Paul Radu, primul jurnalist român care a luat un premiu de 1,5 milioane de dolari: „Lumea interlopă din România s-a implicat în achiziția de măști și combinezoane pentru spitale”

Foto: Facebook Paul Radu

Paul Radu, fondatorul Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP) și RISE Project România, un pionier global al jurnalismului de investigație, este în prezent cel mai titrat antreprenor social din România, fiind simultan deținător al celor mai prestigioase distincții internaționale în domeniu: este atât Skoll Fellow, cât și Ashoka Fellow. Premiul Skoll primit recent de Paul include o finanțare nerestricționată, pentru dezvoltarea organizațională a OCCRP, în valoare de de 1,5 milioane de dolari pentru următorii trei ani. OCCRP este prima organizație media premiată în istoria de 21 de ani a Premiului Skoll, iar Paul este primul român care primește această distincție. OCCRP a fost în spatele celebrelor Panama Papers, investigațiile lor ducând la confiscarea a 6,5 miliarde de dolari, 442 de arestări și puneri sub acuzare și 53 de demicii ale unor oameni politici sau directori de mari corporații.

În cadrul webinar-iilor găzduite săptămânal de Ashoka România, biroul local al celei mai mari rețele internaționale de susținere a antreprenorilor sociali, am vorbit cu Paul despre cum reușește jurnalismul de investigație să fie cu un pas în fața infractorilor, despre cum se (re)organizează crima organizată în perioada COVID, dar și despre puterea datelor si a rețelelor.  

Paul, cum ai ajuns unul din cei mai temuți dușmani ai corupților și răufăcătorilor, la nivel global?

Acum 14 ani, când am fondat OCCRP, eu locuiam în România și făceam aici investigații – pe piața din energie, și nu numai. Am cunoscut mai devreme un jurnalist american, pe Andrew Sullivan, care locuia de mulți ani în Sarajevo identificând aceleași probleme care erau și la noi: băieții deștepți din energie. Pattern-ul era același. Crima organizată arăta peste tot la fel: firme offshore, politicieni oportuniști, scheme criminale identice. Am aplicat la un grant la Națiunile Unite pentru un singur proiect, nu gândisem o organizație pe termen lung. Dar am început să aduc încet încet alți oameni într-o mare rețea de investigații transfrontaliere. Presa începea să fie deținută de oligarhi și era nevoie de un nou model. Am început să vedem tiparele și să dezvoltăm software, să colaborăm cu hackeri care au fost implicați în perioada de început a Wikileaks. De peste zece ani clădim o nouă structură, bazată pe știință, pentru a face jurnalismul de investigații mai eficient și folositor publicului.

Cum reușesc jurnaliștii din rețeaua ta sa fie mereu cu un pas în fața criminalilor?

Nu sunt sigur că suntem mereu în fața lor. Cred că per ansamblu criminalitatea organizată este puțin mai avansată, având acces la mai mulți specialiști și tehnologie. Oamenii din spatele criminalității sunt oamenii foarte creativi, care dacă nu ar fi ales calea aceasta ar fi putut fi antreprenori de succes.

Însă sunt câteva lucruri importante. Când am început eu să lucrez ca jurnalist de investigație, foarte puțină lume lucra cu baze de date. Am primit multe acuzații că lucrez pentru tot felul de servicii secrete, de la SRI la Mossad. Dar, de fapt, uneltele sunt foarte simple: baze de date din foarte multe țări, informații intersectate. Acum, în bazele noastre de date am indexat peste 2 Terra de informații. Cele mai bune materiale ies însă când combinăm munca de teren, cu bazele de date online. Dacă adăugăm și un pic de machine learning, putem fi foarte eficienți. Puterea oligarhilor de a călători peste tot prin lume și de a-și ascunde banii murdari peste tot este și slăbiciunea lor: undeva în lume tot vom găsi informații libere. De exemplu, în Costa Rica este legal să ceri date despre cine a intrat în țară și când din 1992 și până astăzi. Oricine poate accesa aceste informații.

Cum influențează pandemia crima organizată?

Noi la OCCRP am asamblat repede o echipă care se ocupa de investigații legate de pandemie la nivel global. Oamenii noștri din departamentul de date au pus laolaltă achizițiile publice din câteva zeci de țări pentru că vrem să vedem tipare de corupție din perioada asta. La Rise Project am investigat deja cazuri când lumea interlopă din România s-a implicat în achiziția de măști și combinezoane pentru spitale din Romania, mai ales măști de foarte proastă calitate.

Crima organizată găsește tot timpul oportunitate pe timp de criză. Ce cred eu că se va întâmpla este că vor fi mult mai activi online. Atacurile cibernetice vor crește, atât la nivelul instituțiilor, cât și la nivelul indivizilor. Mulți dintre cei care stau online nu sunt pregătiți pentru riscul prezent. Persoane, companii folosesc sisteme de operare învechite, iar criminalii vor profita de asta. Vom auzi tot mai mult de furturi de date și escrocherii online sau chiar bănci care să fie preluate de rețele de crimă organizată. Criminalii și-au creat proprii furnizori de internet, complet deținuți de crima organizată, iar pe serverele lor sunt multe firme, instituții, aeroporturi.

Este vreo legătură între crima organizată și incidentele de stradă pe care le-am văzut în România, și nu numai, în perioada Sărbătorilor de Paști?

Presa nu generează suficiente știri adevărate. Trebuie să explicăm de ce se întâmplă anumite fenomene. Nu este suficient să luptăm împotriva știrilor false. Oamenii care sunt în stradă fac parte din structuri mai ample. Crima organizată nu ține cont de religie, de culoare, de etnie. Ci doar de bani. Când au loc conflicte, cineva face bani.

Noi la Ashoka spunem că e important ca toată lumea să fie un agent al schimbării. Cum pot oamenii să susțină munca jurnaliștilor de investigație și nu doar prin micro-donații? Cum putem să contribuim la efortul vostru?

Noi am avut noroc. Sunt oameni care cred în munca noastră și care ne abordează tot timpul cu ponturi. Așa, la un moment dat, am dat de cercetători și bibliotecari de la tot felul de universități care aveau acces la multe baze de date și aveau și cunoștințele necesare să le folosească. Noi, la OCCRP, eram puțini pe zona de cercetare, așa că am colaborat: ei ne-au dat o parte din timpul lor și toata priceperea. A fost o cooperare foarte eficientă. Așadar, toți cetățenii pot contribui la munca jurnaliștilor de investigații, nu numai prin donații. Dar prin ponturi, timp de cercetare și multe altele. Am publicat tutoriale și ghiduri despre cum să pornești o investigație, avem nevoie însă de oameni la nivel local care să poată continua munca pe care o începem noi.

Cum putem susține jurnaliștii de investigație din orașe mici/comunități mici?

Avem colaborări cu jurnaliști locali, dar suntem puțini. Ideal ar fi să împrospătam presa locală. Fără presa locală nu poți face jurnalism de investigație pentru că organizațiile de crimă organizată pleacă din context local și când ajungem să investigăm noi, poate fi prea târziu. Avem planuri să începem niște redacții locale, însă cel mai important este ca tinerii să ia inițiativă - activiștii și jurnaliștii să colaboreze la nivel local. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp