Sari la continut
By Republica

Peste 100.000 de calculatoare lucrează pentru a prezice clima la finalul secolului. Un grad în plus față de clima de pe vremea bunicilor noștri reprezintă un dezastru - interviu cu profesorul Francisco Doblas-Reyes, Departamentul de Științe ale Pământului din Barcelona

Reyes

Francisco Doblas-Reyes este directorul Departamentului de Științe ale Pământului la Barcelona Supercomputing Center și profesor în cadrul Institutului Catalan de Cercetare și Studii Avansate (ICREA). Departamentul pe care îl conduce, în cadrul Barcelona Supercomputing Center, găzduiește peste 100 de ingineri, fizicieni, matematicieni și oameni de știință care încearcă să aducă cele mai recente evoluții în supercomputing și analiza datelor pentru a oferi cele mai bune informații și servicii despre climă, schimbări climatice, calitatea aerului și pericolele cu care ne confruntăm. Autor a peste 170 de lucrări de știință, Francisco este membru al mai multor foruri științifice internaționale.

Schimbările climatice au devenit o preocupare globală în ultimele decenii. Se vorbește mult despre acest subiect, dar pare că încă nu suntem convinși pe deplin ca umanitate că trebuie să acționăm acum pentru a nu încetini pe cât posibil acest proces. Schimbări climatice afectează deja viața de pe pământ fie că suntem gata sau nu să acceptăm și acționăm în consecință. Aceste schimbări climatice au efecte diferite asupra ecosistemului și ecologiei, iar din cauza acestor schimbări, o serie de specii de plante și animale au dispărut. După doi ani de pandemie, începutul unui război, nici planeta și nici omenirea nu se simt prea bine. Analiza rece și exactă a calculatorului pare să fie, în acest moment, cea mai credibila radiografie a situației în care se află schimbările climatice. Profesorul Francesco Doblas Reyes ne traduce ce are să ne aducă viitorul, conform celor mai avansate calcule și analize.

Interviul pe scurt:

  • 100.000 de calculatoare lucrează zilnic pentru a prezice cum va arăta clima până la finalul secolului. ”Pentru asta supercomputerul de aici, care este Mare Nostrum – acesta este numele său – are în jur de 100 000 de procesoare, similare cu cele pe care le avem în laptop. Și trebuie ca toate aceste procesoare să se ocupe de numărul de ecuații ce trebuie rezolvate pentru a înțelege nu doar clima actuală, ci și clima din momentul prezent până la finalul secolului.”
  • Un grad în plus la față de clima pe care au cunoscut-o bunicii noștri reprezenta un dezastru. ”valurile de căldură precum cel care a survenit în iulie anul trecut în sud-vestul Canadei, unde au murit 600 de oameni, ar fi fost imposibile. Așadar, valul acela de căldură, în care s-au atins temperaturi de până la 50 de grade în nord-vestul SUA și sud-vestul Canadei, a survenit în regiuni în care verile sunt relativ blânde. Asta înseamnă că regiunea respectivă nu era pregătită pentru genul acela de val de căldură. Consecințele, în afară de moartea unui număr mare de oameni, care este inacceptabilă, sunt că, de exemplu, s-au declanșat incendii în păduri imediat după valul de căldură.”
  • ”În etapa aceasta, când știm că există evenimente geopolitice care afectează lucruri importante, precum disponibilitatea și prețul grâului și al porumbului, ce trebuie să știm acum este dacă există evenimente climatice care ar putea afecta producția de grâu și porumb oriunde altundeva în lume, care ar putea influența totodată prețul și disponibilitatea acestor alimente de bază.”
  • ”De la accidentul de la Cernobîl și în special de la accidentul de la Fukushima, au fost instalate numeroase sisteme de avertizare diferite, în Europa și pe alte continente, pentru a avertiza populația în cazul unui accident radioactiv. Poate fi radioactiv sau poate fi provocat de eliberarea unor substanțe chimice în atmosferă. Mediul poate fi pus în pericol prin răspândirea unor substanțe potențial toxice în aer, în atmosferă, și există câteva sisteme.”

