Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Pe 17 ianuarie, de ziua numelui nostru, se umplea casa de cucoane gătite și zgomotoase - prietenele bunicii

Femeie cu pălărie roșie

Foto: Profimedia Images

Bunica își sărbătorea aniversarea numai cu familia.

Dar întotdeauna pe 17 ianuarie, de ziua numelui nostru, se umplea casa de prietenele ei. Li se zicea în multe feluri: „fetele”, „preotesele”. Bunicul le zicea „căzăturile” și nimeni nu se supăra pentru că ei toți erau o generație care prețuiau sarcasmul și umorul cuvintelor, nedând doi bani pe politețuri zaharisite, deși le plăcea actoria și scoteau panglici pe nas cum se întâlneau.

Deci se umplea casa înainte de prânz. De "cucoane" gătite și zgomotoase, acoperite cu haine de blană lungi până în pământ, sau măcar cu două- trei vulpi la gât. Erau o priveliște comică, dar și ușor grotescă pentru noi, copiii, care de abia așteptam să se termine pupatul.

Povesteam cu fratele meu, Constantin,  încă dinainte să vină ele cum ne va băga tanti Georgeta mai întâi nasul în ochi, îl va apăsa bine și apoi ne va pupa pe obraz, cu buze foarte subțiri și foarte reci. Vărul nostru, Șerban, întreba mereu din gesturi dacă vine tanti Tamara- era preferata lui, îl fascina. Șerban era surdo-mut și nu-și putea lua ochii de la figura acestei doamne- celelalte îl plictiseau.

Îmi amintesc perfect mirosul lor, mirosul parfumurilor grele, scoase din sticluțe procurate cu greu și păstrate cu sfințenie- numai parfumurile din categoria aia de miros îmi plac până în ziua de astăzi. Îmi amintesc perfect rujurile. Roșii. Portocalii. Dar mai mult roșii. Date mereu tremurat, puțin pe dinți și puțin peste buze sau puțin sub buze, niciodată în contur perfect. Îmi amintesc perfect bijuteriile. Cerceii cu clips. Broșele. Inelele mari pe degete strâmbate de artrită, cu unghiile pilite puțin ascuțit. Îmi amintesc vocile groase, râsetele, șoaptele.

Se beau cafele și alcool, se mâncau prăjituri și prăjiturele, paharele erau din cristal și tăvile erau acoperite cu șervete brodate și scrobite. Era o zi a femeilor și aveau voie să fie prezenți și copiii. Bunicul sau tata erau personaje pasagere în acest iures muieresc, mai făceau o glumă, mai umpleau un pahar. Sărbătoarea era a bunicii și puțin și a mea.

În mintea mea, 17 ianuarie, Sfântul Anton, a rămas ca o sărbătoare cu și despre femei. La noi acasă era sărbătoarea femeilor ăstora gureșe, care cântau de bucurie, râdeau cu tot corpul, găteau dumnezeiește, țineau în picioare cu mâini de fier gospodării grele și familii complicate, niște leoaice irezistibile toate și fiecare dintre ele.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Corina check icon
    La mulți ani cu sănătate autoarei și celorlalți sărbătoriți azi!
    • Like 0


Îți recomandăm

Imagine Micul Geniu

„În acel moment, tânărul din familie, un băiat de 17 ani, ne-a spus cu voce joasă: „Știți… am 17 ani și până acum nu am văzut niciodată cum arată lumina în casa mea.”

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Grădina Dedesign

Atunci când locuiești la casă sau ai acces la o curte ori o terasă, ai deja o resursă valoroasă pe care mulți o invidiază: un spațiu sub cerul liber, care poate deveni o adevărată extensie a casei tale. Dar cum îl transformi într-un loc în care să te simți cu adevărat bine, să-ți încarci bateriile și să te bucuri de vară așa cum ai face-o într-o stațiune cochetă? Răspunsul stă în câteva alegeri inspirate de design, un pic de planificare și mai ales, în dorința de a crea o atmosferă care să-ți semene.

Citește mai mult