Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Pensionarul din 2035: 300 de euro de la stat, 150 de euro de la Pilon II, plus cât și-a mai pus el deoparte

pensionari - Foto: Xinhua News / Profimedia

Foto: Xinhua News / Profimedia

Suntem cu 10 – 15 ani înainte de declanșarea plăților pensiilor către „generația decrețeilor” și parcă am fi descoperit acum că bugetul public – așa numitul Pilon I retristributiv - va fi împovărat de aceste plăți și nu va putea susține creșteri aberante de pensii, asa cum promit uneori câte unii.

Parcă am vrea să contrazicem matematica implacabilă, aceea care spune că, la acel moment, în jurul anului 2035, pensia de la stat va reprezenta cam 30% din ultimul salariu. De exemplu, pentru cineva care va ieși la pensie în anul 2035 și a avut la acel moment un salariu de 1.000 euro, pensia la care se va putea aștepta va fi de circa 300 de euro.

Ca și cum cineva care acum câștigă 5.000 RON salariu net și ar ajunge la vârsta pensionarii, de luna viitoare, ar primi doar 1.500 RON. Desigur, în termeni nominali, sumele vor fi mai mari din cauza inflației din următorii 15 ani, însă raportul general acesta va fi: pensia de la stat va reprezenta o rată de înlocuire de circa 30%. Menționez că, la acest moment, rata de înlocuire este de 40%, respectiv cineva cu un salariu de 5.000 RON net, intră în pensie cu o suma de circa 2.000 RON. Însă rata aceasta de înlocuire va tot scădea, din motive demografice. 

Ce ar putea face politicienii în următorii 15 ani?

Ar putea să ne dea speranțe că această matematică se va schimba, ca prin minune. Ar putea să forțeze limitele bugetelor, astfel încât să ne dea senzația că ne vom permite pensii mai mari decât acel 30%. Poate va fi 35%.

Avem și economiști care susțin că guvernele „răuvoitoare” nu găsesc soluții pentru creșterea mai accelerată a pensiilor, pe când cele „binevoitoare” vor acorda de la ele însele niște creșteri mai mari.

Pilonul II este bun și insuficient

Cum, doar până în 150 de euro va primi din Pilonul II cineva care se pensionează prin preajma anilor 2035? Da, aceleași calcule arată acest lucru, anume că pensia privată va reprezenta doar 10-15% din ultimul salariu, dacă lucrurile rămân cum sunt acum.

Motivele? Au fost chiar sub ochii noștri și le-am văzut în ultimii 10 ani:

- în primul rând contribuțiile automate au rămas sub nivelul gândit inițial. Niciodată nu am ajuns la 6% din salariul brut, acum suntem doar la 3,75%. Guverne de toate culorile au întârziat sau nu au aplicat aceste creșteri, care ar fi însemnat ca pensia privată să fie cu 60% mai mare față de scenariul actual. Nu a ieșit nimeni în stradă pentru că nu s-a majorat contribuția la pensia privată.

- în al doilea rând, la câte 4 sau 8 ani, apar dispute politice legate de aceste pensii. Mizându-se pe faptul că mulți nu își fac calcule într-o perspectivă de peste 20-30 de ani, ne aducem aminte că în perioada 2017 – 2019 eram foarte aproape ca acest Pilon II să fie desființat. În final nu s-a ajuns la acest lucru, dar ecoul în rândul populației, cum că „ar fi fost o idee bună”, a fost unul semnificativ.

- contestatarii sistemului multi-pilon, cei care stau la pândă să urmărească vreo scădere de bursă sau vreun randament insuficient al fondurilor, ca să demonstreze că nu sunt bune, mai invocă și argumente de tip “Chile”, unde pensiile private au fost insuficiente, iar în final tot a fost nevoie de o completare din partea statului. Așa este, pentru că și chilienii au avut guverne care au direcționat volume insuficiente către pensiile private, astfel încât în 30 de ani nu s-au acumulat sume decente acolo. Plus că au făcut greșeala să vrea să înlocuiască dintr-o dată sistemul public cu cel privat, ceea ce se poate face doar treptat.

În timp, acumularea privată de capital pentru pensie ar trebui să predomine, însă acest lucru se întâmplă în mai mult de o generație. În 2035, pensia de la stat va fi 30% din ultimul salariu, iar cea de la administratorul privat ar putea fi până în 15%, însă ulterior acest raport se va rebalansa. E posibil ca pentru pensionarii din anii 2040 – 2050, pensia de la stat să reprezinte chiar mai puțin decât cea acumulată privat, Pilon II, Pilon III, eventual pensie ocupațională.

Acum vorbim de reforme, când multe soluții le avem sub ochii noștri

Nu sunt adeptul ideii că sistemul de pensii trebuie regândit din temelii. Sistemul are nevoie de câteva ajustări din mers, multe dintre ele enunțate deja în spațiul public. Nu vorbim de soluții miraculoase, ci de aplicarea unor soluții logice, cum ar fi:

- Creșterea contribuțiilor la pensia Pilon II. Premierul Florin Cîțu enunța cu mult entuziasm acest lucru încă de la începutul anului 2020. Însă ținta de 6% din salariul brut nu mai apare pe nicăieri acum. Dacă procentul alocat la Pilon II ar crește în câțiva ani de la 3.75% la 6%, poate nu pentru cei din 2035, dar pentru cei din 2040-2045, pilonul administrat privat ar începe să conteze din ce în ce mai mult.

- Creșterea deductibilității fiscale pentru Pilonul III facultativ, care la acest moment este de doar 400 euro/an. O majorare a acestei facilități ar încuraja economisirea voluntară, care să adauge peste rata de înlocuire de 40-45% (Pilon I + Pilon II) de mai sus.

- Plafonarea / diminuarea pensiilor speciale. Chiar dacă acestea nu au legătură directă cu bugetul public de pensii, ci cu bugetul general al țării și chiar dacă volumul lor este de câteva sute de milioane de euro anual și nu ar rezolva în sine problema generală, plafonarea acestor pensii speciale duce către revenirea la principiul contributivitătii. Să vorbești în spațiul public despre creșterea vârstei de pensionare când ai „speciali” care intră în pensie la 45-50 de ani este cel puțin indecent.

- și da, în mixul de măsuri intră și creșterea vârstei de pensionare în următorii 10 ani. Ea nu poate fi o soluție de sine stătătoare, de aceea este deranjantă aducerea în discuție fără celelalte componente de mai sus. Însă din nou, revenind la matematica implacabilă, până la urmă ne vom alinia și creșterii vârstei de pensionare, așa cum se întâmplă și în alte țări din Europa. Probabil în trepte, probabil întâi voluntar, căci nu ne referim aici la lucrătorul din mină sau din siderurgie, ci la munci care pot fi desfășurate și după vârsta de 65 de ani. 

Dincolo de toate cele de mai sus, care conduc cumulat la o pensie de maxim 40-45% din ultimul salariu, va conta foarte mult cât economisește și cât investește fiecare individ.

Un aspect pozitiv este că o bună parte a populației României deja economisește, iar acest lucru se vede de un deceniu încoace. O parte din aceste economii migrează treptat către diverse forme de investiție pe termen mediu si lung. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • "Plafonarea / diminuarea pensiilor speciale."

    Un vis frumos, dar, din păcate, irealizabil. Sunt curios cum se vor plafona/diminua pensiile speciale, mai ales cele ale brahmanilor din CCR.

    Dl. Zegrean, spre exemplu, are pensia de handicap, pensia de fost magistrat, plus un mizilic de 3.000 de lei, sporul de somn pentru timpul în care a fost parlamentar. Total 18.000 de lei (https://is.gd/8xLBiT). Sunt curios să ştiu unde, în lumea mare şi cât de cât civilizată, un cetăţean beneficiază de 3 (trei) pensii.

    Ei, stimaţi republicani, care ar fi rezolvarea acestei probleme, fără ca CCR-ul să dicteze că soluţia-i neconstituţională?
    • Like 0
  • Din ce a-ți scris, rezultă că ar conta doar ultimul salariu pentru calculul pensiei "decrețeilor". Dacă ar fi cât de cât corect articolul , ar însemna că îmi voi aranja într-un fel ultimul salariu sa fie foarte mare și de aici...
    • Like 0
  • Nume check icon
    150 EURO la pilonul doi pe luna inseamna 36000 EURO, respectiv 180000 lei. Poti atinge aceasta suma la pilonul doi atunci cand ai un salariu minim?
    • Like 0
  • Decrețeii nu vor pune nici un fel de presiune pe pensii în 2035. 80% dintre ei sunt ușchiți de ani buni în străinătate. Vor lua pensie din Italia, din Spania, din Germania, din Canada, dracu știe de unde, dar nu de la statul român. Eventual cei care au adunat totuși câțiva ani de vechime (dar, obligat forțat, nu prea mulți, că generația 1967 abia avea 22 de ani în 1989, și din 1991 se începuse deja cu șomajul) vor lua o pensie de genul 100-200 RON / lună, pentru puținii ani lucrați aici, pe care statul român nu e nici dator, nici obligat să o suplimenteze până la pensia minimă, fiindcă ei - decrețeii emigrați - vor intra în alte belele în țara de adopție. Interesul lor fiind acela de a-și declara pensia principală în țara de adopție, nu în România.