Interviul pe larg:

Domnule profesor Doblas, vă mulțumim că ați acceptat invitația noastră de a fi alături de noi la Habits by Republica. Sunt foarte emoționată să stau de vorbă cu dvs. Și așteptam cu nerăbdare acest moment. Am dori să aflăm, împreună cu cei care ne urmăresc, cum poate tehnologia bazată pe supercomputere să ne ajute să prezicem schimbările climatice și cum va arăta lumea. Așadar, prima mea întrebare este: ne puteți vorbi puțin despre munca dvs. și despre principalele zone de interes, ca să ne facem o idee despre ce vom vorbi?

Francisco Doblas-Reyes: Mă bucur foarte mult că am ocazia să stau de vorbă cu voi. Lucrez la Supercomputing Center din Barcelona, care este Centrul Național pentru Supercomputere din Spania, și deținem cel mai mare computer din Spania, destinat cercetărilor publice. Este totodată un centru de cercetare în sensul în care există câteva departamente care se ocupă de unele dintre problemele cheie cu care se confruntă societatea. Lucrăm la probleme din domeniul ingineriei, biologiei, ciberneticii, dezvoltând componente hardware și software pentru supercomputere. Eu conduc Departamentul de Științe ale Pământului, în care ne ocupăm în principal de probleme legate de calitatea aerului la nivel global și de climă. Dezvoltăm un model climatic, printre multe alte lucruri, pe care îl folosim pentru a încerca să înțelegem cum funcționează clima și cum ar putea aceasta evolua în viitor. Și, în acest scop, avem un program de calculator care trebuie să ruleze pe un supercomputer deoarece încercăm să reproducem clima globală. Un aspect al programului este faptul că reprezintă evoluția atmosferei cu toate procesele care știm că sunt importante, printre care radiața, evoluția norilor și evoluția turbulențelor aproape de suprafață. O altă parte a programului analizează și apoi reproduce ce se întâmplă în ocean, din nou, cu toate procesele relevante, precum comportamentul salinității, curenții din ocean, totul, la scară globală. Și mai există alte componente ale programului care cercetează comportamentul solului, al vegetației, ca și acumularea de apă din sol și banchize. Și toate aceste compomente diferite interacționează continuu. Așadar, încercăm să reproducem evoluția climei cu ajutorul acestui program de calculator și toate aceste componente diferite comunică unele cu celelalte, încercând să reproducă interacțiunea continuă dintre ocean și atmosferă, dintre ocean și banchize, dintre suprafața pământului și atmosferă, și așa mai departe. Motivul pentru care este nevoie de un supercomputer este acela că numărul calculelor necesare pentru a reprezenta toate aceste procese la scară globală este enorm. Iar datele care sunt introduse în aceste calcule, în soluționarea acelor ecuații este imens, de asemenea. Așadar, în cazul nostru, folosim supercomputerul de aici, care este Mare Nostrum – acesta este numele său – și are în jur de 100 000 de procesoare, similare cu cele pe care le avem în laptop. Și trebuie ca toate aceste procesoare să se ocupe de numărul de ecuații ce trebuie rezolvate pentru a înțelege nu doar clima actuală, ci și clima din momentul prezent până la finalul secolului. 

I-aș sfătui pe cei care ne urmăresc să arunce o privire pe Google la centrul care găzduiește supercomputerul; eu am făcut asta când v-am invitat. Este impresionant să vezi cum arată și, legat de cum arată, este impresionant ce faceți acolo. Și cred că este, vreau să spun, datele nu au emoții, dar când lucrați cu ele, oameni fiind, cred că este impresionant ce aflați. Și este interesant cum puteți comunica ce aflați pornind de la date. Și vreau să vă întreb, cum pot datele generate de acest computer ajuta la prezicerea schimbărilor climatice? Cum se procedează, mai exact? Înțeleg că, OK, e ca atunci când urmărești cerul, urmărești oceanele, nu știu, dar de ce sunt importante pentru a ne adapta și a reacționa la schimbările climatice? OK, lăsând la o parte ce aflați, cum putem folosi aceste date?

Ce este important să luăm în considerare e faptul că schimbările climatice au loc acum.

