Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Pentru români, urmează niște decizii care ne vor schimba din nou modul de viață: carantinarea populației NU mai poate fi utilizată

bucuresti - oameni pe strada - Foto Alex Nicodim/Anadolu Agency via Getty Images)

Foto: Alex Nicodim/Anadolu Agency via Guliver/Getty Images

Complicată treaba asta cu următoarea strategie pentru pandemie. Nu există niciun răspuns corect.

Dar există idei care pot orienta o strategie eficientă.

Carantinarea populației nu cred că mai poate fi utilizată. Nu la scara care ar putea face o diferență. Din mai multe motive.

Carantinarea e utilă și a fost utilă în prima fază a pandemiei, atunci când riscul maxim se conjugă cu o necunoaștere a virusului. Și e utilă dacă e declanșată rapid și agresiv, cum a fost în China. Altfel, orice întârziere reduce dramatic eficacitatea.

Efectele colaterale ale carantinării au fost serioase însă: economice, psihologice, democratice. Au dus la o creștere sensibilă a inegalităților (nu e același lucru să te carantinezi într-o vilă cu piscină sau într-o garsonieră), a extremiștilor și a mișcărilor contestatare periferice. Încrederea în știință și autorități a fost afectată.

În momentul acesta există o rezistență profundă a populației pentru noi măsuri restrictive. Cu cât vor fi mai restrictive, cu atât rezistența va fi mai mare. 

Judecățile simpliste și superficiale de genul „covidioți”, „proștii care nu respectă reguli” ratează problema de fond, aceea că o mare parte a populației nu mai poate fi controlată prin carantinare, iar economia, care e deja în genunchi acum, va fi afectată pe termen lung.

Aceste efecte de ordin 2 sunt puțin înțelese, însă pot fi extrem de rapide și puternice.

Ce se poate face? Țările din Vest par că au adoptat o strategie mai elastică. Din ce am observat în Franța, restricțiile s-au redus foarte mult față de aprilie/mai. Se testează încă puțin, dar faptul că durează câteva zile până la rezultat și faptul că nu se prea mai practică contact tracing și izolare face ca testarea suplimentară să fie ineficientă. Aceste țări însă se bazează pe faptul că au învățat multe lucruri în 7 luni, știu mai multe despre transmitere, și-au dotat spitalele și stocurile de medicamente și au evoluat spre alte metode de tratament.

Asta le permite să țina capul deasupra apei fără să introducă măsuri prea restrictive, iar populația poartă măști și respectă igiena în locurile cu risc mare.

Cam asta cred că va fi și perioada următoare, un fel de metodă a Suediei, care merge bine acum (dar rău la începutul unei pandemii).

Rezumat: igiena, măști, distanțare, spitale pregătite, medicamente.

La noi nu au existat analize, spitalele nu au fost pregătite, lipsesc stocurile medicale, nu se cunosc care sunt focarele și structura transmisiei și se iau măsuri aleatorii precum închiderea teatrelor. În condițiile în care suntem economic la pământ, suntem țara în care sistemul bancar va suferi cele mai mari pierderi se pare (atașat imaginea cu o estimare a neperformanțelor în Europa de către un specialist norvegian), deficitele gemene cresc alarmant, populația e mai puțin educată, iar haosul instituțional continuă.

(clic pe imagine pentru a mări)

Aici suntem.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Eugen Rădulescu

Am tot spus-o și o voi repeta până problema va fi rezolvată: cea mai severă constrângere a economiei românești este, de foarte departe, deficitul bugetar. Am trecut de la o datorie publică de sub 12% din PIB în 2006, anul dinainte de intrarea în UE, la 60% din PIB în prezent – o dinamică înfricoșătoare, care a atins apogeul în 2024, an fără crize sau evenimente excepționale, când deficitul unui singur an a ajuns la un neverosimil 9,3% din PIB.

Citește mai mult

Cybersecurity

„Avem un exces de producție în anumite intervale orare- de exemplu, între ora 10 dimineața și ora 16, când panourile fotovoltaice produc mai mult. Responsabilitatea noastră, ca furnizor, este să dăm clienților tarife orare: când există surplus, energie mai ieftină; când există deficit, un alt preț. Responsabilitatea clientului este să-și adapteze profilul de consum. Dacă la ora 13 există surplus și eu îmi permit să ofer energia cu un preț mai mic, ar fi bine dacă și clientul s-ar educa să consume în acel interval- să pornească aspiratorul din casă sau mașina de spălat de la depărtare”, spune Radu Brașoveanu, Director Digital Solutionsla PPC România (foto: Yau Ming Low / Alamy / Profimedia).

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Rectific pentru suporterii lui Trump: am afirmat că este o canalie mincinoasă. Este, dar peste asta vine, acum, demența pură. Aveți vreo altă explicație, stimați trumpiți, pentru ce i-a aruncat în față liderului saudit Mohamed bin Salman, în Florida, în prezența întregii elite saudite?

Citește mai mult