Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Pentru români, urmează niște decizii care ne vor schimba din nou modul de viață: carantinarea populației NU mai poate fi utilizată

bucuresti - oameni pe strada - Foto Alex Nicodim/Anadolu Agency via Getty Images)

Foto: Alex Nicodim/Anadolu Agency via Guliver/Getty Images

Complicată treaba asta cu următoarea strategie pentru pandemie. Nu există niciun răspuns corect.

Dar există idei care pot orienta o strategie eficientă.

Carantinarea populației nu cred că mai poate fi utilizată. Nu la scara care ar putea face o diferență. Din mai multe motive.

Carantinarea e utilă și a fost utilă în prima fază a pandemiei, atunci când riscul maxim se conjugă cu o necunoaștere a virusului. Și e utilă dacă e declanșată rapid și agresiv, cum a fost în China. Altfel, orice întârziere reduce dramatic eficacitatea.

Efectele colaterale ale carantinării au fost serioase însă: economice, psihologice, democratice. Au dus la o creștere sensibilă a inegalităților (nu e același lucru să te carantinezi într-o vilă cu piscină sau într-o garsonieră), a extremiștilor și a mișcărilor contestatare periferice. Încrederea în știință și autorități a fost afectată.

În momentul acesta există o rezistență profundă a populației pentru noi măsuri restrictive. Cu cât vor fi mai restrictive, cu atât rezistența va fi mai mare. 

Judecățile simpliste și superficiale de genul „covidioți”, „proștii care nu respectă reguli” ratează problema de fond, aceea că o mare parte a populației nu mai poate fi controlată prin carantinare, iar economia, care e deja în genunchi acum, va fi afectată pe termen lung.

Aceste efecte de ordin 2 sunt puțin înțelese, însă pot fi extrem de rapide și puternice.

Ce se poate face? Țările din Vest par că au adoptat o strategie mai elastică. Din ce am observat în Franța, restricțiile s-au redus foarte mult față de aprilie/mai. Se testează încă puțin, dar faptul că durează câteva zile până la rezultat și faptul că nu se prea mai practică contact tracing și izolare face ca testarea suplimentară să fie ineficientă. Aceste țări însă se bazează pe faptul că au învățat multe lucruri în 7 luni, știu mai multe despre transmitere, și-au dotat spitalele și stocurile de medicamente și au evoluat spre alte metode de tratament.

Asta le permite să țina capul deasupra apei fără să introducă măsuri prea restrictive, iar populația poartă măști și respectă igiena în locurile cu risc mare.

Cam asta cred că va fi și perioada următoare, un fel de metodă a Suediei, care merge bine acum (dar rău la începutul unei pandemii).

Rezumat: igiena, măști, distanțare, spitale pregătite, medicamente.

La noi nu au existat analize, spitalele nu au fost pregătite, lipsesc stocurile medicale, nu se cunosc care sunt focarele și structura transmisiei și se iau măsuri aleatorii precum închiderea teatrelor. În condițiile în care suntem economic la pământ, suntem țara în care sistemul bancar va suferi cele mai mari pierderi se pare (atașat imaginea cu o estimare a neperformanțelor în Europa de către un specialist norvegian), deficitele gemene cresc alarmant, populația e mai puțin educată, iar haosul instituțional continuă.

(clic pe imagine pentru a mări)

Aici suntem.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult

Solar Resources

V-am spus anul trecut povestea IT-stului care a făcut o „reconfigurare de traseu” în carieră: sătul de orele pierdute în trafic în București, s-a întors „la țară”, lângă Turnu Măgurele, să facă agricultură bio.

Citește mai mult

Post Malone

A deschis turneul său european ”The Big Ass Tour” la Cluj și a spus în fața tuturor că nu a mai fost niciodată în România, dar că e „ireal” că a fost primit atât de bine aici. A vorbit cu sinceritate despre începuturile sale și despre cum i se zicea la început că va fi un „one hit wonder”. Am descoperit la Untold X un artist cu o voce foarte bună, inepuizabilă, ca o baterie cu reîncărcare rapidă: la finalul fiecărei piese părea că rămâne fără suflare. În mod neașteptat, se reîncărca în câteva zeci de secunde în care i se auzea respirația adâncă și intra cu aceeași forță în următoarea melodie. E foarte valoros Post Malone, pentru mine, revelația acestei ediții (foto: Inquam Photos / Vlad Bereholschi).

Citește mai mult