Este un fenomen care se întâmplă. Și ultimul raport ONU are două mesaje foarte clare. Primul este că, astăzi, temperatura a crescut cu un grad față de temperatura de la finalul secolului al XIX-lea. Și al doilea mesaj este că această încălzire este, fără niciun fel de îndoială, rezultatul activității umane și este prima oară când un raport ONU face o declarație atât de inechivocă, în sensul în care până acum au existat o sumedenie de discuții, dacă există vreo îndoială în legătură cu rolul oamenilor. Nu există absolut nicio îndoială și este un fapt acceptat. Acum, ideea este că, odată ce acceptăm că s-a schimbat clima și continuă să se schimbe, neîntrerupt, următoarea întrebare este ce facem de aici încolo? Așadar, încotro ne îndreptăm? Cum va fi clima în 30 de ani, în 70 de ani sau 90 de ani, în secolul XXII? Și, în acest scop, singurule instrumente pe care le avem, pentru a extrapola pornind de la clima actuală, sunt modelele climatice. Așadar, acestea sunt modelele la care mă refeream mai devreme. Pentru asta este nevoie de supercomputere care pot executa un număr mare de experimente și iau în calcul toate sursele diferite de incertitudine care știm că joacă un rol în predicția informațiilor climatice. Comparăm toate aceste simulări cu observațiile noastre. Încercăm să atribuim un anumit nivel de incertitudine tuturor acestor informații diferite. Iar apoi transferăm aceste simulări și informațiile care rezultă din ele altor cercetători, care studiază impactul, evaluarea impactului schimbărilor climatice asupra diferitelor sectoare socio-economice și sistemice, impactul pe care l-ar putea avea asupra climei în mediul urban, asupra sănătății oamenilor sau a evoluției ecosistemelor, atât pe uscat, cât și în ocean, ca și asupra economiei. Și, în același timp, aceste simulări și rezultate sunt folosite pentru a încerca să înțelegem cum diferitele evoluții ale economiei sociale globale ne pot conduce spre o climă mai caldă sau mai puțin caldă la finalul secolului. Și, cumva, cealaltă cale... Da. 

Aș dori să vă întreb ceva pentru cei care ne urmăresc, pentru că vorbim despre schimbări climatice și imaginea nu este tocmai pozitivă. Dar aș vrea să vă întreb ceva pentru cei care ne urmăresc. Vorbim despre un grad, temperatura va crește cu un grad. Ce înseamnă, mai exact, pentru mediu? Pentru că oamenii ar putea spune: OK, e un grad, nu contează. Dar ce înseamnă pentru mediu? Să le spunem oamenilor, ce înseamnă mai precis? Care este impactul acestui grad?

Impactul creșterii de un grad în raport cu clima pe care au cunoscut-o bunicii noștri acum o sută de ani înseamnă că, de pildă, valurile de călduri precum cel care a survenit în iulie anul trecut în sud-vestul Canadei, unde au murit 600 de oameni, ar fi fost imposibile. Așadar, valul acela de căldură, în care s-au atins temperaturi de până la 50 de grade în nord-vestul SUA și sud-vestul Canadei, a survenit în regiuni în care verile sunt relativ blânde. Asta înseamnă că regiunea respectivă nu era pregătită pentru genul acela de val de căldură. Consecințele, în afară de moartea unui număr mare de oameni, care este inacceptabilă, sunt că, de exemplu, s-au declanșat incendii în păduri imediat după valul de căldură. S-a demonstrat că un astfel de val de căldură ar fi fost imposibil. Nu ar fi survenit dacă clima s-ar fi încălzit cu un grad. Prin urmare, la scară globală, un grad nu înseamnă nimic pentru cineva, în viața sa de zi cu zi. Dar, dacă presupunem și acceptăm că anumite evenimente extreme ar fi imposibile – evenimente extreme la care asistăm acum –, dacă temperatura ar fi cu un grad mai mică decât acum, atunci putem să începem să ne dăm seama că are un impact asupra vieții noastre de zi cu zi. Un eveniment precum cel la care am asistat în America de Nord, anul trecut, ar fi fezabil și plauzibil în Europa în viitorul apropiat. Trebuie să avem în vedere că nicăieri în Europa sau în vreun alt loc nu am asistat la o temperatură de 50 de grade. Cele mai mari temperaturi atinse au fost în Sicilia, Grecia și în sudul Spaniei și al Portugaliei, dar nu au ajuns niciodată la 50 de grade. Așadar, vorbim despre situații pe care nu le-am mai trăit, chiar și în zona în care ne aflăm, în locuri din Europa, unde avem o capacitate foarte puternică de a ne adapta la evenimente fără precedent. Iar asta înseamnă pierderi economice și, practic, pierderi umane care sunt, cum spuneam mai devreme, inacceptabile. Așadar, rezumând, creșterea de un grad înseamnă că anumite evenimente care au un impact asupra oamenilor, economiei și ecosistemelor, precum valurile de căldură, incendiile din păduri, care sunt fără precedent, sau precipitațiile fără precedent, însoțite de furtuni scurte, ar putea fi posibile acum, ceea ce nu se întâmpla cu câteva sute de ani în urmă. 

