(Foto: Cristian Enache)
Duminica trecută mi-am igienizat singur strada.
În urmă cu câțiva ani, eu și soția mea ne-am făcut o casă la țară, în satul Urleta din județul Prahova, în care ne-am și mutat împreună cu cei doi băieți ai noștri.
Deși accesul pe noua noastră stradă se face direct din drumul județean care străbate localitatea și are și o poziționare centrală, pe această stradă nu sunt foarte multe locuințe, proprietarii terenurilor așteptând probabil condiții mai bune pentru înstrăinarea lor. Presupun acest lucru și pentru că majoritatea lor nu le exploatează în vreun fel, dar nici nu le întrețin corespunzător.
Din acest motiv, la venirea noastră în zonă strada avea un aspect mai degrabă de drum forestier, arborii, arbuștii, vegetația în general, crescând necontrolat, aspect dat și de faptul că nu era nici măcar pietruită, în contextul în care în satul Urleta străzile sunt asfaltate în procent de peste 95%.
Odată cu trecerea timpului, dar și urmare a perseverenței, am reușit să mobilizăm autoritățile locale să modernizeze strada. Astfel, deși cele trei familii nou instalate am cerut doar pietruirea străzii pentru a ne fi facilitat accesul în niște condiții decente, anul trecut drumul a fost asfaltat. Pentru această lucrare, Primăria Bănești a accesat fonduri europene, ceea ce este lăudabil. Din nefericire, deși cu fonduri europene, lucrarea a fost totuși realizată tipic românește. Adică rețelele aferente utilităților de interes public nu au fost extinse anterior asfaltării, fapt care ne pune în situația ca în următorii opt ani, atât cât este garantată lucrarea, să nici nu putem spera măcar la a ne branșa locuințele la rețeaua de alimentare cu gaze naturale existentă în localitate.
În mod special după lăsarea serii, strada cu o lungime de aproape 300 metri și cu o lățime medie de peste 4 metri, prin aspectul ei neîngrijit, îți crea un sentiment puternic de nesiguranță. Pentru acest motiv am sesizat în câteva rânduri administrația locală, aceasta răspunzându-mi că este datoria fiecărui proprietar în parte să întrețină spațiul public din dreptul proprietății. Mi-au mai spus că le vor pune în vedere vecinilor mei că au obligația de a-și toaleta arborii și arbuștii crescuți la limita proprietății lor. Și de atunci s-a așternut liniștea, probabil că ne-ar fi mâncat vulpile până să se fi apucat cineva de treabă. Atunci am realizat că, chiar și biologic, risc să nu prind momentul în care un edil va pune mai presus interesul public de propriul interes electoral, așa că m-am apucat de treabă.
M-am înarmat cu o pereche de mânuși și o foarfecă pentru arbuști și am toaletat singur vegetația. La nevoie m-am folosit și de o scară. Pasul doi a fost să mătur frunzele depuse pe asfalt, lucrare ce s-a dovedit a fi deloc ușoară. Nu m-am lăsat până ce nu am determinat primăria să extindă și rețeaua de iluminat public până după ultima casă. S-a întâmplat în toamna anului trecut, însă din nefericire la exact un an de la o razie a spărgătorilor de locuințe care, într-o seară de sâmbătă, au spart șase case în aceeași zonă, printre acestea aflându-se și cea a familiei mele. Ca o paranteză, hoții au revenit în zonă și în următoarele două săptămâni, în aceeași zi de sâmbătă, prădând și alte locuințe, ceea ce poate părea împotriva instinctului de conservare. Dar probabil că știau ei pe ce se bazează.
Revenind la subiect, duminica ce tocmai a trecut le-am răpit copiilor și soției mele mai mult de jumătate din timpul pe care în mod normal trebuia să-l petrecem împreună, pentru a mă îngriji, din nou, de strada noastră. Am toaletat copacii, dar de această dată am dus demersul meu un pas mai departe. Am colectat toate gunoaiele de pe marginea drumului, de la simple ambalaje de chips-uri, până la pachete de țigări, pahare de cafea, cutii de carbogazoase sau de bere, dar și unele deșeuri casnice. Din zece în zece metri se strângea câte o gărmăjoară de gunoaie. La final am constatat că s-a strâns un sac mare de rafie, bine îndesat.
Este important să precizez că năravul de a arunca pe jos ceea ce nu-ți mai este de folos nu este nicidecum specific locuitorilor din zonele rurale, este întâlnit aproape peste tot în țară. Și nu am să dau drept exemplu vreo suburbie a Capitalei, ci chiar centrul de afaceri Pipera, locul în care zilnic se strâng laolaltă peste 250.000 de angajați ai multinaționalelor, persoane ce în general au studii superioare. Dacă faci o plimbare în timpul zilei printre clădirile de birouri, sau chiar și pe unele scări de acces din interiorul acestora, vei observa cum mucurile de țigară, pachetele goale, diverse ambalaje alimentare, pahare de cafea sunt abandonate pe jos, acolo unde le-a fost consumat conținutul. Diferența față de strada mea constă în salubrizarea permanentă, fapt care nu reprezintă o scuză reală. Nimeni nu cred că-și aruncă țigara sau un ambalaj pe jos la el acasă, pentru că oricum soțul sau soția va curăța locul.
