Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Pentru români, urmează niște decizii care ne vor schimba din nou modul de viață: carantinarea populației NU mai poate fi utilizată

bucuresti - oameni pe strada - Foto Alex Nicodim/Anadolu Agency via Getty Images)

Foto: Alex Nicodim/Anadolu Agency via Guliver/Getty Images

Complicată treaba asta cu următoarea strategie pentru pandemie. Nu există niciun răspuns corect.

Dar există idei care pot orienta o strategie eficientă.

Carantinarea populației nu cred că mai poate fi utilizată. Nu la scara care ar putea face o diferență. Din mai multe motive.

Carantinarea e utilă și a fost utilă în prima fază a pandemiei, atunci când riscul maxim se conjugă cu o necunoaștere a virusului. Și e utilă dacă e declanșată rapid și agresiv, cum a fost în China. Altfel, orice întârziere reduce dramatic eficacitatea.

Efectele colaterale ale carantinării au fost serioase însă: economice, psihologice, democratice. Au dus la o creștere sensibilă a inegalităților (nu e același lucru să te carantinezi într-o vilă cu piscină sau într-o garsonieră), a extremiștilor și a mișcărilor contestatare periferice. Încrederea în știință și autorități a fost afectată.

În momentul acesta există o rezistență profundă a populației pentru noi măsuri restrictive. Cu cât vor fi mai restrictive, cu atât rezistența va fi mai mare. 

Judecățile simpliste și superficiale de genul „covidioți”, „proștii care nu respectă reguli” ratează problema de fond, aceea că o mare parte a populației nu mai poate fi controlată prin carantinare, iar economia, care e deja în genunchi acum, va fi afectată pe termen lung.

Aceste efecte de ordin 2 sunt puțin înțelese, însă pot fi extrem de rapide și puternice.

Ce se poate face? Țările din Vest par că au adoptat o strategie mai elastică. Din ce am observat în Franța, restricțiile s-au redus foarte mult față de aprilie/mai. Se testează încă puțin, dar faptul că durează câteva zile până la rezultat și faptul că nu se prea mai practică contact tracing și izolare face ca testarea suplimentară să fie ineficientă. Aceste țări însă se bazează pe faptul că au învățat multe lucruri în 7 luni, știu mai multe despre transmitere, și-au dotat spitalele și stocurile de medicamente și au evoluat spre alte metode de tratament.

Asta le permite să țina capul deasupra apei fără să introducă măsuri prea restrictive, iar populația poartă măști și respectă igiena în locurile cu risc mare.

Cam asta cred că va fi și perioada următoare, un fel de metodă a Suediei, care merge bine acum (dar rău la începutul unei pandemii).

Rezumat: igiena, măști, distanțare, spitale pregătite, medicamente.

La noi nu au existat analize, spitalele nu au fost pregătite, lipsesc stocurile medicale, nu se cunosc care sunt focarele și structura transmisiei și se iau măsuri aleatorii precum închiderea teatrelor. În condițiile în care suntem economic la pământ, suntem țara în care sistemul bancar va suferi cele mai mari pierderi se pare (atașat imaginea cu o estimare a neperformanțelor în Europa de către un specialist norvegian), deficitele gemene cresc alarmant, populația e mai puțin educată, iar haosul instituțional continuă.

(clic pe imagine pentru a mări)

Aici suntem.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

CT Popescu

Vă simțiți bine, da? Friptura de miel, stufatul, drobul v-au mers la casa sufletului. Deși, aici, înainte de desfătarea gurii pline, e vorba de păstrarea unui statut social și ontologic: și pentru un creștin sărac, a nu avea de Paști o masă bogată, cu bucate „tradiționale”, înseamnă nu numai sărăcie, dar și că încetează să mai fie om, devine un paria. Aceeași idee ca în cazul celor două „fete” care discută despre o a treia: „Auzi, dragă, aia a ajuns să bea apă de la ghivetă!...”.

Citește mai mult

Madeira / sursa foto: arhiva personala

După ce timp de 5 ani am venit în Madeira de 4-5 ori pe an, dar practic tot turiști, doar că nu trebuia să plătim cazarea, abia la începutul lui martie 2026 ne-am luat bilet doar dus și, când am coborât din avion pe aeroportul Cristiano Ronaldo, mi-am simțit împlinit visul de a deveni emigrant. În sfârșit am emigrat - și nu oriunde, ci în insula care, pe bună dreptate, este numită și Paradisul Atlantic și în care foarte multe străzi și locuri au în denumirea lor și cuvântul Paraiso.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Mircea Lucescu poate fi considerat cel mai mare antrenor român, dar, vorbind strict de cifre și performanțe, unii spun că nu se ridică la nivelul marilor antrenori ai lumii. Într-adevăr, și pe mine m-a surprins anvergura imaginii europene a lui Lucescu la moartea sa.

Citește mai mult

Trump și iepurașul / sursa foto: Profimedia

Invitați în emisiunea „În fața ta” de la Digi24, Vasile Bănescu, fostul purtător de cuvânt al Patriarhiei Române, și Francisc Doboș, fostul purtător de cuvânt al Arhidiecezei Romano-Catolice de București, au vorbit despre soarta omenirii, în contextul liderilor mondiali actuali.

Citește mai mult