Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Pentru români, urmează niște decizii care ne vor schimba din nou modul de viață: carantinarea populației NU mai poate fi utilizată

bucuresti - oameni pe strada - Foto Alex Nicodim/Anadolu Agency via Getty Images)

Foto: Alex Nicodim/Anadolu Agency via Guliver/Getty Images

Complicată treaba asta cu următoarea strategie pentru pandemie. Nu există niciun răspuns corect.

Dar există idei care pot orienta o strategie eficientă.

Carantinarea populației nu cred că mai poate fi utilizată. Nu la scara care ar putea face o diferență. Din mai multe motive.

Carantinarea e utilă și a fost utilă în prima fază a pandemiei, atunci când riscul maxim se conjugă cu o necunoaștere a virusului. Și e utilă dacă e declanșată rapid și agresiv, cum a fost în China. Altfel, orice întârziere reduce dramatic eficacitatea.

Efectele colaterale ale carantinării au fost serioase însă: economice, psihologice, democratice. Au dus la o creștere sensibilă a inegalităților (nu e același lucru să te carantinezi într-o vilă cu piscină sau într-o garsonieră), a extremiștilor și a mișcărilor contestatare periferice. Încrederea în știință și autorități a fost afectată.

În momentul acesta există o rezistență profundă a populației pentru noi măsuri restrictive. Cu cât vor fi mai restrictive, cu atât rezistența va fi mai mare. 

Judecățile simpliste și superficiale de genul „covidioți”, „proștii care nu respectă reguli” ratează problema de fond, aceea că o mare parte a populației nu mai poate fi controlată prin carantinare, iar economia, care e deja în genunchi acum, va fi afectată pe termen lung.

Aceste efecte de ordin 2 sunt puțin înțelese, însă pot fi extrem de rapide și puternice.

Ce se poate face? Țările din Vest par că au adoptat o strategie mai elastică. Din ce am observat în Franța, restricțiile s-au redus foarte mult față de aprilie/mai. Se testează încă puțin, dar faptul că durează câteva zile până la rezultat și faptul că nu se prea mai practică contact tracing și izolare face ca testarea suplimentară să fie ineficientă. Aceste țări însă se bazează pe faptul că au învățat multe lucruri în 7 luni, știu mai multe despre transmitere, și-au dotat spitalele și stocurile de medicamente și au evoluat spre alte metode de tratament.

Asta le permite să țina capul deasupra apei fără să introducă măsuri prea restrictive, iar populația poartă măști și respectă igiena în locurile cu risc mare.

Cam asta cred că va fi și perioada următoare, un fel de metodă a Suediei, care merge bine acum (dar rău la începutul unei pandemii).

Rezumat: igiena, măști, distanțare, spitale pregătite, medicamente.

La noi nu au existat analize, spitalele nu au fost pregătite, lipsesc stocurile medicale, nu se cunosc care sunt focarele și structura transmisiei și se iau măsuri aleatorii precum închiderea teatrelor. În condițiile în care suntem economic la pământ, suntem țara în care sistemul bancar va suferi cele mai mari pierderi se pare (atașat imaginea cu o estimare a neperformanțelor în Europa de către un specialist norvegian), deficitele gemene cresc alarmant, populația e mai puțin educată, iar haosul instituțional continuă.

(clic pe imagine pentru a mări)

Aici suntem.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Dincolo de priză_episodul II

Ar trebui să tratăm bugetul statului nu ca pe o noțiune abstractă, ci ca pe un buzunar mai mare al tuturor. Ceea ce aparent ne ajută portofelele- pentru că pare gratuit sau la un preț mai mic prin intervenția statului- are în spate costuri ascunse și efecte întârziate. În cele din urmă, să nu uităm: factura cea mare trebuie plătită. Acestea sunt câteva concluzii personale după o discuție foarte interesantă.

Citește mai mult

CT Popescu

Când Crin Antonescu a refuzat să-l susțină pe Nicușor Dan în turul 2, cu toate că l-am sunat și l-am rugat insistent s-o facă, am fost dezamăgit de lipsa lui de responsabilitate; mi-am spus că de vină este orgoliul rănit. Când s-a apucat să arunce niște declarații care îl așezau în AUR și la postul tv MarșMă, unde s-a și dus, mi-am spus că e din pricina frustrării și pentru că se consideră trădat de cele 3 partide care l-au „susținut”.

Citește mai mult

sursa foto: arhiva personala Andreia Mitrea

Îmi aduc aminte primul 4 iulie pe care l-am sărbătorit pe pajiștea din Washington, DC. În jurul meu erau oameni de toate culorile, națiile și religiile. Mi s-a părut Raiul pe pământ, un loc cu armonie pentru oameni aparent diferiți, dar uniți printr-o umanitate comună. Am devenit un alt om după ce am stat un an în America.

Citește mai mult

ICE Minesotta / sursa foto: Profimedia

Amice, n-ai recunoaște un extremist de stânga nici dacă și-ar flutura unul ideologia la zece centimetri de fața ta. Știu, sună kinky. Ce vrei tu de fapt să spui este că ți-ar plăcea să-ți descarci pistolul în capul oricui nu-ți convine ce crede, după care îl faci extremist de stânga. Nu contează cine e, ce face, de unde vine sau ce bicicletă are acasă. Nu-ți convine ce spune cutare? Bam! Extremist de stânga ce ești tu. Protestezi împotriva abuzurilor ICE? Ești extremist de stânga.

Citește mai mult