Da, așadar, dacă omenirea nu face nimic, dacă ne vedem de ale noastre și ne punem în pericol viețile și pământul, în zece ani, cum va arăta planeta aceasta? Deja vedem impactul schimbărilor climatice în zece ani.

În zece ani nu ne așteptăm să fie foarte diferit față de cum stau lucrurile acum. E posibil ca, în loc de 1,1 grade în raport cu finalul secolului al XIX-lea, încălzirea globală să înregistreze o creștere de 1,2 grade, ceea ce nu va schimba esențial situația cu care ne confruntăm acum. Ideea nu este atât dacă putem face ceva pentru a schimba modul în care va arăta clima în zece ani. Ideea este ce putem face pentru a opri rata de creștere a temperaturii în următoarele decenii. Important este să înțelegem că temperatura care se va atinge pe glob la finalul secolului depinde de ce facem acum. Așadar, dacă vom continua să producem emisii de gaze cu efect de seră, ca urmare a activităților antropogenice, înseamnă că vom avea un efect cumulat nu doar în următorii zece ani, ci și în următorii o sută de ani și în următoarele câteva secole. Și, în consecință, unele evenimente, unele fenomene asociate cu clima au declanșat deja un proces de accelerare care nu va fi oprit, chiar dacă reducem sau eliminăm complet emisiile de gaze cu efect de seră, rezultate din activități antropogenice în următorii câțiva ani. Procesele acestea sunt, de pildă, topirea gheții de pe uscat în Antarctica și Groenlanda și în alte zone înghețate de pe continente, în întreaga lume, sau acidificarea oceanului, sau chiar și creșterea CO2 din atmosferă în ceea ce privește concentrația, așadar, există procese care vor continua, indiferent de ce facem în următoarele câteva secole sau milenii, lucru care este cauzat strict de acțiunile umane. Ce putem face, în cazul unora dintre aceste procese și pentru a reduce nivelul încălzirii la scară globală, la finalul secolului și dincolo de acesta este să încetinim, să reducem impactul și să atenuăm încălzirea și efectul acesteia, care se resimte deja. Așadar, ce depinde de noi nu este să o oprim în următorii zece ani și să ne întoarcem la clima cu care eram obișnuiți cu câteva decenii în urmă. Ci să reducem și să atenuăm impactul și creșterea temperaturii globale și a efectelor sale regionale.

Există mai mulți oameni de știință care ne avertizează că am ajuns într-un punct în care nu mai există cale de întoarcere în ceea ce privește clima. În momentul de față ne confruntăm cu un război în Ucraina. Nu știm ce se va întâmpla, dar ce știm sigur este că Green Deal (Pactul Ecologic European) va fi încetinit din această cauză. Nu știu dacă vreau cu adevărat să aflu răspunsul, dar voi pune întrebarea, vom avea un preț mare de plătit? Pentru încetinirea aplicării Green Deal în raport cu schimbările climatice?

