratează bine omenii și se comporta moral.
      • Like 2
    • @ Parerist
      check icon
      Insa niciodata moral pana la capat. Nu exista munca platita salarial care sa nu fie exploatare. Nu cred ca reusesti sa respingi ce se spune aici:

      https://www.youtube.com/watch?v=-XED2nmCFNk

      Varianta mai lunga

      https://www.youtube.com/watch?v=GFEzJovH2yo
      • Like 0
    • @ Parerist
      check icon
      Ca sa intelegi mai usor este ca in sistemul feudal: da, unii boieri se poarta mai bine altii mai rau cu taranii. Totusi taranul trebuie sa dea o parte din profitul la care munceste boierului doar pentru ca acesta detine monopolistic terenul.
      • Like 0
    • @ Nume
      Va rog, pentru a nu creea confuzie, desprece tara vorbiti? Despre Romania sau oaresce tara cu apa calda la robinet? Pentru ca eu am intalnit antreprenori de succes, care la prima vedere pareau ok. Insa, cand am adunat mai multe informatii...Stupoare... Intotdeauna era o parte ascunsa in care domnul respectiv nu era chiar un ingeras, in pofida parerii generale. Cand esti jurnalist de investigatie si scrii despre afacerile din Romania, doar daca nu vrei nu gasesti magariile si matrapazlacurile din spatele "succesului". Daca se impusca oamenii de afaceri din Romania... 99% mor nevinovati. Diferenta dintre ceea ce inseamna a avea o afacere, a fi intreprinzator, a fi patron si perceptia pe care o are patronul roman despre toate aceste este uriasa. Din discutiile avute cu multi "intreprinzatori" sau "patroni" am inteles ca au inteles capitalismul total gresit. Ei sunt departe,foarte departe de mentalitatea cu adevarat capitalista. Distanta dintre Bucuresti si New York mi se pare o zvarlitura de bat in comparatie cu distanta mai sus amintita.
      Daca te uiti prin birourile lor, imediat iti sar in ochi tot felul de manuale de marketing, carti motivationale, stiinta afacerilor etc. Ai fi tentat sa crezi ca omul se preocupa si vrea sa fie profi. Dupa 10 minute de discutie cu el sau ea iti dai seama, fara sa vrei, ca toate cartile acele sunt adunate in rafturi pentru un singur motiv :"cum dracu' ii mai prostesc p-astia si maine?".
      • Like 0
    • @ Robert Lihet
      check icon
      Eu nu a auzit de niciun antreprenor de nicio nationalitate care sa nu aiba o parte ascunsa daca sapi mai adanc.
      • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult