Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Peste 33% dintre turiștii veniți pe litoralul românesc în 2023 sunt din București. Câteva cifre surprinzătoare despre sezonul acesta

Litoralul românesc

Foto Inquam Photos

Cei mai mulți turiști care și-au făcut vacanțele în stațiunile românești de la Marea Neagră până în 2022 și până la jumătatea sezonului estival în curs sunt din București- peste 36% din totalul celor care au ales litoralul românesc sunt din capitală, arată datele colectate de Litoralulromanesc.ro, cel mai mare turoperator pe acest segment. 

La polul opus, se situează județele Tulcea, Ialomița, Mehedinți și Sălaj, care, cumulat, nu adună nici două procente. Mai mult decât atât, locuitorii Capitalei sunt turiști recurenți, în condițiile în care unii dintre ei merg chiar și de 3-4 ori pe vară la mare, spre deosebire de cei din alte județe, care își organizează o singură deplasare pe sezon pe litoralul românesc, însă cu o durată mai mare de ședere.

Diferențe sunt și în ceea ce privește durata medie a sejurului: în vreme ce bucureștenii stau pe litoral în medie 2,8 nopți, turiștii care vin din alte județe, în special cele aflate la mare distanță, aleg sejururi cu o medie de 4,6 nopți- mai multe despre vacanțele pe litoralul românesc puteți afla de pe funkytravel.ro.

În ceea ce privește sezonul 2022 și perioada scursă deja din 2023, datele adunare din 207.000 rezervări evidențiază faptul că următoarele două locuri din Top 3 sunt la mare distanță de București. Pe doi este județul Prahova, cu 5,92% din totalul turiștilor veniți pe litoral, iar pe poziția a treia se află județul Cluj, cu 5,27% din total.

Urmează Timiș (5,20%), Brașov (4,44%), Iași (4,30%), Argeș (2,75%), Bacău (2,14%), Dolj (2,14%) și Suceava (2,10%).

La coada clasamentului se află județele Tulcea, Ialomița, Mehedinți și Sălaj, care, cumulat, adună sub 2%. 

„Am constatat că pe măsură ce turiștii locuiesc mai departe de destinație, crește media sejurului, deoarece pentru majoritatea această deplasare reprezintă singura vacanță din an în stațiunile românești de la Marea Neagră. Efortul depus pentru această călătorie este mai mare pentru turiștii care vin din județe precum Cluj, Timiș sau Iași, prin urmare și perioada pe care o petrec pe litoral este mai lungă. În schimb, pentru bucureșteni accesul la litoral este mult mai rapid și mai ușor, fie că aleg să călătorească cu mașina personală, fie cu trenul. De aceea, mai ales pentru tineri, o <<escapadă>> la mare într-un weekend prelungit este la îndemână”, afirmă Ionuț Nedea, CEO Litoralulromanesc.ro.

Analiza mai relevă faptul că printre românii care își rezervă sejururi pe litoralul românesc se numără și constănțeni. Județul Constanța se află aproape la mijlocul clasamentului, cu 1,19% din totalul rezervărilor, un procent apropiat de cel al județelor Hunedoara și Gorj.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Interesant sejurul constănțenilor pe litoral! Asta îmi aduce aminte că o întrebam pe mama când eram copil la grădiniță: de ce nu mergem în concediu la hotelul ăsta (și îi arătam hotelul care era chiar pe colțul străzii unde locuiam)?
    • Like 1
  • Nume check icon
    Oah, ce analiza complexa. Dupa ce trenul iti intarzie 24 de ore din Transilvania pana la Constanta si posibil si retur nu stiu cine ar fi interesat sa mearga la mare doar pentru un week-end cum merg bucurestenii si prahovenii care pot sa ajunga in trei ore pana pe plaja...
    Iar acum intelegem si de ce preturile sunt cum sunt pentru ca posibil sa fie "aliniate" si cu preturile locatiilor din Bucuresti
    • Like 2


Îți recomandăm

CTP--

Fără exagerare, documentarul-anchetă Recorder „Justiția capturată” este unul dintre cele mai importante acte jurnalistice din ultimii 35 de ani. Structurat logic, pe o acumulare de mărturii, date, cazuri, fără ură și părtinire, mobilizând magistrați care și-au luat inima-n dinți și au început să vorbească, filmul îți cade în cap la final ca o lespede.

Citește mai mult

 Vlad Predescu.

„Mi-am operat mama, căreia am pus o proteză de șold și mi-am făcut curaj, aș putea spune, câteva luni. După ce am intrat în intervenție și am reușit să mă detașez și să uit că o operez, lucrurile au decurs foarte bine. Slavă Domnului, e pe picioarele ei și merge în continuare”, spune medicul ortoped al cărui nume este sinonim cu excelența în chirurgia artroscopică și a genunchiului: Vlad Predescu. Imagine din arhiva personală a dr. Vlad Predescu

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Hadi Rahimian

Există copii în România născuți de două ori. Nu, nu e o greșeală de scriere și nici o eroare a serviciilor de stare civilă. Hadi Rahimian, un medic român, născut în Iran, operează feți aflați în uterul mamei oferindu-le viață. Cei mai mici dintre ei au 18 săptămâni gestaționale.

Citește mai mult

Fady Fady Chreih | Reginamaria.ro

De la etajul 17 al unei clădiri emblematice din Nordul Bucureștiului, orașul pare mai verde și mai ordonat. Fady Chreih, CEO-ul Rețelei private de sănătate Regina Maria, îmi povestește, într-un interviu pentru platforma republica.ro, despre cum s-a transformat o afacere locală lansată în toamna lui 1995 într-un motor al unei schimbări culturale- a redefinit ce înseamnă să fii pacient, medic și angajator într-o Românie care se caută încă pe sine și face eforturi să găsească răspunsuri la întrebări dificile în istoria sa de după 1990. În 20230, Regina Maria vizează afaceri de 1 miliard de euro, dublu față de astăzi.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  Cătălin Copăescu

„Nu am căutat să mă victimizez într-un sistem în care aveam nemulțumiri, dar am căutat să ofer pacienților mei intervenții chirurgicale cât mai performante”, spune doctorul Cătălin Copăescu, de al cărui nume se leagă excelența în chirurgia bariatrică minim-invazivă în România.

Citește mai mult