Ei bine, schimbările climatice cauzate de activitatea umană constituie o problemă globală. Nu este doar o problemă europeană, nu are legătură doar cu activitățile europene. Este nevoie de un efort concertat la scară globală. Știm că Europa produce o mare cantitate de emisii de gaze cu efect de seră, ca urmare a activităților antropogenice, dar nu se situează pe primul loc în acest sens. Este cu mult în urma Chinei și a Americii de Nord. Asta nu înseamnă că nu trebuie să depunem un efort în acest scop. Dar chiar dacă eforturile europenilor de a reduce emisiile trenează, probabil că nu va exista un impact major pe termen scurt. Impactul va fi pe termen lung. Însă, Green Deal are multe aspecte diferite. Nu este vorba doar despre a reduce emisiile. Ci și despre a ne adapta la schimbările climatice. Și există multe aspecte ale adaptării la schimbările climatice care nu sunt opționale, așa că trebuie să înfruntăm această situație în mod direct. De pildă, știm că Ucraina și Rusia sunt mari exportatoare de grâu și porumb și știm că războiul va fi un război al restricțiilor economice. Vor exista niște efecte din acest motiv. Așadar, piața globală a grâului și a porumbului, ca și a altor alimente de bază, poate fi afectată, mai ales prețul alimentelor. Pregătirea pentru Green Deal presupune nu doar că trebuie să reducem emisiile de CO2 și metan, ci și că trebuie să fim mai bine pregătiți pentru evenimente extreme care ar putea avea un efect asupra unor sectoare precum agricultura. În etapa aceasta, când știm că există evenimente geopolitice care afectează lucruri importante, precum disponibilitatea și prețul grâului și al porumbului, ce trebuie să știm acum este dacă există evenimente climatice care ar putea afecta producția de grâu și porumb oriunde altundeva în lume, care ar putea influența totodată prețul și disponibilitatea acestor alimente de bază. Și acestea sunt genul de lucruri, genul de probleme pe care le studiem la BSC în Barcelona. Nu ne ocupăm doar de felul în care va arăta clima la finalul secolului, în raport cu clima globală; important e ce putem face acum pentru a ajuta omenirea să facă față unor evenimente care acționează cumva în tandem cu Green Deal – pregătirea și adaptarea noastră la schimbările climatice. Pentru că evenimentele extreme vor afecta și sectoarele economice care ne fac vulnerabili, lăsând la o parte evenimentele geopolitice care au loc. Și trebuie să fim pregătiți pentru asta, așa că nu ne putem permite să încetinim aplicarea Green Deal din toate punctele de vedere. 

Mulțumesc. Foarte interesant. Dar, la nivel individual, vom fi afectați de tot ce se întâmplă în lume. Însă cum putem acționa, individual vorbind? Ce putem face, de exemplu, ce pot eu face în viața mea, pentru a avea un impact mai mic? Dacă o voi face eu, poate o vor face și colegii mei. Așadar, ce putem noi face, în plan personal, pentru a avea un impact real?

OK, există trei lucruri pe care noi, ca oameni de știință, am conchis că le pot face oamenii la nivel individual, ca și noi, căci și noi facem parte din aceeași categorie și avem cam aceleași întrebări. Primul este să nu ne simțim vinovați. Este o responsabilitate globală, dar până acum nu am prea avut de ales. Prin urmare, ca indivizi, este important să nu ne simțim vinovați și să nu ne deconectăm de realitate. Al doilea lucru pe care îl putem face este să urmăm recomandările guvernului și ale instituțiilor care ne sugerează moduri de a ne reduce impactul în raport cu emisiile în special. Există multe lucruri pe care le putem face și pe care le facem. Și, de pildă, colectarea selectivă a gunoiului acasă, să folosim mașina personală mai puțin, înlocuind-o cu transportul public, mai ales dacă este electrificat. Există o mulțime de lucruri pe care le facem deja ca indivizi, mulți dintre noi, care produc o diferență. Lent. Dar diferența există. Și al treilea lucru este – ca indivizi avem, cel puțin în societățile democratice, posibilitatea de a influența politicienii. Poate că avem impresia că politicienii nu s-au schimbat, în privința schimbărilor climatice, în ultimii 20 sau 30 de ani. Dar nu este adevărat. Schimbările climatice sunt prezente în agenda politică. Probabil că nu se află în fruntea listei, pentru că este una dintre acele probleme pe termen foarte lung, ale căror consecințe nu pot fi simțite decât peste multe decenii. Dar, este acolo, pentru că oamenilor le pasă de asta. Nu se datorează doar oamenilor de știință, ci, în mare măsură, oamenilor în general. Așadar, ținând cont de asta și conștientizând că politicienii ascultă și că noi, ca indivizi, putem face ceva cu votul nostru și participând la viața politică din țara noastră, putem schimba lucrurile. Sunt destul de optimist și, chiar dacă lucrurile se schimbă greu, există moduri de a face ceva.

