Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Pentru români, urmează niște decizii care ne vor schimba din nou modul de viață: carantinarea populației NU mai poate fi utilizată

bucuresti - oameni pe strada - Foto Alex Nicodim/Anadolu Agency via Getty Images)

Foto: Alex Nicodim/Anadolu Agency via Guliver/Getty Images

Complicată treaba asta cu următoarea strategie pentru pandemie. Nu există niciun răspuns corect.

Dar există idei care pot orienta o strategie eficientă.

Carantinarea populației nu cred că mai poate fi utilizată. Nu la scara care ar putea face o diferență. Din mai multe motive.

Carantinarea e utilă și a fost utilă în prima fază a pandemiei, atunci când riscul maxim se conjugă cu o necunoaștere a virusului. Și e utilă dacă e declanșată rapid și agresiv, cum a fost în China. Altfel, orice întârziere reduce dramatic eficacitatea.

Efectele colaterale ale carantinării au fost serioase însă: economice, psihologice, democratice. Au dus la o creștere sensibilă a inegalităților (nu e același lucru să te carantinezi într-o vilă cu piscină sau într-o garsonieră), a extremiștilor și a mișcărilor contestatare periferice. Încrederea în știință și autorități a fost afectată.

În momentul acesta există o rezistență profundă a populației pentru noi măsuri restrictive. Cu cât vor fi mai restrictive, cu atât rezistența va fi mai mare. 

Judecățile simpliste și superficiale de genul „covidioți”, „proștii care nu respectă reguli” ratează problema de fond, aceea că o mare parte a populației nu mai poate fi controlată prin carantinare, iar economia, care e deja în genunchi acum, va fi afectată pe termen lung.

Aceste efecte de ordin 2 sunt puțin înțelese, însă pot fi extrem de rapide și puternice.

Ce se poate face? Țările din Vest par că au adoptat o strategie mai elastică. Din ce am observat în Franța, restricțiile s-au redus foarte mult față de aprilie/mai. Se testează încă puțin, dar faptul că durează câteva zile până la rezultat și faptul că nu se prea mai practică contact tracing și izolare face ca testarea suplimentară să fie ineficientă. Aceste țări însă se bazează pe faptul că au învățat multe lucruri în 7 luni, știu mai multe despre transmitere, și-au dotat spitalele și stocurile de medicamente și au evoluat spre alte metode de tratament.

Asta le permite să țina capul deasupra apei fără să introducă măsuri prea restrictive, iar populația poartă măști și respectă igiena în locurile cu risc mare.

Cam asta cred că va fi și perioada următoare, un fel de metodă a Suediei, care merge bine acum (dar rău la începutul unei pandemii).

Rezumat: igiena, măști, distanțare, spitale pregătite, medicamente.

La noi nu au existat analize, spitalele nu au fost pregătite, lipsesc stocurile medicale, nu se cunosc care sunt focarele și structura transmisiei și se iau măsuri aleatorii precum închiderea teatrelor. În condițiile în care suntem economic la pământ, suntem țara în care sistemul bancar va suferi cele mai mari pierderi se pare (atașat imaginea cu o estimare a neperformanțelor în Europa de către un specialist norvegian), deficitele gemene cresc alarmant, populația e mai puțin educată, iar haosul instituțional continuă.

(clic pe imagine pentru a mări)

Aici suntem.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Guvernul Ciolacu Inquam

România fierbe de un an. A fiert politic, apoi instituțional, bugetar și, în cele din urmă, economic. În doar 12 luni, economia și societatea au intrat într-o spirală a degradării. Iar în centrul acestui haos se află Guvernul Ciolacu — un guvern care a reușit să cheltuiască peste 70 de miliarde de euro în plus, fără să lase urme clare de dezvoltare sau de bunăstare! Foto: Inquam Photos/Octav Ganea

Citește mai mult

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Shelly la BT Talks

În cel mai nou episod al podcastului economic al Băncii Transilvania, BT Business Talks, am stat de vorbă cu Andrei „Selly” Șelaru despre transformarea din creator de conținut în antreprenor, despre Beach, Please și despre Nibiru – proiectul unei stațiuni private lângă Costinești, gândită ca o platformă de divertisment cu standarde unitare, mix de evenimente și o infrastructură permanentă.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu 2 și Iohannis

Efectele catastrofale ale guvernului-rotativă, cu premierii Ciucă - Ciolacu și miniștrii de Finanțe Cîciu - Boloș, ultimii învârtiți apoi pe la Fonduri Europene, se văd cu ochiul liber. În 2025, 7% din veniturile bugetare totale merg spre plata dobânzilor pentru datoriile contractate de România, față de 5% în 2024.

Citește mai mult

 Chris M

Pentru Chris Simion-Mercurian, scriitoarea și regizoarea de teatru care a pornit visul, și pentru partenerul ei, Tiberiu Simion-Mercurian, întreaga călătorie a însemnat nouă ani de eforturi, sacrificii și momente de criză, dar și întâlniri și emoții imposibil de trăit altfel. „Nouă ani a durat. A început în 2016. A fost foarte complicat. Și foarte impredictibil.

Citește mai mult