La fel ca banul public, domeniul și bunurile publice sunt acel loc în care ne întâlnim și de care ne bucurăm cu toții, motiv pentru care trebuie să-l utilizăm și administrăm responsabil, exact în același fel cum folosim bunurile personale. Dacă cineva își imaginează că există vreo diferență între a dispune după bunul plac de banul public și a batjocori bunurile comune ale tuturor, se înșeală amarnic. Sunt convins că orice persoană care nu manifestă respect față de domeniul public, dacă ar dispune la un moment dat de banul public, nu-l va gestiona cu simț de răspundere și cel mai probabil va fi și tentat să și-l însușească.
Cu o săptămână în urmă presa din România vuia. Era panică mare printre români, pentru că doar ce fusese schimbat codul rutier în Grecia. Circulau tot felul de avertismente, pe toate canalele, cum că grecii nu mai sunt cool. Majoritatea comunicatelor începeau prin a te informa că îți sunt reținute permisul și plăcuțele de înmatriculare pentru 60 de zile dacă îți arunci gunoaiele pe geamul mașinii, măsura fiind valabilă chiar și pentru un banal muc de țigară. Altfel spus, dragi români care vă aflați în drum spre Grecia, dacă se întâmplă, pentru că așa e la drum lung se mai întâmplă, să strângeți tot felul de gunoaie în mașină, scăpați de ele înainte de a intra în Grecia, că și ăștia au devenit antiromâni. Aruncați-le eventual la frații noștri bulgari. Într-o țară normală aceasta nici nu ar fi fost o știre. Personal, i-aș fi lăsat pe conaționalii noștri să constate singuri cum stau lucrurile în Grecia.
Conchizând, nu mă dau înapoi de la a face muncă voluntară. Însă cu greu voi accepta ca munca mea să fie în zadar, sau chiar batjocorită. Din acest motiv, am cerut în scris autorităților locale să monteze coșuri de gunoi pe strada mea, să afișeze la loc vizibil un avertisment pentru cei care au obiceiul de a-și arunca gunoaiele pe stradă și, la nevoie, să sesizeze organele de poliție în vederea aplicării de sancțiuni.
Din dorința de a-mi crește copiii într-un mediu curat și civilizat, dar și pentru a le insufla acestora respectul față de ceilalți, voi face tot ce îmi stă în puteri. Voi încerca să-i inspir și pe cei din jur, trăind cu speranța că vor înțelege și se vor conforma voluntar. Dacă nu reușim să schimbăm lumea din jurul nostru, viața noastră se scurge fără sens.
Știu că nu va fi ușor, însă eu sunt optimist, determinat și plin de energie.
PS: Chiar în timp ce scriam aceste rânduri, am primit de la tatăl meu o imagine pe telefon. Două zile a rezistat strada mea curată. Deja au apărut pe marginea ei patru pet-uri, toate fiind aruncate din aceeași mașină.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
de corupție la nivel înalt
sau să nu protejeze interesele naționale, să condamne pe unii care au dorit să înlăture favoritismele exagerate pentru mulținaționale, nu putem spera. Până când nu se implementează Meritocrația în România, ne vom târî în mocirlă !
Mai mult niste oameni de buna credinta cautioneaza un sistem profund corupt prin niste eforturi individuale.
Tot ce se intimpla azi la nivelul cel mai de sus al politicii romanesti se va propaga ca un seism in zonele inferioare ale administratiei politizate . Vor incepe sicanari masive ale celor care nu sunt in ton cu majoritatea . As dori sa fiu un profet mincinos dar in scurt timp tara asta se poate sparge in bucati . Deci vom face praf ce s-a intimplat la 1918. Si daca se va intimpla aduceti-va aminte 4 nume: Dan Voiculescu , Sebastian Ghita , Liviu Dragnea si Calin Popescu Tariceanu plus haita de securisti tilhari din jurul lor.
In Romania s-au instaurat prostia , hotia si razbunarea ca politici de stat .
De fapt ce a fost in esenta si comunismul , numai ca pe vremea comunismului nu mergea cu milionari fie ca erau bugetari sau nu.
Se pare ca am reusit reinstaurarea comunismului dar fara " Libertate , Egalitate , Fraternitate " ci cu " Facem ce vrem , pentru ca putem"
Deci Cristian daca vrei sa fie curat si pe strada ta , ia-ti familia in strada si la vot sau mai pragmatic intra in categoria celor care pot . Stii ca erau si pe vremea comunistilor , lideri "gospodari" . Dar ca sa poti sa fii gospodar trebuie musai sa fii comunist.
In rest cinste tie pentru ceea ce incerci sa faci .
Nu zic ca romanii ca natie nu sunt o natie mizerabila ( si asta nu tine neaparat de educatie), dar sa nu dramatizam pentru nu suntem unici.
Parca totusi constiinta imi da ghes sa trec in partea dramatica si asta pentru ca sincer nu ma linisteste deloc gandul ca nu suntem unici.
Toata propaganda actuala se straduieste sa ne puna stele-n frunte de originali si unici ce suntem.
Si, cam asa este, suntem unici in foarte multe privinte. Avem cel mai natang Prim Ministru din toate timpurile, suntem unicul "tigru economic" al UE si foarte probabil unici in ceea ce priveste faptul ca pleiada primilor oameni in stat au toti probleme legate de legalitate si justitie.
Si iata asa, satul de "unicitatea" noastra sub soare, dumneata incerci sa ma linistesti, sa nu dramatizez pentru ca si olandezii arunca gunoaie peste tot.
M-am linistit, tu-i linistea cui a facut-o !