Așadar, revoluțiile încep acasă. Putem face lucruri mici, influențând politica. Este suficient să facem asta și sper că toată lumea o va face. Ce le-ați spune celor sceptici în privința schimbărilor climatice?

Nu prea multe. Există o mulțime de informații care ilustrează ce știm în prezent despre schimbările climatice și cauzele lor, ca și despre impactul lor la nivel regional și local. Dacă oamenii aleg să fie sceptici în această privință, este o alegere personală.Are legătură cu libertatea personală și nu se pot face prea multe lucruri. În afară de a expune concluziile la care a ajuns știința, legat de cauzele acestei probleme, putem face efortul de a încerca să transmitem aceste informații celor care ar putea avea cele mai mari beneficii de pe urma lor. De exemplu, putem oferi informații de bază școlarilor de diferite vârste, ca să înțeleagă care este miza aici. Cred că trebuie să respectăm faptul că unii oameni ar putea fi sceptici în această privință și este dreptul lor. În orice caz, chiar dacă există sceptici, este evident că, clima – chiar dacă oamenii cred că nu există o influență umană asupra climei, clima se schimbă oricum, din motive naturale. Și nu există niciun motiv, chiar dacă ești sceptic, să eviți să iei măsuri pentru a reduce impactul variațiilor climatice naturale care pot avea loc. Prin urmare, reducerea vulnerabilității noastre, ca oameni, la orice evoluții climatice, fie naturale, fie cauzate de factori umani, este o datorie și nu are nicio legătură cu scepticismul. Are legătură cu responsabilitatea societăților de a-i proteja pe cei mai vulnerabili.

Da. Sper că vom fi cu toții responsabili în fața schimbărilor climatice. Aș dori să pun o întrebare, asupra căreia nu am convenit, dar aș dori să o fac. Poate nu aveți răspunsul, poate că... Nu sunt specialist în domeniu, dar vă întreb, pentru că noi, aici, suntem obsedați de Cernobîl. Și mă întrebam dacă, cu tehnologia pe care o aveți, puteți prezice, dacă se întâmplă ceva acolo, în ce direcție se va îndrepta norul, norul radioactiv, pentru a avertiza populația, pentru a face tot ce se poate să salvăm vieți; puteți face asta cu tehnologia pe care o dețineți, puteți obține răspunsuri?

Nu are legătură cu clima, are legătură mai degrabă cu poluarea aerului.

Și nu e domeniul dvs.

Da. Evenimente pe termen scurt. Pe termen scurt în sensul că durata este limitată, însă consecințele sunt pe termen foarte lung. Asta e clar. Dar, de la accidentul de la Cernobîl și în special de la accidentul de la Fukushima, au fost instalate numeroase sisteme de avertizare diferite, în Europa și pe alte continente, pentru a avertiza populația în cazul unui accident radioactiv. Poate fi radioactiv sau poate fi provocat de eliberarea unor substanțe chimice în atmosferă. Mediul poate fi pus în pericol prin răspândirea unor substanțe potențial toxice în aer, în atmosferă, și există câteva sisteme. Avem unul și în Barcelona. Dar Comisia Europeană a creat un serviciu sub umbrela programului Copernic, care este un program de monitorizare a Pământului. Programul include sateliți ai Pământului, monitorizare în scopuri ecologice, dar totodată și servicii bazate pe imaginile furnizate de sateliții respectivi și modelele care preiau informații de la acești sateliți și încearcă să prezică evoluția poluării din atmosferă. Așadar, în momentul de față, Europa este pregătită să furnizeze acest gen de informații în cazul în care survine un accident. Și este foarte probabil ca demersul să fie coordonat la nivel european, prin programul Copernic. Dar, la nivel național, multe dintre țările din Spania, scuze, din Europa, și în special în Spania, ne ocupăm de asta, iar țara noastră va avea și ea facilitățile necesare pentru a furniza astfel de informații. Dar situația este foarte diferită față de cum era acum 38.

Domnule profesor Doblas, discutăm astăzi despre subiecte foarte delicate, schimbările climatice și situația războiului. Și trebuie să mărturisesc că mă simt mai bine acum, în urma discuției noastre, pentru că ne-ați oferit oarecum speranța că situația nu este atât de rea și că noi, ca indivizi și ca societate, putem găsi căi de a o gestiona. Și, împreună, putem face lucruri pentru a găsi o soluție bună pentru planeta noastră. Vă mulțumesc foarte mult pentru că ați acceptat invitația noastră. A fost o plăcere să stăm de vorbă.

