Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Peste 33% dintre turiștii veniți pe litoralul românesc în 2023 sunt din București. Câteva cifre surprinzătoare despre sezonul acesta

Litoralul românesc

Foto Inquam Photos

Cei mai mulți turiști care și-au făcut vacanțele în stațiunile românești de la Marea Neagră până în 2022 și până la jumătatea sezonului estival în curs sunt din București- peste 36% din totalul celor care au ales litoralul românesc sunt din capitală, arată datele colectate de Litoralulromanesc.ro, cel mai mare turoperator pe acest segment. 

La polul opus, se situează județele Tulcea, Ialomița, Mehedinți și Sălaj, care, cumulat, nu adună nici două procente. Mai mult decât atât, locuitorii Capitalei sunt turiști recurenți, în condițiile în care unii dintre ei merg chiar și de 3-4 ori pe vară la mare, spre deosebire de cei din alte județe, care își organizează o singură deplasare pe sezon pe litoralul românesc, însă cu o durată mai mare de ședere.

Diferențe sunt și în ceea ce privește durata medie a sejurului: în vreme ce bucureștenii stau pe litoral în medie 2,8 nopți, turiștii care vin din alte județe, în special cele aflate la mare distanță, aleg sejururi cu o medie de 4,6 nopți- mai multe despre vacanțele pe litoralul românesc puteți afla de pe funkytravel.ro.

În ceea ce privește sezonul 2022 și perioada scursă deja din 2023, datele adunare din 207.000 rezervări evidențiază faptul că următoarele două locuri din Top 3 sunt la mare distanță de București. Pe doi este județul Prahova, cu 5,92% din totalul turiștilor veniți pe litoral, iar pe poziția a treia se află județul Cluj, cu 5,27% din total.

Urmează Timiș (5,20%), Brașov (4,44%), Iași (4,30%), Argeș (2,75%), Bacău (2,14%), Dolj (2,14%) și Suceava (2,10%).

La coada clasamentului se află județele Tulcea, Ialomița, Mehedinți și Sălaj, care, cumulat, adună sub 2%. 

„Am constatat că pe măsură ce turiștii locuiesc mai departe de destinație, crește media sejurului, deoarece pentru majoritatea această deplasare reprezintă singura vacanță din an în stațiunile românești de la Marea Neagră. Efortul depus pentru această călătorie este mai mare pentru turiștii care vin din județe precum Cluj, Timiș sau Iași, prin urmare și perioada pe care o petrec pe litoral este mai lungă. În schimb, pentru bucureșteni accesul la litoral este mult mai rapid și mai ușor, fie că aleg să călătorească cu mașina personală, fie cu trenul. De aceea, mai ales pentru tineri, o <<escapadă>> la mare într-un weekend prelungit este la îndemână”, afirmă Ionuț Nedea, CEO Litoralulromanesc.ro.

Analiza mai relevă faptul că printre românii care își rezervă sejururi pe litoralul românesc se numără și constănțeni. Județul Constanța se află aproape la mijlocul clasamentului, cu 1,19% din totalul rezervărilor, un procent apropiat de cel al județelor Hunedoara și Gorj.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Interesant sejurul constănțenilor pe litoral! Asta îmi aduce aminte că o întrebam pe mama când eram copil la grădiniță: de ce nu mergem în concediu la hotelul ăsta (și îi arătam hotelul care era chiar pe colțul străzii unde locuiam)?
    • Like 1
  • Nume check icon
    Oah, ce analiza complexa. Dupa ce trenul iti intarzie 24 de ore din Transilvania pana la Constanta si posibil si retur nu stiu cine ar fi interesat sa mearga la mare doar pentru un week-end cum merg bucurestenii si prahovenii care pot sa ajunga in trei ore pana pe plaja...
    Iar acum intelegem si de ce preturile sunt cum sunt pentru ca posibil sa fie "aliniate" si cu preturile locatiilor din Bucuresti
    • Like 2


Îți recomandăm

Dincolo de priză_episodul II

Ar trebui să tratăm bugetul statului nu ca pe o noțiune abstractă, ci ca pe un buzunar mai mare al tuturor. Ceea ce aparent ne ajută portofelele- pentru că pare gratuit sau la un preț mai mic prin intervenția statului- are în spate costuri ascunse și efecte întârziate. În cele din urmă, să nu uităm: factura cea mare trebuie plătită. Acestea sunt câteva concluzii personale după o discuție foarte interesantă.

Citește mai mult

sursa foto: arhiva personala Andreia Mitrea

Îmi aduc aminte primul 4 iulie pe care l-am sărbătorit pe pajiștea din Washington, DC. În jurul meu erau oameni de toate culorile, națiile și religiile. Mi s-a părut Raiul pe pământ, un loc cu armonie pentru oameni aparent diferiți, dar uniți printr-o umanitate comună. Am devenit un alt om după ce am stat un an în America.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

2.000 de ani greșeala generării spontanee a vieții din neviu, a lui Aristotel, a făcut legea. Ilustrul filosof n-a încercat niciodată s-o probeze experimental, cu bucăți de carne putrezită sau fecale și vase închise și deschise. A făcut asta Francesco Redi în 1668. Apoi, Lazzaro Spallanzani a folosit bulionul. Finalmente, Louis Pasteur a pecetluit principiul omne vivum ex vivo (tot ce e viu provine din viu).

Citește mai mult