Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Pentru a avea o dezbatere este suficient ca unul din candidați să lanseze o provocare relevantă celorlalți

vot - Octav Ganea

Foto Inquam Photos / Octav Ganea

Nu cred că avem „una din cele mai plictisitoare campanii electorale", din contră, cred că avem una din cele mai active campanii din ultimii 30 de ani. Și e firesc să fie așa, pentru că acum toată lumea este conectată la „piața publică", își dă cu părerea, discută informațiile care se transmit fulgerător în toate straturile societății.

Societatea s-a schimbat. La fel cum emisiunile TV din ani '90 s-au demodat, la fel și-au pierdut din importanță dezbaterile clasice între politicieni. Ne amintim de ele cu nostalgia cu care rememorăm meciurile de fotbal, când ne strângeam toți din bloc în fața unui televizor; era un moment rar, era un eveniment; la fel cum a fost când a ajuns Basic Instinct la Scala, în București, de era coadă la bilete de 100 de metri pe Magheru. 

Astăzi, când avem posibilitatea de a privi toate meciurile din lume, când suntem la un click distanță de a afla starea oricărui jucător/club, nu mai sunt astfel de evenimente. Există competiție, se joacă fotbal în continuare, mai sunt destui microbiști care se adună în baruri sau pe stadioane să asiste "pe viu", dar societatea nu mai cunoaște asemenea emoție.

Dezbaterea nu a dispărut, există în continuare, mai amplă ca oricând, cum spuneam, doar că în altă formă. Nu e valabil doar în România. În SUA, de exemplu, președintele Trump creează dezbateri zilnic cu postările pe Twitter, care ajung adânc în societate. Schimbul de replici este zilnic, doar că nu mai e coagulat timp de două ore într-un studio tv.

Și nu doar asta. Dar noi în România chiar nu putem să ne plângem că nu avem dezbatere non-stop. Stăm într-o campanie continuă de ani de zile. N-ar fi rău să ne mai liniștim puțin.

Cei care suferă de pe urma absenței vechilor spectacole politice sunt cei care trăiau de pe urma lor. Dar asta e, orice schimbare presupune sacrificii.

Dacă este cineva care vrea încă mai multă dezbatere, atunci este bine de știut că pentru a avea o dezbatere este suficient ca unul din candidați să lanseze o provocare relevantă celorlalți.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Telegondola Mamaia, între demolare și autostradă prin aer. Ce ar trebui făcut, de fapt, cu simbolul stațiunii?

În mai puțin de doi ani, Telegondola din Mamaia a trecut - cel puțin în declarațiile publice - prin toate scenariile posibile. Mai întâi, arhitecții care lucrau la noul Plan Urbanistic Zonal al stațiunii au propus eliminarea instalației, considerând că stâlpii și cablurile afectează imaginea urbană și zonele istorice din Mamaia. Apoi, primarul Constanței a spus răspicat că telegondola nu va fi desființată. Acum, președintele Consiliului Județean Constanța anunță că instituția ar putea prelua instalația și că, în viziunea sa, traseul ar putea fi extins spre Năvodari, spre Delfinariu și chiar către sudul litoralului.

Citește mai mult

Telegrame din taberele copilăriei. De la „Bobiță” și biscuitul în ochi, la autocarul pentru copiii căzuți pe Vulcanii Noroioși

Recent, am devenit nostalgic după taberele copilăriei - nu știu exact motivul, dar poate o să-l deslușesc până la finalul articolului. Șase veri la rând, din 1998 până în 2003, adică de la 9 ani până am intrat la liceu, am fost în taberele de creație literară „Tinere condeie” de la Tismana (județul Gorj), apoi Poiana Pinului și Arbănași (ambele din județul Buzău).

Citește mai mult

cernavoda

Oprirea ambelor unități de la Cernavodă scoate din sistem aproximativ 1.400 MW capacități de producție continuă și predictibilă. România poate evita întreruperile de alimentare, însă ajunge să depindă aproape integral de disponibilitatea vecinilor exact când aceștia se confruntă cu aceeași secetă, caniculă și reducere a producției nucleare și hidroelectrice.

Citește mai mult