    LE Ca să înțelegeți mai clar despre ce e vorba: căutați declarația d-nei ministru Turcan din 3 martie a.c. în care zicea câți români au ajuns la vârsta pensionării, dar NU primesc pensie. Veți vedea o cifră care deja ar trebui să le dea dureri de cap politicienilor: 90.000! Pentru mine e un mister cum naiba, în condițiile în care statul socialist le dădea de muncă tuturor proștilor, nu mai puțin de 90.000 (și cifra crește permanent!) dintre cei care aveau undeva în jur de 30-35 de ani la revoluție, deci care ar fi putut să-și adune lejer „vechime”, iată că nu au reușit să-și adune acea vechime minimă ca să beneficieze de pensie! Acum închipuiți-vă hecatomba trăită de generațiile care abia aveau 20-22 de ani în 1989 și care au fost obligate să ia viața în piept după 1990. Vechime legală pe cartea de muncă?... Pensie?... Glumiți?
    • Like 2
    • @ Lucian Sarbu
      Sunt generatia 68 , la revolutie aveam 20 de ani. Dupa 22 de ani munciti in Romania am plecat din Tara intr'o alta Tara membra U'E, unde am lucrat 10 ani si voi mai munci minim 10.Va trebuie calculata o pensie comunitara, Romania va trece la euro. Decat sa se planga ca nu au bani ar trebui sa se gandeasca politicienii cum sa investeasca. dupa 90 multi s'au lasat de joburi si au facut bisnita cu produse turcesti,au ajuns din ingineri buticari. Pentru acestia statul da un ajutor . Decreteii care au plecat si sunt multi esté adevarat nu vor primi pensii din Ro. Pot sa va spun ça din 35 din clasa de liceu vreo 10 am plecat din tara.Deci o treime.Si daca nu stiati statul roman impoziteaza pensiile primite din strainatate daca cei plecati revin in tara.Deci vor avea bani la buget.
      • Like 0
    • @ Lucian Sarbu
      Nu esté chiar asa. Unii au plecat dupa 20 de ani de munca in Romania, pentru pensionarii tarilor membre UE se calculeaza o pensie comunitara. Deci statul roman va trebui sa ne dea pensia pe amarul de ani lucrati. Cei emigrati imediat dupa 90 nu au ce sa ceara ca pensie. Dar sunt destui care au plecat la 40 de ani... Ar trebui facuta o Legé à pensiilor UE mai clara.
      • Like 0
  • Pe ce vă bazați când afirmați că pensia va fi 30 sau 40% din ultimul salariu net? Am mai văzut inepția asta in câteva locuri, neexplicată. Pensia va fi întotdeauna un punctaj calculat pentru toată perioada lucrată (include direct așa zisa contributivitate de-alungul timpului) înmulțit cu o valoare în lei. Dvs. sugerați că formula va fi 40% din ultimul salariu, indiferent cât au fost de mari / mici cele circa 400 de alte salarii lunare încasate într-o viață de om. Ceea ce, evident, este o ...naivitate. Spre exemplu, dacă aș ieși azi la pensie, as avea pensia muuuult mai mare decât ultimul (actualul) salariu. De ce? Fiindcă am avut salarii relativ uriașe perioade bune de timp, iar în prezent salariul este mai modest. QED.
    • Like 1
    • @ Crator Tan
      Cele de mai sus se referă, evident, doar la așa numita pensie de stat, bazată pe plata contribuțiilor obligatorii.
      • Like 0


Îți recomandăm

Nomad digital

Marius are 24 de ani și înainte de pandemie s-a angajat pentru prima dată cu normă întreagă. Sau full-time, cum spun colegii. Multinaționala care l-a recrutat i-a oferit un contract pe perioadă nedeterminată, dar, spre mirarea părinților, a refuzat. (Foto: Getty Images)

Citește mai mult