Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Peste 33% dintre turiștii veniți pe litoralul românesc în 2023 sunt din București. Câteva cifre surprinzătoare despre sezonul acesta

Litoralul românesc

Foto Inquam Photos

Cei mai mulți turiști care și-au făcut vacanțele în stațiunile românești de la Marea Neagră până în 2022 și până la jumătatea sezonului estival în curs sunt din București- peste 36% din totalul celor care au ales litoralul românesc sunt din capitală, arată datele colectate de Litoralulromanesc.ro, cel mai mare turoperator pe acest segment. 

La polul opus, se situează județele Tulcea, Ialomița, Mehedinți și Sălaj, care, cumulat, nu adună nici două procente. Mai mult decât atât, locuitorii Capitalei sunt turiști recurenți, în condițiile în care unii dintre ei merg chiar și de 3-4 ori pe vară la mare, spre deosebire de cei din alte județe, care își organizează o singură deplasare pe sezon pe litoralul românesc, însă cu o durată mai mare de ședere.

Diferențe sunt și în ceea ce privește durata medie a sejurului: în vreme ce bucureștenii stau pe litoral în medie 2,8 nopți, turiștii care vin din alte județe, în special cele aflate la mare distanță, aleg sejururi cu o medie de 4,6 nopți- mai multe despre vacanțele pe litoralul românesc puteți afla de pe funkytravel.ro.

În ceea ce privește sezonul 2022 și perioada scursă deja din 2023, datele adunare din 207.000 rezervări evidențiază faptul că următoarele două locuri din Top 3 sunt la mare distanță de București. Pe doi este județul Prahova, cu 5,92% din totalul turiștilor veniți pe litoral, iar pe poziția a treia se află județul Cluj, cu 5,27% din total.

Urmează Timiș (5,20%), Brașov (4,44%), Iași (4,30%), Argeș (2,75%), Bacău (2,14%), Dolj (2,14%) și Suceava (2,10%).

La coada clasamentului se află județele Tulcea, Ialomița, Mehedinți și Sălaj, care, cumulat, adună sub 2%. 

„Am constatat că pe măsură ce turiștii locuiesc mai departe de destinație, crește media sejurului, deoarece pentru majoritatea această deplasare reprezintă singura vacanță din an în stațiunile românești de la Marea Neagră. Efortul depus pentru această călătorie este mai mare pentru turiștii care vin din județe precum Cluj, Timiș sau Iași, prin urmare și perioada pe care o petrec pe litoral este mai lungă. În schimb, pentru bucureșteni accesul la litoral este mult mai rapid și mai ușor, fie că aleg să călătorească cu mașina personală, fie cu trenul. De aceea, mai ales pentru tineri, o <<escapadă>> la mare într-un weekend prelungit este la îndemână”, afirmă Ionuț Nedea, CEO Litoralulromanesc.ro.

Analiza mai relevă faptul că printre românii care își rezervă sejururi pe litoralul românesc se numără și constănțeni. Județul Constanța se află aproape la mijlocul clasamentului, cu 1,19% din totalul rezervărilor, un procent apropiat de cel al județelor Hunedoara și Gorj.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Interesant sejurul constănțenilor pe litoral! Asta îmi aduce aminte că o întrebam pe mama când eram copil la grădiniță: de ce nu mergem în concediu la hotelul ăsta (și îi arătam hotelul care era chiar pe colțul străzii unde locuiam)?
    • Like 1
  • Nume check icon
    Oah, ce analiza complexa. Dupa ce trenul iti intarzie 24 de ore din Transilvania pana la Constanta si posibil si retur nu stiu cine ar fi interesat sa mearga la mare doar pentru un week-end cum merg bucurestenii si prahovenii care pot sa ajunga in trei ore pana pe plaja...
    Iar acum intelegem si de ce preturile sunt cum sunt pentru ca posibil sa fie "aliniate" si cu preturile locatiilor din Bucuresti
    • Like 2


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult