Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Peste 33% dintre turiștii veniți pe litoralul românesc în 2023 sunt din București. Câteva cifre surprinzătoare despre sezonul acesta

Litoralul românesc

Foto Inquam Photos

Cei mai mulți turiști care și-au făcut vacanțele în stațiunile românești de la Marea Neagră până în 2022 și până la jumătatea sezonului estival în curs sunt din București- peste 36% din totalul celor care au ales litoralul românesc sunt din capitală, arată datele colectate de Litoralulromanesc.ro, cel mai mare turoperator pe acest segment. 

La polul opus, se situează județele Tulcea, Ialomița, Mehedinți și Sălaj, care, cumulat, nu adună nici două procente. Mai mult decât atât, locuitorii Capitalei sunt turiști recurenți, în condițiile în care unii dintre ei merg chiar și de 3-4 ori pe vară la mare, spre deosebire de cei din alte județe, care își organizează o singură deplasare pe sezon pe litoralul românesc, însă cu o durată mai mare de ședere.

Diferențe sunt și în ceea ce privește durata medie a sejurului: în vreme ce bucureștenii stau pe litoral în medie 2,8 nopți, turiștii care vin din alte județe, în special cele aflate la mare distanță, aleg sejururi cu o medie de 4,6 nopți- mai multe despre vacanțele pe litoralul românesc puteți afla de pe funkytravel.ro.

În ceea ce privește sezonul 2022 și perioada scursă deja din 2023, datele adunare din 207.000 rezervări evidențiază faptul că următoarele două locuri din Top 3 sunt la mare distanță de București. Pe doi este județul Prahova, cu 5,92% din totalul turiștilor veniți pe litoral, iar pe poziția a treia se află județul Cluj, cu 5,27% din total.

Urmează Timiș (5,20%), Brașov (4,44%), Iași (4,30%), Argeș (2,75%), Bacău (2,14%), Dolj (2,14%) și Suceava (2,10%).

La coada clasamentului se află județele Tulcea, Ialomița, Mehedinți și Sălaj, care, cumulat, adună sub 2%. 

„Am constatat că pe măsură ce turiștii locuiesc mai departe de destinație, crește media sejurului, deoarece pentru majoritatea această deplasare reprezintă singura vacanță din an în stațiunile românești de la Marea Neagră. Efortul depus pentru această călătorie este mai mare pentru turiștii care vin din județe precum Cluj, Timiș sau Iași, prin urmare și perioada pe care o petrec pe litoral este mai lungă. În schimb, pentru bucureșteni accesul la litoral este mult mai rapid și mai ușor, fie că aleg să călătorească cu mașina personală, fie cu trenul. De aceea, mai ales pentru tineri, o <<escapadă>> la mare într-un weekend prelungit este la îndemână”, afirmă Ionuț Nedea, CEO Litoralulromanesc.ro.

Analiza mai relevă faptul că printre românii care își rezervă sejururi pe litoralul românesc se numără și constănțeni. Județul Constanța se află aproape la mijlocul clasamentului, cu 1,19% din totalul rezervărilor, un procent apropiat de cel al județelor Hunedoara și Gorj.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Interesant sejurul constănțenilor pe litoral! Asta îmi aduce aminte că o întrebam pe mama când eram copil la grădiniță: de ce nu mergem în concediu la hotelul ăsta (și îi arătam hotelul care era chiar pe colțul străzii unde locuiam)?
    • Like 1
  • Nume check icon
    Oah, ce analiza complexa. Dupa ce trenul iti intarzie 24 de ore din Transilvania pana la Constanta si posibil si retur nu stiu cine ar fi interesat sa mearga la mare doar pentru un week-end cum merg bucurestenii si prahovenii care pot sa ajunga in trei ore pana pe plaja...
    Iar acum intelegem si de ce preturile sunt cum sunt pentru ca posibil sa fie "aliniate" si cu preturile locatiilor din Bucuresti
    • Like 2


Îți recomandăm

AI act conținut inteligență artificială / sursa foto: Profimedia

Într-o încercare de a accelera colaborarea dintre companiile de AI și societatea civilă, UE a recrutat anul trecut un grup de cercetători în domeniul media și AI care au fost rugați sa redacteze un Cod de bune practici, un document cu niște măsuri concrete ce pot fi adoptate de platformele digitale.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon sursa foto: romania.europalibera.org

Adulții s-au închis iar în camera mică, locul privilegiat care reunește două obiecte foarte prețioase: un radio mare și magnetofonul. Ies din când în când misterioși, șoptindu-și diverse vorbe, ne zâmbesc și se închid din nou în cameră. Mai sosesc și prietene de-ale mamei din vecini, care sunt primite rapid în spatele ușilor închise. Acest „ritual“ nu este deloc nou pentru noi, îi cunoaștem deja etapele și emoția: din când în când, radioul devine punctul central al casei, adulții se îngrămădesc lângă el, închid ușile și ne îndeamnă să ne vedem liniștiți de joacă.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Risipa alimentara / sursa foto: Profimedia

În fiecare zi vorbim despre costuri, marje, stocuri, pierderi. Mai rar vorbim despre pâinea, laptele, fructele, mesele gătite și produsele bune pentru consum care ies din circuit și ajung, pur și simplu, gunoi. Iar asta se întâmplă într-o țară în care există copii care se culcă fără o masă sigură, vârstnici care își numără pensia la sfârșitul lunii și asociații care încearcă să țină în viață, la propriu, atât oameni, cât și animale abandonate.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult