Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de trei ani. De astăzi vă invităm să ascultați editorialele audio publicate pe platforma noastră, dar și să testați viitorul tehnologiei, implementăm conversația vocală direct în browser, apăsând pe butonul de microfon poți cere acces. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Pauza de prânz, la noi și în lume: cât durează, motivele pentru care unii angajați sar peste pauza de masă și care e bugetul alocat unei mese. Masa de prânz „ideală” - recomandarea medicului nutriționist

masa de pranz - getty

(Foto Guliver/Getty Images)

Cu toții știm că mâncatul prânzului la birou, peste tastatură, nu este o idee bună. În ciuda numărului tot mai mare de programe de wellness la locul de muncă, mulți dintre angajați nu se dezlipesc de pupitru în timpul pauzei de după-amiază.

Întrebați despre motivul pentru care nu își iau pauzele de prânz, trei sferturi dintre persoanele care au participat la un studiu realizat în 27 de state la nivel mondial au susținut că au prea multe de făcut la job sau că preferă să folosească acest timp pentru a se pune la curent cu e-mailurile. Șaisprezece procente sar peste pauza de prânz, pentru că astfel consideră că își pot termina ziua de muncă mai devreme, în timp ce 9 la sută lucrează și în pauzele lor deoarece, altfel, „se simt vinovați”, sau vor să-și impresioneze șeful (7 la sută) sau se simt presați (4 la sută).

Cu toate acestea, statul la birou toată ziua scade productivitatea și crește nivelul de stres, spun specialiștii. În plus, timpul îndelungat pe scaun poate provoca o serie de probleme de sănătate, inclusiv dureri de spate și un risc crescut de apariție a bolilor de inimă.

Pe scurt, să te ridici din când în când de la birou este important atât pentru sănătatea mentală, cât și pentru cea fizică.

35 minute, durata medie a pauzei de prânz

Durata medie a pauzei de prânz este de 35 de minute, menționează același studiu, care a cuprins angajați din 27 de state din lume. Patru dintre cele șase țări cu cea mai lungă pauză medie de masă, între 40 și 50 de minute, se găsesc în Asia. De exemplu, japonezii au o pauză de masă de 46 de minute. În Europa, media în cele 10 națiuni analizate este de 33 de minute, cu trei minute mai redusă decât în SUA. Grecia are pauzele de prânz cele mai scurte. Trei sferturi dintre angajații greci chestionați spun că au o pauză de doar 19 minute. Urmează Polonia, cu 24 de minute.

Atunci când li se cere să își evalueze mâncarea de la prânz, 61 la sută dintre participanții la anchetă consideră că ceea ce consumă este „sănătos”. Doar 6% admit că masa lor e una „foarte nesănătoasă”.

Când vine vorba de buget, 39 la sută din angajați cheltuiesc între 5 și 10 dolari pe masa de prânz, 29 la sută pot mânca cu 3 - 5 dolari, iar 19 la sută - sub 3 dolari. Restul cheltuie între 10 și 25 dolari pe masă.

Analiza a cuprins peste 15.000 de persoane din țări precum Franța, Italia, Germania, Irlanda, Grecia, Canada, Australia, Spania, Suedia, Marea Britanie, Brazilia, Mexic, Kenya, India, Japonia, Malaezia, Noua Zeelandă, Africa de Sud, Coreea de Sud, Taiwan , Ghana, Costa Rica, Portugalia, Polonia, Rusia și Singapore.

Anca Hâncu, medic nutriționist: Masa de prânz ideală, un concept care trebuie adaptat fiecărei persoane în parte

Nutriționiștii subliniază că masa de prânz este foarte importantă și trebuie să ofere energie și substanțe nutritive pentru a menține eficiente corpul și creierul pe tot parcursul după-amiezii.

„Masa de prânz ideală este un concept care trebuie adaptat fiecărei persoane în parte. Fiecare persoană va avea nevoi calorice diferite, de aceea și masa va avea un aport caloric diferit”, spune dr. Anca Hâncu, nutriționist.

Medicul nutriționist Anca Hâncu a oferit și câteva variante pentru masa de prânz:

*

supă cremă de roșii ( 300 g ) - 242 kcal

pește la cuptor ( crap ) 200 g - 324 kcal

mâncare de dovlecel 250 g - 37,5 kcal

orez fiert 100 g - 130 kcal

*

supă cremă de dovleac 300 g, 114 kcal cu o felie de pâine ( 25 g ) - 60 kcal

paste integrale cu sos de ciuperci ( 300g ) - 172,5 kcal

mozzarella rasă 50g - 152 kcal

*

salată tabbouleh 150 g - 187,5 kcal

piept de curcan la grătar 200 g - 212 kcal

legume de vară 200g - 135 kcal

o felie de pâine integrală - 60 kcal

Ca desert, medicul nutriționist Anca Hâncu recomandă un fruct de sezon, ca gustare, în jurul orei 16.

Valoarea unui tichet de masă în România, cea mai mică, după Bulgaria, între statele din UE

Dacă din punct de vedere al duratei pauzei de prânz România intră în rândul mediei europene, din punct de vedere al valorii tichetelor de masă lucrurile nu stau la fel.

De exemplu, în Franța tichetele de masă au fost introduse în 1967, când guvernul a declarat tichetul drept „avantaj social pentru angajați”. Companiile cu mai mult de 25 de angajați sunt obligate prin Codul muncii francez să pună la dispoziția angajaților lor o cantină. Multe dintre firmele care nu au mijloace sau spații pentru a construi o cafeterie le dau angajaților tichete de masă.

Valoarea unui tichet de masă în Franța a crescut de la 7 euro în 2015, la 19 euro în prezent. Acesta nu poate fi folosit în zilele de duminică și de sărbători. Angajatorii subvenționează o parte din valoarea tichetului (între 50% și 60%), iar angajații finanțează restul. Este în interesul angajaților să profite de această facilitate, deoarece suma prelevată din salariul lor pentru tichetele de restaurant este dedusă din venitul impozabil. Un sistem similar funcționează și în Belgia. De altfel, în toate țările Uniunii Europene în care a fost introdus acest sistem, tichetele de masă beneficiază de tratament fiscal preferențial.

3,21 euro, valoarea maximă deductibilă pentru un tichet de masă în România

În România, de la apariția lor ca instrument de plată în 1999, tichetele de masă au câștigat rapid o cotă de piață semnificativă. În prezent, aproximativ 2,5 milioane de salariați primesc tichete de masă, astfel că acestea au ajuns cel mai popular beneficiu extrasalarial, preferat de angajatori pentru avantajele fiscale și acceptat de restaurante, comercianții de produse alimentare, hypermarket-uri. Valoarea maximă deductibilă pentru un tichet de masă este de 15,18 lei, echivalentul a 3,21 euro.  

Un studiu realizat în 2015 de Asociația Profesională a Emitenților de Tichete (APET) arată că în România tichetele de masă au valoarea nominală cea mai mică din UE, după Bulgaria. Spre comparație, în Grecia un tichet de masă valorează 6 euro.

Conform studiilor Edenred, între 22 și 25 de lei costă, în medie, o masă la prânz la un restaurant, astfel că angajații români își pot permite să plătească cu un tichet doar o parte din valoarea unui prânz, în timp ce în Spania și Franța, cu un tichet se poate achiziționa aproape un prânz întreg la restaurant, potrivit studiului menționat.

În ultimii doi ani s-a înregistrat o creștere a ponderii angajaților români care folosesc tichetele/ cardurile de masă în restaurante.

„La nivel de companie, utilizarea tichetelor de masă este atât un mijloc de motivare a angajatului, un instrument de negociere, cât și un stimulent fiscal. Pe termen lung, tichetele contribuie la reducerea absenteismului de la locul de muncă și sunt o manifestare a creșterii responsabilității sociale a companiilor, o dovadă a implicării corporative în promovarea angajării, asigurării de condiții de muncă îmbunătățite și condiții generale de trai mai bun pentru angajații lor. Pentru angajați, tichetele de masă reprezintă, de asemenea, un factor motivațional și un mijloc de a crește bugetul personal alocat consumului de produse alimentare. Atunci când sunt utilizate în timpul programului de lucru, tichetele de masă s-au dovedit eficiente pentru îmbunătățirea calității vieții și a sănătății beneficiarilor, asigurând o alimentație mai bună și un program de lucru mai echilibrat, ceea ce contribuie la o productivitate mai ridicată a muncii”, mai relevă studiul.

Principalele avantaje ale tichetelor de masă, în România:

• tichetele de masă nu intră în baza de calcul lunară de calcul a contribuțiilor sociale;

• pentru tichetele de masă se plătește doar impozit de 10%;

• valoarea tichetelor de masă reprezintă o cheltuială deductibilă din punct de vedere fiscal;

• valoarea maximă deductibilă pentru un tichet de masă este de 15,18 lei. Angajatorii pot oferi orice sumă doresc pentru tichetul de masă, dar beneficiază de avantajele fiscale doar până la 15,18 lei.

Într-un univers în care toate par urgente și importante, pauza pentru masa de prânz reîmprospătează creativitatea, crește eficiența și capacitatea de concentrare. Poți ieși la restaurant cu un coleg sau cu întreaga echipă. E o bună modalitate de a vă cunoaște mai bine. Vom învăța, în lunile care urmează, ABC-ul unei mese de prânz. Ești angajat? Iată unde poți să ieși să te relaxezi. Ești angajator? Arată-le angajaților tăi cât de mult îi apreciezi!

  • Acest proiect este susținut de Edenred România.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Stau si ma intreb: sunt eu chiar atat de prost?! Cum e posibil ca 50g mozarela rasa sa aiba 152 kcal? Adica 152 000 calorii?! Sau o felie de paine integrala 60 kcal,adica 60 000 calorii?! Cred ca trebuie sa revad cartile de aritmetică.
    • Like 1


Îți recomandăm

Olguța Totolici

Despre soția lui Dan Barna opinia publică a aflat relativ recent, în momentul în care candidatul la președinție și-a făcut publică averea, iar în dreptul soției câștigurile erau „ascunse”, ca urmare a unei clauze de confidențialitate semnate cu firma la care aceasta lucrează. Intrigată, am dorit să o cunosc pe doamna în discuție, ca să aflu direct de la sursă cine e și „câte parale face”.

Citește mai mult

Marius Manole/Foto: Alexandra Pandrea

„Cred că aș pleca de la educarea profesorilor, de la a-i face ei să înțeleagă că sunt foarte importanți și că trebuie să aplice o altă metodă, nu pe cea pe care o știm noi de demult, cu rigla peste mână, cu învățatul cuvânt cu cuvânt din carte, cu învățatul comentariilor”, spune actorul Marius Manole. (Foto: Alexandra Pandrea)

Citește mai mult