Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Pilda prietenului care mi-a spus că ușa casei sale îmi e deschisă tot timpul, dar care nu m-a invitat niciodată la el. Despre gajul general al prieteniei

Bărbat deschide ușa

Foto: Getty Images

Când am intrat la facultatea de drept, în anul I, am fost impresionant de puterea creditorului chirografar de a putea urmări întreagă avere a debitorului său, până la ultima centimă. Avea adică un „gaj general” asupra tuturor bunurilor sărmanului sau datornic. Excepțional, mi-am zis, dar cum îi poți da atâta putere samavolnicului cămătar?!

Când am intrat în avocatură, în primul an, mi-am dat seama că, de fapt, gajul general asupra tuturor bunurilor debitorului nu însemnă nimic, dar absolut nimic. Creditorul chirografar, este, pentru publicul general, acel creditor care nu are nicio garanție a îndeplinirii obligației de către debitorul său. Pentru că, în realitate, el nu va primi nimic atunci când se va ajunge la o executare silită alături de alți creditori, este doar o iluzie a puterii sale nelimitate… asupra a nimic.

E asemeni invitației pe care un prieten, așa cum toți avem, mi-o face tot timpul: „ușa casei mele îți e deschisă tot timpul”. Dar nu m-a invitat niciodată la el, să zică simplu – „Marți la 5, hai la mine la un ceai.” Teoretic, la orice oră pot să beau un ceai la prietenul meu. 

Practic, invitația nu exista decât așa ca… gaj general.

De curând am rugat un bun prieten să mă ajute într-o problemă delicată. Frați cu jurăminte înnnoite la multe beri, dovedite în multe ipostaze neînsemnate, dar în problema aceea, esențială pentru mine, m-a refuzat. Adică, fusese „nevoit” să mă refuze - aveam doar o garanție generală a prieteniei lui. Care era bine să nu fie încercată.

Și tot astfel, un alt bun prieten (vă întrebați probabil, și mă întreb și eu, câți prieteni buni oi mai fi având) mi-a spus odată că, dacă ar câștiga marele premiu la Loto, și-ar chema toți amicii, rudele și cunoștințele, le-ar da o sumă de bani și i-ar pune să semneze la notar că nu îi vor mai cere în viața lor vreun ban. Că așa se ajută oamenii.

Simțim de atât de multe ori că am face multe pentru prietenii, pentru copiii sau pentru părinții noștri, dar în realitate nu facem nimic. Bine, lasând la o parte urările de sărbători și pe cele de la ziua de naștere. În rest - absolut nimic. Le oferim un gaj general al ființării noastre, pe care am dori să-l răsplătească prin a nu ne cere nimic.

Povestea sării în bucate n-a rămas doar în poveștile copilăriei. Ne urmărește zi de zi. Și uneori, sau arareori din păcate, ne apasă.

Pe când mă pregăteam să închei cu tâlc aceasta poveste, a apărut, ruptă de oboseală, roșie ca porodica, plină de scaieți și cu părul vălvoi, fiica-mea. Cu cățelul în brațe, cică și-l pierduse prin cartier. Mă pregăteam să o cert, când mi-a spus: „Dacă te-ai pierde, așa te-aș căuta și pe tine”.

Poate că gajul general nu are nevoie de garanții. Ci doar de puțină iubire.  

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Este foarte adevarat tot ce spuneti. Este insa foarte adevarat si ca nu peste tot in lume e asa. As indrazni sa spun ca e o caracteristica foarte des intalnita in Romania dar mai ales in Bucuresti, (no ofence). Slava cerului mai exista prietenii si in alte parti ale lumii. Aici insa suntem corodati de un fel de egoism/misecuvinism care este profund inuman, poate ca are radacinile inveninate de comunismul nostru dar si de lipsa de educatie si alimentat de perpetuarea acestui mercantilism feroce de toata media tv si scrisa in care fiecare trage halca doar pentru el, totul e despre si numai despre bani. E trist.
    • Like 0


Îți recomandăm

Stinge lumina!

Consumerismul nostru a lucrat în compensare. Ne-am cumpărat frigidere mari și le-am burdușit cu mâncare. Ne-am vârfuit cărucioarele la supermarket, cumpărând produse la ofertă de care nu aveam nevoie și care ni s-au stricat în cămară. Ne-am construit clădiri de sticlă pe care le-am luminat feeric, așteptându-ne ca factura la curent s-o plătească sfântul CEO. (Foto: Profimedia Images)

Citește mai mult

Carlos Moreno

„Logica e simplă de fapt - cu cât se construiesc mai multe drumuri pentru mașini, cu atât vom avea mai multe mașini, iar cu cât vom construi mai multe piste pentru biciclete, cu atât vom avea mai multe biciclete, de asemenea, cu cât vom face mai multe spații pentru oameni, cu atât va veni mai multă lume să facă activități”, spune Carlos Moreno. (Foto: ARCEN)

Citește mai mult

UNStudio 1

UNStudio este unul dintre cele mai cunoscute și apreciate birouri de arhitectură din lume, cu filiale în Amsterdam, Frankfurt, Shanghai, Hong Kong, Dubai și Melbourne. are în portofoliu peste 120 de proiecte internaționale, precum clădiri de birouri, rezidențiale, muzee, poduri, dar și masterplanuri urbane. Printre cele mai cunoscute lucrări - Podul Erasmus din Rotterdam, Mercedes-Benz Museum din Stuttgart, Arnhem Central Station, Designul Doha Metro Station.

Citește mai mult

Marius Sava

„La mine pacienții nu vin niciodată singuri, vin cu partenerul”, spune medicul specialist pneumolog Marius Sava, cu competențe în somnologie, de la Rețeaua Privată de Sănătate Regina Maria, despre cei care ajung la ușa cabinetului cu simptome de apnee în somn.

Citește mai mult