Și eu mă bucur că am avut ocazia de a participa. Și vă mulțumesc foarte mult.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Un lucru cred ca este evident: clima se schimba. Dacă este din cauze naturale, sau nu, probabil ca este de discutat. Iar chestia cu ' trece sa fim responsabili, dom'le' se aplica și marilor producători? Citi bani aloca Volkswagen (sau Ford, sau...) pentru clima? iau ceva bani înapoi din dividendele pe care le-au plătit în ultimi 50 de ani? iar cele 100000 de calculatoare functioneza atitudine de bine cit au fost programate - nu încercați sa faceți o 'mașină suprema' din aceste calculatoare.
    • Like 1
  • Mda, obsesia fanatica pentru salvarea planetei ! Go Captain Planet! Pe cand veti publica un articol despre sutele de oameni de stiinta care contrazic mantra dramatica a schimbarilor climatice ?Din cateva vad , nu prea au loc in media de informare . Mai mult cand voi vedea un articol pertinent care sa explice asa stiintific cum se face ca '' perfida gaura de ozon'' s-a inchis de la sine , in pofida faptului ca poluam mai mult ?Nu se prea leaga nu e asa?Dar asa cum a gandit Goebels ; o minciuna repetata la nesfarsit devine adevar.
    • Like 3
  • produsele europene sunt mai scumpe pt ca includ taxele si penalitatile ecologice, produsele chinezesti sunt mai ieftine (si mai competitive) pt ca ignora aceste taxe,;
    daca asi fi un lider chinez asi indemna europenii sa lupte pt protectia mediului (desi influentele europene ar fi pe la sutimea de grad!!! sau mai mici) si sa cumpere de la chinezi cele trebuincioase , respectiv sa delocalizeze industriile catre china si co.
    cu consecintele bine evidentiate pe timpul pandemiei!
    • Like 1
  • De unde din interviu reiese ca "un grad in plus ar fi un dezastru"?
    Dl. profesor nu a pronuntat cuvantul, si in general oamenii de stiinta nu o fac, Doar activistii o tin langa cu "dezastru", "catastrofa' si altele similare.
    • Like 5
    • @ Ovi Tamasan
      Oamenii de stiinta "nu o fac"....????, au ajuns la disperare mai degraba. Uite, de aici puteti incepe sa va "documentati"-Tearful NASA Scientist Speaks on Climate Crisis in Los Angeles Protest ( https://www.natureworldnews.com/articles/50462/20220420/nasa-climate-scientists-protests.htm?fbclid=IwAR2yqnjo9bjJMu2T64uvOFEA7HgGhxf4bfRBzqH2FDsKMVNODJh5R4MXyIk). De "extinction rebelion" ati auzit? De Guy Mc Pherson care a avut "tupeul" sa afirme ca omenirea mai are de trait cam pana prin 2026-2030, de James Hansen, Bill Molison si multi, multi altii ati auzit? Dar de realitatea concreta romaneasca in care Romania a pierdut cam jumatate din cantitatea de precipitatii anuala si la care panza de apa freatica scade pe zi ce trece? Realitatea este ca santem singura specie care isi face nevoile in apa pe care o bea si tot singura specie care se pregateste mai degraba de "The Big Sleep" decat sa constientizeze dramatismul si finalitatea urata spre care se indreapta.
      • Like 0
    • @ Victorin Borsciov
      @Victorin Borsciov,
      Sa lasam bocetele pe seama bocitoarelor !Protestele astea sunt fabricate , a doua zi acelasi group face lobby pentru minoritati ( apropo desi nu are legatura , in Canada au facut sondaj de opinie pentru LGT..... s-a ajuns la 0.33 % din totalul populatiei) iar a treia zi se leaga cu lanturi de poarta fabricii de mezeluri ( ca sunt vegan ) .De fiecare data e acelasi group de stanga woke care scuze pt limbaj F,,, e Meciul cum se zice mai pe sleau.
      Da stiu dv vreti sa salvati planeta si eu nu .
      • Like 4


Îți recomandăm